Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Particularitatile turismului balnear

Turism










ALTE DOCUMENTE

Resursele turistice antropice
Statiunea Lacu Rosu
MASIVUL MUNTELE MARE
MUNTII ARGESULUI SI REGIUNEA CUMPANA
ANALIZA OFERTEI TURISTICE BALNEARE DIN ROMANIA
Metode de masurare a circulatiei turistice:
Organizarea activitatii turistice
BACAU
CONSTANTA
GIURGIU

Particularitatile turismului balnear

1.1.            Turismul balnear - forma a turismului



Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist.

In perspectiva anilor ce vor veni, aceasta forma de turism va lua o amploare si mai mare, constituind una dintre sursele cele mai mari de venituri, mai ales pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice 21521b118v din Europa.

Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

In general factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente complexe sub ingrijire medicala de inalta competenta sunt recomandati diferentiat, dand deseori rezultate exceptionale, in urmatoarele afectiuni : reumatismale inflamatorii degenerative, si articulare, posttraumatice ale sistemului nervos central si periferic, afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, ale tubului digestiv si hepato-biliare, de nutritie si metabolism, ale rinichilor si cailor urinare, ginecologice, endocrine, ale sangelui si organelor hematopoetice, dermatologice, oftalmologice, otorinolaringologice precum si in afectiuni ale copiilor.

Evolutia turismului balnear ; factori determinanti

Inca din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seama in arsenalul terapeutic atat al medicinelor "savante", cat si a celor traditionale.

Scurgerea vremurilor si progresul tehnologic din domeniul stiintelor medicale nu au reusit sa diminueze insemnatatea balneoterapiei. Chiar acest mod de tratament s-a perfectionat, s-a nuantat cu indicatii si contraindicatii precise, s-a imbogatit cu proceduri noi si si-a castigat o fundamentare stiintifica.

Paralel cu aceasta, numarul statiunilor balneare si al izvoarelor de ape minerale a crescut, iar instalatiile balneare s-au perfectionat. Semnificativ este faptul ca in jurul lor s-a structurat o adevarata industrie hoteliera si ca localitati rurale necunoscute s-au transformat in statiuni de balneoterapie, elegante, in cadrul carora toata recuzita turistica si-a gasit o ampla posibilitate de dezvoltare.

Apele minerale si namolurile terapeutice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Primele aplicatii practice, terapeutice, mai mult intamplatoare s-au extins repede, astfel ca la vechii greci si la romani, apele minerale si mai ales cele termale, erau bine cunoscute ca puncte de aparitie si calitati medicale. Marturie stau scrierile lui Herodot, parintele istoriei si al balneologiei, care a fixat acum 2.500 ani durata tratamentului balnear la 21 zile, parere mentinuta peste veacuri in mentalitatea publicului si a medicilor.

Grecii si mai ales romanii au stiut sa valorifice apele minerale, deoarece timp de peste 600 de ani, dupa cum arata Plinius, ei nu au folosit alt medicament in tratarea bolilor reumatismale decat baile. De altfel, ruine ale lucrarilor de captare a izvoarelor minerale, inscriptii in piatra prin care cei vindecati multumeau zeilor pentru binefacerile apelor se intalnesc peste tot in fostul Imperiu Roman. Sunt cunoscute modul de cercetare si lucrarile de captare efectuate de romani pentru captarea apei curative in Franta, Germania, Austria si mai ales in Italia. Din vremea romanilor dateaza inceputul celor mai multe statiuni balneare din Europa.

Dupa caderea Imperiului Roman sursele de ape minerale au fost folosite in continuare in aceleasi scopuri curative de catre localnici, insa vechile captari s-au deteriorat, conducand in final la reducerea posibilitatilor de utilizare si chiar la pierderea surselor de apa prin inmlastinire. Acest "dezinteres" manifestat in Evul Mediu s-a datorat a doua cauze importante: statiunile balneare au devenit locul de raspandire al epidemiilor ce au nimicit populatii in acel timp; sub pretextul imoralitatii, biserica interzicea in general tratamentul balnear.

Cu toate superstitiile care au dominat Evul Mediu, oamenii au facut observatii privind eficienta apelor minerale, pe care le-au notat si le-au transmis din generatie in generatie. Datele acumulate au determinat o noua perioada de inflorire a statiunilor balneare in secolele XVI-XVII .

Inca din timpul Renasterii si al barocului, curele balneare au capatat o conotatie moderna, iar incepand cu secolul XIX aceste cure s-au integrat in viata de toate zilele, nu numai sub aspectul lor medical, ci si sub cel social. Acum se fac analize chimice pentru apele minerale, se fac observatii analitice privind indicatiile si contraindicatiile curei balneare, hidroterapia capatand o baza stiintifica.

Astazi balneoterapia sau mai cuprinzator balneoclimatologia a devenit o specialitate medicala de seama implicata in procesul de ameliorare a sanatatii publice, cu posibilitati profilactice si recuperatorii, dar si o ramura a turismului cu un rol important in economia nationala.

Majoritatea factorilor de cura, indeosebi apele minerale au fost folosite pentru tratamente balneare cu aproape doua milenii in urma. Astfel, romanii dupa ce au cucerit Dacia au descoperit si intrebuintat in scop terapeutic apele minerale si termale de la Baile Herculane, construind aici stabilimente de cura balneara, bai publice care se mai numeau si Ad aquas Herculi sacras sau Thermae Herculis. Asemenea stabilimente ale romanilor se gasesc si la Baile Geoagiu, Baile Calan, Ocna Sibiului, God, Buzias, Calimanesti, Caciulata multe dintre ele fiind confirmate de dovezile arheologice gasite in aceste locuri.

Tot pe baza dovezilor descoperite se presupune ca aceste bai ca si alte izvoare minerale au fost folosite de catre populatia locala in scop terapeutic chiar si dupa retragerea romanilor, pe tot parcursul Evului Mediu.

Despre o exploatare balneara organizata a factorilor naturali de cura din tara noastra se poate vorbi numai incepand din secolul XVII cand se redescopera o serie de izvoare minerale folosite anterior, dar se si descopera altele noi, se fac cercetari si se testeaza apele minerale, se recunoaste efectul tamaduitor al acestora si se construiesc asezari rudimentare care vor sta la baza construirii viitoarelor statiuni balneare din secolul XIX. In acest timp apar localitati balneare ca Bazna, Borsec, Olanesti, Sancraieni, Saru Dornei, Valcele, Zizin, iar in statiunile mai vechi ca Herculane, Baile Felix, Geoagiu Bai se continua exploatarea resurselor balneare. Incepand cu secolul XIX are loc o dezvoltare a activitatii balneare la noi in tara. In acest timp se capteaza majoritatea surselor de ape minerale, se pun bazele stiintifice ale exploatarii apelor (cercetari balneare, analize fizico-chimice, cercetari hidrologice etc.). Se incepe amenajarea si construirea unor statiuni balneare ca: Cozia, Calimanesti, Govora, Baltatesti, Strunga, Oglinzi, Borsec, Buzias, Moneasa, Malnas, Sangiorz Bai, Lipova, Tusnad, Tinca etc. Alte statiuni mai vechi se modernizeaza si se dezvolta.

De asemenea tot in aceasta perioada se pun bazele exploatarii namolului terapeutic si a lacurilor sarate din campie si de pe litoral (Lacul Sarat, Balta Alba, Techirghiol). Namolul va fi introdus in tratamentul balnear si la Bazna, Slanic si Sacelu-God. In timpul primului razboi mondial marea majoritate dintre statiuni au fost degradate sau distruse, dar mai ales cele din Carpatii Orientali, Moldova si Muntenia dar si din Muntii Apuseni, Slanic Moldova, Tusnad, Zizin, Vatra Dornei, Sovata, Borsec, Olanesti, Sarata Monteoru, Moneasa etc.

Reconstruirea acestor statiuni s-a realizat sub egida Societatii de hidrologie si climatologie medicala care a fost reinfiintata in 1932, actiune ce a cuprins statiuni cu traditie in turismul balnear - Baile Herculane, Baile Govora, Techirghiol, Sovata, Vatra Dornei, Amara, Baile Olanesti, Baile Tusnad, Pucioasa, Lacu Sarat.



In cadrul acestei activitati de reorganizare si dezvoltare a statiunilor balneare, in perioada 1926-1928 existau circa 80 de statiuni balneare, in multe dintre ele efectuandu-se intre 80 mii si 180 mii de bai anual. Activitatea de imbuteliere a apei se desfasura in anii interbelici in 26 de unitati de diverse capacitati.

In prezent Romania dispune de 160 de statiuni si localitati balneare cu factori naturali de cura dintre care 60 de statiuni de importanta generala si locala iar 18 dintre ele au fost promovate in circuitul turistic international. In multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cura si complexe sanatoriale moderne, in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri, asa cum se practica in statiunile balneoclimaterice de interes mondial cum sunt: Baile Herculane, Baile Felix, Sovata, Baile Tusnad, Covasna, Calimanesti-Caciulata, Mangalia, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Eforie, Govora, Olanesti, Buzias. In bazele de tratament construite an fost create conditii optime a utilizarii pe larg a factorilor naturali de cura, pe baze stiintifice. Alaturi de procedurele naturale sau fizioterapie se utilizeaza si o larga paleta de procedure terapeutice care folosesc factori fizici. Bazele de tratament dispun astfel de compartimente specializate dotate cu aparatura si instalatii moderne.

1.2. Trasaturile turismului balnear, locul si importanta acestuia

In ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se concentreaza importante mijloace materiale si umane, cu o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.

Turismul balnear, a devenit astazi o reala industrie generatoare de efecte benefice de ordin multiplu:

     la nivelul economiei nationale, creator de beneficii, factor dinamizator, realizator de aport valutar si creator de noi locuri de munca;

     la nivel de ramura: promotor al serviciilor de calitate si accelerator al procesului de privatizare in cadrul unei restructurari rapide, influentate precumpanitor de exigentele pietei internationale.

Posibilitatile de dezvoltare ale turismului balnear, ne fac sa privim viitorul cu real optimism, bazandu-ne pe urmatoarele consideratii:

1. cresterea exponentiala a turismului mondial care a fost inregistrata in ultimii 45 de ani;

2. tendinta de continuare a cresterii cererii de produs turistic balnear;

3. cresterea veniturilor provenite din turism in cadrul produsului intern brut al tarilor dezvoltate ca si al tarilor in curs de dezvoltare.

Turismul balnear are, asa cum declara Dl. Suy Ebrard - presedintele Federatiei Internationale a Termalismului si Climatologiei - FITEC - nu numai valente medicale, profilactice, de recuperare si readaptare functionala, dar si un potential economic major. Aspectul economic reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente si a numarului total al zilelor de boala.

Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorita particularitatilor sale specifice. Este cunoscut ca aproape o treime din apele termale si minerale de care beneficiaza Europa este concentrata in Romania, iar efectele acestora pentru sanatate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogatia romaneasca de factori rezida in doua elemente determinante:

     complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceeasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice;

     existenta in Romania a tuturor genurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.

Turismul balnear presupune atat realizarea unor tratamente complexe de recuperare in statiunile balneoclimaterice, cat si efectuarea de excursii si calatorii in imprejurimi si odihna.

"Valori ale patrimoniului national", factorii balneari si climatici intereseaza grupuri mari sociale, cuprinse ca limite de varsta intre copilarie si senectute. Rolul acestora in profilaxie este inestimabil. Ei intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie primara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).

Trasaturile specifice ale turismului balnear

1. Adresabilitate. Turismul balnear poate fi considerat un turism social. Turistii care se adreseaza statiunilor pentru a petrece acolo mai multe zile, cu sau fara recomandare medicala, cu sau fara asigurare de sanatate, nu vor sa fie considerati bolnavi pentru ca nici nu sunt. Altfel se prezinta lucrurile daca starea individului, respectiv a bolnavului reclama supraveghere medicala permanenta. Acesta trebuie sa fie internat intr-un spital, sanatoriu etc. indiferent unde este plasata casa de sanatate respectiva, oras sau statiune.

Din punctul de vedere al organizatorului de turism, turismul balnear nu se adreseaza persoanelor bolnave, ci numai turistilor, inclusiv acelora care vin in mod declarat si organizat in statiuni pentru a-si ingrijii si ameliora sanatatea, dar care nu sunt bolnavi, chiar daca isi recuperarea anumite functiuni organice afectate de stari anterioare de boala sau traumatisme.

De aici rezulta rolul curativ si profilactic al turismului balnear. Principalii factori de cura prin care turismul balnear contribuie la ameliorarea starii de sanatate a persoanelor venite la tratament sunt: climatul, apele minerale - sulfuroase, clorurate, usor iodurate, bromurate, sodiu, calciu, magneziene etc., namoluri si gazele terapeutice, lacurile cu proprietati terapeutice, ape destinate imbutelierii etc. Desi modul de actiune al acestora nu este inca pe deplin cunoscut, principala lor utilizare dintotdeauna este balneoterapia. Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin cresterea rezistentei generale a organismului dupa tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari au evidentiat faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare in timpul concediilor de odihna pe o perioada de mai multi am, au inregistrat posterior un numar redus de zile de incapacitate de munca, cu un numar redus de consultatii medicale.




Cura balneara in scop terapeutic este urmata de bolnavii care au nevoie de un tratament complex, in conditii de sanatorizare; unde exista o baza materiala corespunzatoare si asistenta medicala de specialitate.

Tratamentul balnear pentru recuperarea medicala a bolnavilor cronici cu

incapacitate de munca se realizeaza in statiuni balneare profilate pe diferite afectiuni.

Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata, confera statiunilor si o functie turistica cu caracter specific. In acest sens pe langa fiecare statiune se contureaza o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte statiuni si alte obiective turistice.

2. Sezonalitatea. Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil si independent de conditiile atmosferice. Deci turismul balnear nu este influentat de sezonalitate.

3. Pretul. Costul mediu al sejurului a fost in 2004 de 30 dolari SUA. Piata interna a turismului balnear este foarte dependenta de preturi. Specialistii considera ca o crestere cu 20 % a preturilor poate duce la o scadere cu 40 % a cererii. Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear sa fie relativ mai scump decat, turismul de litoral.

4. Fidelitatea clientelei. Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata - 14, 21 sau chiar 29 de zile pe an; unele persoane vin in statiuni chiar de doua ori pe an.

1.4.                  Legatura dintre turismul balnear si economia mondiala

Experienta unor tari europene in organizarea turismului balnear

GERMANIA

Noi forme de tratament:

O noua forma de tratament ambulatoriu este "cura compacta", o varianta a tratamentului ambulatoriu, in acest caz pacientul alegandu-si singur locul de cazare. Acest tratament se efectueaza in grupe de pana la 15 persoane, pentru care sunt valabile aceleasi indicatii medicale. Este vorba despre o cura intensiva, a carei calitate este asemanatoare cu cea a tratamentului stationar. Pacientii sunt asistati de personal calificat. Periodic se efectueaza controale ale modului de realizare a tratamentului. Aceasta forma de tratament este rezultatul tratativelor indelungate dintre Asociatia Patronala Balneara Germana si reprezentantii Caselor de asigurari si boala. In prezent se efectueaza cure compacte in 23 de statiuni balneare germane pentru persoane care sufera de: maladii periculoase ale civilizatiei, afectiuni ale cailor respiratorii, ale coloanei vertebrale, osteoporoza, bob de nutritie. Sunt in curs de elaborare si alte forme de cura compacta. Subventionarea tratamentelor:

In Germania, fiecare cetatean are dreptul - in anumite conditii - la subventionarea tratamentelor balneare, o data la 3 ani. Sursa de subventionare a curei se stabileste in functie de statutul profesional al fiecarui pacient in parte. De regula pentru angajati subventia vine din partea Casei de asigurari de pensie, in cazul persoanelor care nu lucreaza, subventia vine, de regula, din partea Caselor de asigurari de boala.

Curele ambulatorii sunt subventionate de catre Casele de asigurari de boala, atat pentru angajati cat si pentru cei care nu mai lucreaza. Cererea pentru aprobarea tratamentului balnear se face la propunerea medicului casei, de specialitate, de intreprindere.

Dupa aprobarea cererii, nivelul de subventie se stabileste in mare masura in functie de forma de tratament. Pentru tratamentul ambulatoriu, nivelul subventionarii este de 100 % pentru medicul care se ocupa de pacient si 90 % pentru costul tratamentului. In plus se subventioneaza cu 50% si cazarea si masa / zi de tratament.

ITALIA

Baza turistica italiana este structurata in cca. 300 "centre termale" raspandite pe intreg teritoriul tarii, din care 70 % angreneaza o structura hoteliera.

In perioada 1991 - 1994 turismul balnear italian a cunoscut o perioada evidenta de regres inregistrand o pierdere de cca. 500 mii de turisti de cura balneara, reprezentand aproximativ 30 % din totalul sosirilor in statiunile balneare la sfarsitul anilor 80.

FRANTA

Pe teritoriul Frantei se regasesc cca. 1200 surse de ape minerale si termale si 100 statiuni balneare. Se remarca faptul ca administratia locala joaca un rol important in dezvoltarea statiunilor balneare, tendinta in cadrul acestora fiind de a se orienta catre forma de gestiune de tipul "societatilor economice mixte" sau "regii municipale", statiunea balneara devenind o intreprindere care trebuie promovata si gestionata de catre public. Din cele 100 de statiuni existente, 60 depind de organizatii private, 5 sunt plasate direct sau indirect sub tutela statului si peste 30 sunt finantate si gestionate de catre municipalitati.

Cheltuielile totale legate de sejur si cura balneara sunt de min. 7.000 FF / persoana. Turistii de cura estimeaza in general sa cheltuiasca in medie 100 FF din propriul buget. Un procent din aceasta suma este destinat, de cele mai multe ori cheltuielilor pentru divertisment.

Dupa 1966 in Franta a fost creat "sistemul de varsamant reprezentativ al impozitelor pe salarii", localitatile balneare au beneficiat de o alocatie suplimentara, iar din 1979, ideea a fost reluata in sensul varsamantului unei alocatii suplimentare de la bugetul de stat. Principiul urmareste sa ia in consideratie nevoile financiare specifice pentru compensarea cheltuielilor suplimentare, rezultate din activitatea de cura balneara din statiuni.

Problema principala ramane de a decide in sarcina cui trebuie sa cada cheltuielile suplimentare legate de turismul balnear: stat, turistii de cura sau comunitatile locale.

Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi din Franta este reprezentata de capacitatea statiunilor balneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicale adecvate si a fi tratat ca turist.

Exista multe state vest - europene in care oferta este redusa, detinand un numar limitat de statiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre) si in care datorita absentei unei game largi de factori minerali de cura, s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme, cure antistres etc.



Pierderea cea mai importanta in acest domeniu, inregistrata in ultimii 50 de ani se manifesta in Marea Britanie, unde infestarea microbiologica a apelor termale, dintre care cea mai mare si de traditie statiune termala, Bath, a dus la inchiderea stabilimentelor balneare si reorientarea tipurilor de cura spre latura "soft", de odihna si remise en forme, preluata ca moda din S.U.A., antrenand dupa sine efecte similare si la nivelul celorlalte statiuni mici si, implicit, disparitia ofertei turistice balneare de pe piata turistica engleza.

Cererea turistica pentru curele balneare cunoaste si ea variatii, uneori foarte mari de la o tara la alta si la nivel regional, datorate in special unor factori economici, culturali si traditionali.

Ponderea din populatia totala a turistilor de cura balneara in unele state europene este: Franta - 1 % ; Italia - 2 % ; Germania - 2,5 % ; Polonia - 3 %. Cererea este puternic marcata de gradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor de sanatate la nivelul fiecarei tari. Acest factor major de influenta depinde direct de situatia economica internationala si nationala, care se rasfrange asupra bugetelor nationale de asigurari sociale.

Pentru piata scandinava turismul balnear a cunoscut in trecut o popularitate, dar in prezent acest interes a scazut pana la disparitie. Agentii de turism sunt circumspecti in oferirea de programe turistice de cura balneara.

Statiuni renumite, bine organizate si cu dotari de inalt nivel precum cele din Cehia (Karlovy - Vary sau Marlanske Lazne) dar si din Germania (Baden Baden, Baden Pyrmont) nu au putut gasi pe piata scandinava o firma de turism care sa preia oferta lor de tratament balnear.

Intr-un studiu de cercetare de piata realizat de Biroul Roman de lnformatii Turistice din Danemarca se evidentiaza urmatoarele cauze ale scaderii marcate a interesului danezilor pentru aceasta forma de turism:

     nu reprezinta o forma pentru danez, care chiar daca nu se simte sanatos, nu vrea sa se considere bolnav;

     in prezent statul danez nu mai subventioneaza programele de tratament balnear in strainatate;

     medicii danezi nu recomanda curele balneare in strainatate, ci tratamente in sanatoriile din Danemarca, unde, chiar daca nu detin factori naturali de cura, au conditii de tratamente alternative (masaj, gimnastica, piscina, electroterapie etc.) pe care le cunosc, nu prezinta risc si cu care pacientii sunt obisnuiti;

     nici medicii, nici agentiile tur - operatoare nu au dreptul de a face publicitate unor modalitati terapeutice (ape minerale, namoluri, mofete etc.) care nu sunt recunoscute si experimentate in Suedia si Danemarca ca tratamente medicale, de catre forurile guvernamentale autorizate;

Tari central si est - europene cele mai cunoscute in trecut pentru oferta lor balneara sunt: Romania, Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria.

Intr-un studiu realizat in 2000 de Institutul Croat pentru Cercetari in Turism, pentru Initiativa Central Europeana, se remarca faptul ca, dintr-un numar de 14 tari membre sau asociate acestei structuri politice europene, numai 7 prezinta azi pe piata turistica europeana o imagine de marca pentru produsul balnear si anume: Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Polonia si Slovacia.

Romania, desi detine cca. 1/3 din totalul resurselor minerale de cura din Europa si 20 de statiuni balneare deschise turismului international, se prezinta astazi ca o destinatie tot mai neinteresanta pentru consumatorii de cura balneara si agentiile tur - operatoare europene.

Mondializarea economiei produce schimbari fundamentale, care antreneaza cresterea si dezvoltarea economica globala, dar, totodata ridica si constrangeri exteme importante pentru fiecare din actorii participanti la circuitul economic international. Turismul balnear evolueaza in acest context dezechilibrat, deoarece ca orice alta activitate de servicii este influentat direct de evolutia incasarilor, dar si foloseste aceasta noua dimensiune.

Continuarea si aprofundarea internationalizarii este evidenta si sigura, cu atat mai mult cu cat ea este dorita si chiar institutionalizata de catre statele care practica comertul si coopereaza intre ele (U.E., N.A.F.T.A.).

Turismul balnear poate beneficia de acest moment, cu doua conditii:

1. Un efort de competitivitate

Deoarece aceasta activitate trebuie sa se deschida catre circuitul international al bunurilor, serviciilor si persoanelor, se impune un efort sustinut de crestere a competitivitatii prin modernizarea produsului oferit si a distributiei informatiilor.

Aceasta strategie va deveni cu atat mai fructuoasa, cu cat se va inscrie mai rapid in cadrul actiunilor economice concertate.

2. Diversificarea serviciilor propuse clientelei, din punctul de vedere al naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cure antistres si remise en forme), a programelor de divertisment, programelor pentru insotitori si al practicarii unor tarife diferentiate. Toate aceste necesita o politica structurala sustinuta pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate componentele care alcatuiesc produsul balnear.

Viitorul turismului balnear depinde de alegerile ce vor fi facute in acest domeniu, sub presiunea conjugata a factorilor socio - politici si a ritmului de crestere economica pe termen mediu.

Se iau in considerare doua criterii: cel al evolutiei globale a veniturilor si cel al repartitiei sociale a acestora.

Aceasta forma specifica a turismului denumita turism termal, turism de tratament sau turism de sanatate joaca un rol deosebit de important in cadrul activitatii turistice, datorita valentelor sale profilactice, contribuind la imbunatatirea si refacerea starii de sanatate a organismului uman.













Document Info


Accesari: 16935
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )