Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Managementul participativ

management












ALTE DOCUMENTE

Management resurselor umane presupune , printre altele, si o mare preocupare pentru selectia personalului
Plan de afaceri
PIAŢA, CONCURENŢA, PREŢURI
Modernizare ferma animala prin achizitia de material de reproductie
PLAN MANAGERIAL - Om si societate
ATELIER PRELUCRAT MATERIAL LEMNOS
MANAGEMENTUL CLASEI
ANALIZAREA CONCURENTEI
Analiza dinamicii si previziunea vanzarilor la SC MULTISORT SRL ~ piata interna si piata externa ~
CULTURA ORGANIZATIONALA

MANAGEMENT GENERAL



Managementul participativ

 Good management consists in showing average

people how to do the work of superior people. 

John D. Rockefeller

Managementul participativ

Cuprins :

1.Managementul participativ-caracteristica a managementului modern. 4

Concept : 4

Factori : 4

Fundamente : 5

Modalitatile practice de implementare. 6

2. Managementul participativ in universitate. 8

2.1 Metodologia de alegere a reprezentantilor studentilor 8

2.2 Legatura dintre universitate-asociatii studentesti 9

2.3 Evaluarea activitatii de catre studenti 10

3.Studiu practic privind gradul de implicare al studentilor 12

3.1 Scopul cercetarii 12

3.2 Desfasurarea studiului 12

3.3 Raspunsuri si interpretari, comentarii 13

4.Concluzii,propuneri 16

5.Bibliografie : 18

1.Managementul participativ-caracteristica a managementului modern

Concept :

Managementul unei organizatii poate fi exercitat intr-o optica individuala, cand functiile acesteia sunt realizate individual, de conducatori situati la diferite niveluri ierarhice, sau intr-o viziune participativa, cand deciziile importante sunt adoptate prin participarea sau consultarea colaboratorilor. Sistemul managementului participativ se inscrie intr-o tendinta generala de perfectionare a sistemului si metodelor de management al organizatiilor.
    Necesitatea de promovare a managementului participativ este generata, in primul rand, de complexitatea mereu crescanda a fenomenelor, de rapiditatea schimbarilor care se produc pe toate planurile sub impactul progresului stiintifico-tehnic de multiplicarea numarului de factori care influenteaza mecanismul managerial al organizatiilor. In aceste conditii, este dificil pentru conducatorul individual, oricat de capabil ar fi, sa optimizeze deciziile strategice dar si unele decizii tactice importante.
    Acesti factori, impun o munca participativa de analiza si fundamentare a deciziilor stiintifice, in vederea rezolvarii cat mai eficiente a problemelor cu care se confrunta organizatiile.



Factori :

Evolutia firmei spre managementul participativ are o determinare obiectiva in profundele transformari ce s-au produs in factorii ce conditioneaza carcteristicile si modalitatile de manifestare a proceselor de management.Intre acestea semnalam ca factori care au impus adoptarea acestui sistem :

     Dezvoltarea proprietatii, a obiectului acesteia ;

     Cresterea dificultatii,complexitatii si diversitatii obiectivelor ce revin firmei si componentelor sale ;

     Multiplicarea si diversificarea influentelor exercitate de mediu ambiant, national si international ce necesita reactii rapide ,la toate nivelurile organizatiei ;

     Amplificarea autonomiei decizionale,in special a societatiilor comerciale prin descentralizarea proceselor ;

     Amplificarea importantei proceselor de management si cresterea eficientei ;

     Ritmul rapid de implementare a noilor tehnologii ,cu reflectare in scurtarea timpului de decizie , ceea ce atrage necesitatea implicarii unui numar sporit de salariati competenti ;

     Cresterea nivelului de instruire profesionala si in domeniul managementului a celor aflati la conducere dar si a executantilor ceea ce face posibila implicarea acestora in solutionarea problemelor firmei.

Fundamente :

Adoptarea unui sistem managerial de tip participativ necesita existenta unor fundamente de ordin obiectiv si subiectiv care sa asigure posibilitatea implementarii.

     Fundamentul organizatoric :

La nivelul firmelor sunt create diverse organisme de conducere care sa implice in diverse grade angajatii in luarea deciziilor care ii privesc direct.

Esenta managementului participativ consta in elaborarea de tehnici pentru a include opinile angajatilor in decizii strategice, tactice si curente.

In acest sens au fost create Adunarea Generala a Actionarilor, Adunarea Generala a Asociatilor, Consilii de administratie, Echipe manageriele, etc.

     Fundamentul decizional

O forma ideala de motivare a personalului este implicarea lui in stabilirea obiectivelor companiei in care lucreaza. Trebuie mentionat ca doar o anumita parte din totalul actiunilor sunt disponibile angajatilor si acestea sunt in general distribuite in functie de durata serviciului din firma. Acest fapt poate determina anumite probleme cu oamenii care sunt exclusi din schema. Atunci cand participarea la conducerea firmei este insotita si de o buna comunicare, numai atunci, ea isi poate atinge obiectivele motivationale.

     Fundamentul juridic

Reglementarea normativa a managementului participativ este data de legi, de hotarari de guvern, in special remarcandu-se legea 31/1990 care reglementeaza statutul sociatatilor comerciale si in care sunt definite atributiile organelor de management participativ.In baza Legii 66/1993 privind contractul de management, se definesc urmatoarele organe de management participativ dupa cum urmeaza:

- n Regia Autonoma - Consiliul de Administratie;

- n societatea comerciala pe actiuni:

- Adunarea Generala a Actionarilor (AGA);

- Comitetul de Directie;

- Comisia de cenzori.

- n firma cu raspundere limitata:

- Adunarea Generala a Actionarilor (AGA);

- Consiliul de Administratie;

- Comisia de cenzori.

- n comandita pe actiuni:

- Adunarea Generala a Actionarilor (AGA);

- Administratori;

Comisia de cenzori

- n comandita simpla:

- Asociatii;

- Administratorizorii

     Fundamentul motivational

Oamenii tind sa fie mai motivati daca sunt interesati de munca respectiva, daca se simt respectati, daca agreeaza oamenii cu care lucreaza, au un anumit statut si posibilitatea unor promovari viitoare prin training, lucruri pe care o firma le poate oferi destul de usor. Daca aceste conditii nu exista, oamenii tind sa se simta alienati, cu alte cuvinte moralul firmei va fi scazut.
Leadershipul, comunicarea si prestigiul unor firme sunt toate parte a cresterii moralului si a nivelului motivatiei fortei de munca.

Modalitatile practice de implementare

Modalitatile practice de implementare a managementului participativ sunt :


. Imbunatatirea postului

Acest lucru priveste adancirea varietatii de responsabilitati pe care le are job-ul respectiv. Poate fi deasemenea definit ca o redesenare a postului. Dandu-i-se o multitudine de atributii, angajatul le va alege pe acelea care vor necesita mai putina concentrare in acea parte a zilei in care nivelurile de concentrare sunt scazute.
Posturile pot fi" rotate" pentru a avea acelasi efect. Un angajat poate petrece atat de mult timp astfel sa fie mutat la o alta indatorire, munca sau poate chiar intr-un alt departament. Deasemenea, nu trebuie sa uitam si faptul ca aplicarea acestei metode poate naste resentimente, crezand ca li se cere sa lucreze mai mult pentru acelasi salariu.


. Imbogatirea postului
Este un proces de crestere a gradului de reponsabilitate a angajatilore, asumat pentru propria lor munca, pentru recunoasterea oferita de aceste responsabilitati. Acesta poate fi, de asemenea si o crestere a posibilitatilor de promovare a angajatilor prin adaugarea la nivelul lor de experienta. Imbogatirea postului poate da angajatilor mai mult control asupra modului in care isi organizeaza munca, asupra calitatii muncii si distribuirii atributiilor in cadrul unui grup. Pentru a fi o reusita el trebuie sa fie sustinut de un program de training astfel incat muncitorii sa poata atinge aptitudinile de care au nevoie.

        Controlul cercurilor

Alta modalitate de implicare este cunoscuta sub denumirea de  controlul cercurilor . Acest mod de stimulare a angajatilor este intr-o relativa dezvoltare in industria britanica. Poate fi vazuta ca o dezvoltare speciala a participarii muncitorilor. Grupuri mici de muncitori se inalnesc in mod regulat pentru a discuta problemele pe care le intampina in munca lor. Ei incearca sa gaseasca solutii acestor probleme. Managerii ofera muncitorilor resursele necesare pentru a pune in practica solutiile gasite.
Aceste grupuri se constituie pe ideea potrivit careia muncitorii au experienta in munca pe care o realizeaza care este mai relevanta decat cunostintele teoretice ale managementului.

2. Managementul participativ in universitate

Implicarea studentilor in problemele care ii privesc in mod direct dar si in cele mai generale care sa le ofere modele de solutionare aplicabile si in alte arii de activitate este o politica adoptata la nivel european si mondial in cadrul sistemului universitar.




Aceasta se bazeaza pe responsabilizarea tinerilor dar si pe utilizarea creativitatii lor, a capacitatilor native si a cunostintelor dobandite pentru a optimiza sistemul de conducere al universitatilor, aceasta modalitate avand atat scop economic(nu mai este necesara angajarea unor specialisti) cat si formativ(da posibilitatea studentilor sa se familiarizeze cu structurile de conducere,cu problemele care pot aparea).

2.1 Metodologia de alegere a reprezentantilor studentilor

Ultima metodologie de alegeri aprobata de senat contine urmatoarele directive :

a) responsabili de grupa (sefi de grupa) - se aleg de catre studentii din grupa sau se desemneaza primul admis la examenul de admitere

b) responsabili de sectie / responsabili de an - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul a)

c) reprezentanti n consiliul facultatii - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctele a) si b)

d) reprezentanti n senatul universitatii - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul c)

e) reprezentantul n biroul senatului - se alege de catre membrii senatului dintre reprezentantii de la

punctul d)

f) reprezentantul n Consiliul Academic si Consiliul National al Studentilor - se alege de catre si dintre

reprezentantii de la punctul d)

g) reprezentanti n comisiile facultatilor - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul c)

h) reprezentanti n comisiile universitatii (comisii: cu probleme didactice, cu probleme socialstudentesti,

cu probleme internationale) - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul d)

i) 2 reprezentanti n Consiliul pentru Optimizarea Sistemului Informatic al UNITBV - un reprezentant

ales de catre si dintre studentii senatori si un reprezentant ales de catre studentii senatori si presedintii

de camine dintre studentii caministi

Reprezentantii studentilor trebuie priviti ca o modalitate de a realiza legatura intre marea majoritate a studentilor si cadrele didactice/conducerea universitatii.

Aceste persoane trebuie sa aiba atat autoritate profesionala dar si calitati umane deosebite, cum ar fi capacitatea de a comunica cu oamenii,de a capta atentia, de a face propuneri acceptabile pentru toate partile implicate, de a negocia, de a argumenta,deoarece rolul lor este unul public.

Din acest motiv ar fi util ca acesti reprezentanti sa fie alesi conform metodologiei prezentate, cu amendamentul ca introducerea unui test psihologic, de compentente ar asigura propulsarea acelora care au intr-adevar capacitatile necesare pentru a fi leaderi, valorificand astfel notiunea de coeficient emotional. Aceste modalitati de alegere pot fi aplicate de membrii deja existenti , sporind astfel gradul lor de implicare cat si formarea unei culturi organizationale.

Pentru a asigura un flux al informatiilor corespunzator este necesar ca reprezentatii studentilor sa realizeze si sa gestioneze sisteme de informare destinate majoritatii (adrese comune de e-mail, forumuri de discutii).In acest sens este utila desemnarea reprezentantilor responsabili cu up-datarea paginii facultatii, a forumului de discutii si chiar creearea unei comunitati on-line a studentilor prin care acestia sa isi poate exprima opiniile care sa fie aduse apoi in discutie de reprezentanti in foruri superioare.

Implicarea studentilor in conducerea universitatii este necesara din motive organizatorice, si ar fi necesar un sistem de recompensare a acestora pentru activitatile prestate, fie sub forma baneasca insa aceasta este mai greu de realizat datorita insuficientei fondurilor fie sub forma consemnarii acestor activitati pe suplimentul la diploma sau un sistem similar punctelor de credit.

2.2 Legatura dintre universitate-asociatii studentesti

Existenta asociatiilor studentesti atesta dorinta acestora de implicare in problemele acestei categorii sociale chiar a celor care fac parte din ea, pentru a le solutiona din interior . Totodata aceste organisme pot fi privite ca un semn al existentei unui sistem democratic, care ofera dreptul la libera asociere si exprimare, in modalitati variate.

Universitatea Transilvania Brasov are legaturi cu numeroase asociatii studentesti si de tineret alaturi de care deruleaza in parteneriat programe de formare a tinerilor , de pregatire a acestora in vederea ocuparii posturilor de viitori leaderi.

Printre acestea, un rol important il detine AISEC, organizatie studenteasca ce are ca scop pregatirea tinerilor in domeniul conducerii, a dezvoltarii capacitatilor de leader, prin programe de training care sa stimuleze lucrul in echipa, capacitatea de a rezolva constructiv probleme inedite.

Copetentele dobandite de acestia pot fi utilizate cu succes in procesul de management universitar,atat in gestionarea resurelor alocate studentilor cat si in activitatea de evaluare si dezvoltare a sistemului.

Grupurile studentesti pot realiza proiecte in domeniile de activitate pe care sunt specializate pentru care sa ceara finantare de la organisme internationale/particulari pentru a le duce la indeplinire, aceasta fiind o alta forma in care sa se realizeze implicarea

O alta asociatie studenteasca care are legaturi directe cu conducerea Universitatii este Asociatia Studentilor Universitatii Transilvania dar si asociatii interntionale precum BEST, care ofera oportunitati de formare profesionala si sociala a studentilor.

2.3 Evaluarea activitatii de catre studenti

Studentul este beneficiarul activitatii educationale desfasurate in cadrul universitatii, ca atare, datorita varstei si capacitatilor intelectuale ale acestuia se considera ca este in masura de a produce o evaluare a serviciului de care beneficiaza.

Elementele care pot fi evaluate de studenti includ calitatea si gradul de adecvare al cursurilor, capacitatea profesorilor de a transmite informatiile intr-un mod captivant, oferind destule puncte teoretice si exemple dar si stimuland studiul individual.

O modalitate de a realiza aceasta evaluare este prin chestionarea directa, eventual defalcata pe materii de studiu dar si ca ansamblu,realizata periodic pe esantioane semnificative ca numar si diversitate.

O alta modalitate este postarea pe site-ul facultatii a unei forme a chestionarului care sa poata fi completata de studenti incluzand o sectiune de recomandari .

Acest feed-back este un instrument util in programarea ulteriora a activitatilor didactice,tendinta actuala fiind aceea de a oferi studentilor posibilitatea de a-si alege cursurile/profesorii , in cadrul unui curriculum flexibil, care sa dea fiecaruia posibilitatea de a specializa in domeniul care il intereseaza.

Aceasta poate fi privita ca o modalitate de management participativ, implicarea studentior in alegerea cadrelor didactice fiind un pas important care ridica insa probleme de natura logistica si morala.

3.Studiu practic privind gradul de implicare al studentilor

(Facultatea de matematica-informatica, Facultatea de stiinte economice)

3.1 Scopul cercetarii

Acest studiu practic a fost realizat pentru a evidentia gradul de implicare si interes al studentilor din doua medii diferite,subordonate aceleiasi conduceri, existenta a doua medii de studiu asigurand diversitate dar si omogenitate , dand totodata posibilitatea compararii.

S.a dorit evedentirea deficientelor existente la nivelul implicarii studentilor in conducerea Universitatii ,printr.un studiu direct, asupra studentilor obisnuiti dar si a reprezentantilor acestora, de la sefi de grupa la cei din Senat.

3.2 Desfasurarea studiului

Chestionarul cuprinde doua variante, adapatate categoriilor de persoane supuse studiului :studenti obisnuiti, respectiv sefi de grupa/responsabili in Consiliile profesorale/organizatii studentesti.

Acestea sunt reproduse in continuare :

CHESTIONAR (pentru studenti)

1.Ati auzit de implicarea studentilor in conducerea facultatii ?

2.V.ati ales un reprezentant direct (sef de grupa) ?

3.Pe ce criterii l-ati ales ?

4. Sunteti multumit de alegerea facuta ?Cum ar putea fi imbunatatita ?

5.Ati avea sugestii pentru conducerea facultatii ? Le-ati transmis reprezentatntului ?

6.Cunoasteti numele reprezentantului studentilor pentru facultatea dvs si o modalitate de contactare a acestuia ?

CHESTIONAR (pentru reprezentantii acestora)

1.Ati fost implicat in alegrea unui reprezentant de ordin superior ?

2.Ce criterii ati folosit ?

3.Ce sugestii aveti pentru organismele de conducere ? sunteti multumit de nivelul de implicare actual al studentilor ?

4.Cum ar trebui recompensati reprezentantii studentilor ?

5.Cunoasteti numele reprezentantului dvs ierarhic superior ?

Acestea au fost formulate respectand principiile psihologice ale acestui tip de formular :o intrebare de control,inchisa, intrebari care sa sondeze opinia generala asupra subiectului, intrebari specifice, deschise si o intrebare-cheie care sa valideze corectitudinea datelor.

Au fost supusi acestui studiu 70 de studenti din ambele facultati, prin chestionare directa si 10 reprezentanti ai studentilor in organisme de conducere/asociati studentesti.

Testul a fost aplicat de autorea acestui studiu, de aceea numarul studentilor chestionati este redus si poate fi considerat nereprezentativ.

Totusi, apeland la principiul sondajului,se poate infirma aceasta presupunere, prezentul studiu dorind sesizarea unor probleme evidente , dar neavand insa pretentia de a fi exhaustiv.

S-a incercat chestionarea studentilor apartinand mediilor cat mai diferite.

S-a evitat chestionarea grupurilor de mai multe persoane pentru a se exclude posibilitatea influentarii reciproce.

3.3 Raspunsuri si interpretari, comentarii



Raspunsurile obtinute sunt sintetizate in continuare :

1 Studenti obisnuiti

1.1Din 70 de studenti chestionati au raspuns afirmativ la prima intrebare 40 de studenti , 17 de la facultatea de matematica si 23 de la facultatea de stiinte economice.Procentul este satisfacator insa trebuie imbunatatit.

1.2Din 70 de studenti la aceasta intrebare au raspuns afirmativ 35 , toti din cadrul facultatii de stiinte economice, la facultatea de matematica informatica seful de grupa fiind desemnat studentul care a obtinut cea mai mare medie la examenul de admitere.

1.3 Criteriile nominalizate de studenti au fost aprecierea de care se bucura persoana in grup, inteligenta, capacitatea de comunicare, echidistanta si carisma,alaturi de disponibiliatea afaisata pentru astfel de activitati.Se remarca o usoara superficialitate de tratare a acestui aspect, alegerile fiind viciate de existenta grupurilor de influenta.

1.4Dintre studentii chestionati 65 se declara multumiti de alegerea facuta, considerand ca au ales o persoana potrivita pentru acest post. Ca sugestii au fost mentionate creearea de oportunitati de apropiere si cunoastere intre colegi, fiind necesar un impuuls din partea unui leader.

1.5Aceata intrebare a relevat un punct vulnerabil in sistemul de management participativ,sesizarea si sublinierea problemelor fiind un pas esential pentru autoreglare. Feed-back.ul obtinut de la studenti este o modalitate-cheie pentru imbunatatirea performantei, iar sesizarea de catre acestia a persoanelor responsabile este o forma concreta de manifestarea managementului participativ.

1.6Din 70 de studenti chestionati la aceasta intrebare au raspuns corec doar 17, 10 de la matematica, 7 de la stiinte economice, acest numar fiind alarmant si comparabil cu cel al raspunsurilor afirmative de la intrebarea precedenta, concluziile fiind similare.

2. Reprezentanti ai studentilor

2.1 Din 10 studenti chestionati au raspuns afirmativ toti. Acest fapt denota o implicare imporatanta din partea reprezentantilor, insa acest lucru nu se datoreaza in totalitate dorintei lor, cat constrangerilor exteriore,a sa cum vor arata raspunsurile la intrebarile urmatoare.

2.2Criteriile nominalizate corespund cu cele nominalizate de studentii obisnuiti, insistandu-se totusi mai mult asupra capacitatii de comunicare, dar si combativitatii celor alesi,alaturi de diplomatie si mai ales credibilitate si moralitate. La acest nivel, discutiile cu profesorii se poata fata in fata, caliatatile mentionate fiind strict necesare pentru a asigura o conversatie politicoasa dar ferma, cu rezultate satisfacatoare pentru ambele parti implicate.

2.3 Sugestiile pentru organismele de conducere vizeaza implicarea studentilor practic ,nu numai pe hartie,sa acorde sprijin si oportunitati studentilor, la momentul actual toti reprezentantii chestionati considerand insuficienta implicarea studentilor dar si sprijinul primit din partea Universitatii.

2.4Modalitatile de recompensare mentionate au fost banesti (2 reprezen-tanti ) onorifice (4), materiale(excursii, carti)(2),in timp ce 2 reprezentanti nu considera necesara nici un fel de recompensa, simpla prezenta in aceste organisme fiind vazuta ca o recompensa.

Aceste raspunsuri arata viziuni diferite asupra acestui aspect, toate fiind justificate relativ, deoarece reprezentantii studentilor dedica timp acestor aspecte ar trebui sa existe modaliati de recompensare.

Abordarea altruista este prezenta insa nu este eficienta, in Romania neexistand inca o cultura a voluntariatului, pana la creeare acesteia, singura cale eficienta de atragere a studentilor fiind oferirea de recompense, cel putin onorifice.

2.5 Toti cei 10 reprezentanti chestionati au raspuns corect la aceasta intrebare, validand corectitudinea raspunsurilor si denotand implicare.

4.Concluzii,propuneri

Studiul intreprins atesta faptul ca studentii romani nu sunt familiarizati cu sistemul managementului participativ, acest aspect realizandu.se deocamdata doar la nivel formal, pentru a ajunge la nivelul tarilor din Uniunea Europeana fiind necesara instruirea acestora atat la teoretic, cat mai ales implementarea unor programe de formare a celor care acced in aceste functii, dar si a marii majoritati, care ignora problema intr.un mod ingrijorator.

In acest sens, propunem cateva masuri pentru o mai buna dezvoltare a sistemului de implicare a studentilor la participarea in universitate incepand cu procedura de alegere a reprezentantilor.Momentan aceasta se bazeaza pe criterii formale, exterioare problemei, existand o neconcordanta intre modul de alegere si rolul detinut.

Criteriul profesional este important insa nu este suficient, alegerea unui reprezentant pe baza mediei de intrare este o metodologie defectuoasa , aceasta nota reflecatand un nivel de cunostinte teoretice intr.un domeniu de studiu la un anumit moment, fara nici o conexiune cu problemele universitare in care va fi solicitat respectivul student.Ca atare, acest criteriu ar trebui utilizat numai secundar, eventual pentru departajarea candidatilor.

Criteriul alegerii prin vot de catre membrii grupei este mai apropiat de cerintele unui astfel de post, motiv pentru care este utilizat si in alegerea reprezentantilor de ordin superior.

Totusi,in cazul sefilor de grupa acest vot se desfasoara in anul I, atunci cand membrii grupului respectiv nu se cunosc deci nu pot face o alegere in cunostinta de cauza, criteriile folosite fiind din nou exterioare problemei.

Aceasta deficienta se corecteaza in cazul reprezentatilor in cadrul consiliului profesoral, deoarece acestia se cunosc mai bine,au avut timpul si oportunitatile necesare pentru a se afirma in grupul lor de referinta.

Alegerea acestor reprezentanti ar trebui fundamentata pe criterii de capacitate profesionala dar ar trebui luate in considerare si rezultatele studiului care au evidentiat preferinta pentru o persoana deschisa, comunicativa, dispusa sa se implice pentru a solutiona problemele majoritatii.

Pentru a avea un sistem de management participativ eficient este necesara implicarea tuturor (sau a unei majoritati semnificative) de aceea trebuie popularizata ideea utilizarii tuturor resusrselor umane disponibile, mai ales pentru realizarea unor proiecte la nivelul universitatii care neceseta un numar mare de participanti (proiecte ce vizeaza alinierea la standarde europene, proiecte umanitare,etc).De aceea, sefii de grupa ar trebui sa aduca la cunostinta studentilor oportunitatile de participare si sa motiveze implicarea in acestea, eventual prin exemplul personal.

Voluntariatul este un concept aflat in relatie cu ideea de management participativ, fiind aproape singura cale de realizare a acestuia, la nivelul facultatii.

In statele vest europene cat si in Statele Unite, acest aspect al vietii universitare este evaluat pozitiv , reprezntand un criteriu de admitere dar si un atu in recomandarile pentru gasirea unui loc de munca.

In Romania acest aspect se regaseste la nivelul organizatiilor studentesti si al ONG-urilor insa prea putin in activitatea propriu-zisa a studentilor, cei care nu sunt afiliati la astfel de organisme neavand sansa de a avea contact cu acest aspect.

Recomandam demararea proiectelor de voluntariat in diverse domenii de interes pentru studenti dar si pentru societate(competitii academice si sportive,asistenta sociala, ajutorarea celor defavorizati, campanii de stangere de fonduri etc.), pentru inceput cu ajutorul asociatiilor studentesti si a alator organisme(Consiliu local, fundatii)pentru familiarizarea studentilor cu acest stil de lucru.

Recompensele vor fi de ordin onorific, insistandu-se pe multumirea pe care ti-o aduce participarea la astefel de activitati si cunostintele dobandite.

Sistemul de management participativ la nivelul universitatii are ca scop principal formarea capacitatilor de conducere,acomodarea viitorilor leaderi cu probemele ce se pot naste, stimularea capacitatii de rezolvare a acestora in moduri creative.

Reprezentantii studentilor sunt pusi in situatii multiple care le dezvolta capacitatile de comunicare, negociere, afirmare, mediere a conflictelor, toate acestea reprezentand premisele unei pregatiri adecvate pentru a ocupa posturi de conducere in diverse organizatii dupa incheierea studiilor. Desemnarea intr-un post de conducere a unei persoane care a participat activ in conducerea universitatii este o alegere inspirata, existand garantia unui bun management al situatiilor de criza , al riscurilor ,deci al unui optim.

5.Bibliografie :

1.Management, Popescu M.,Dascalu A.Albu R.,Editura Infomarket, 2005

2.Management, Nicolescu O., Verboncu I, Editura Economica, 1999

3. http://www.acquisition.gov/comp/seven_steps/step2.html (pasii pentru realizarea descentralizarii ,concretizata in management participativ)

4. DEVELOPING AN INTERNAL QUALITY CULTURE IN EUROPEAN UNIVERSITIES, REPORT ON THE QUALITY CULTURE PROJECT, European Univesities Association, 2004

5. http://www.infostudenti.ro/regulamente.html (regulamentul de alegere al reprezentantilor)

6. www.profilescan.ro/resurse_ro_24.php (despre motivarea angajatilor prin implicarea lor la conducere)

7. http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/management/petca/f_9_2_4.html(tipuri de mangement participativ)

8. www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6564 (managementul participativ in Romania, studiu de caz, model pentru studiul actual)

9. www.univagora.ro/Management/Management%204/metodologii%20manageriale.html

10. Masele si puterea, Elias Canetti, Editura Nemira,2000












Document Info


Accesari: 6388
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )