Nr. crt.

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

Identifica partile componenete de baza ale masinilor si aparatelor electrice

Masini electrice: transformatorul, masina de curent continuu, masina asincrona, masina sincrona

• Sisteme componente: circuit electric, circuit magnetic, sistem mecanic
• Componenetele de baza ale masinilor electrice: stator, rotor, colector, inele colectoare, perii colectoare, sisteme de excitatii, scuturi si lagare, ventilator, cutie de borne
• Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

Aparate electrice de joasa tensiune: de comutatie, de protectie, de reglare, de comanda, de semnalizare

• Componente de baza ale aparatelor electrice: cai de curent, elemente izolante, dispozitive de actionare, dispozitive de protectie
• Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice

Functionare masinilor electrice:

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

29 ore de teorie  

29 ore de instruire practica

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.

Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii:

Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factor de putere, randament,

Masini electrice:

Transformatorul :

Generalitati : definire, clasificare, simbol, domenii de utilizare

Constructia transformatorului :

circiut magnetic : forme de miezuri magnetice pentru monofazat si trifazat, materiale utilizate, date constructive

circuit electric : infasurari primare si secundare (materiale, forme constructive), infasurari trifazate (conexiuni ale fazelor, scheme de conexiuni, grupe de conexiuni)

elemente auxiliare : schela trafo, cuva/carcasa, izolatori de trecere, elemente de protectie, materiale si forme constructive  

Principiul si ecuatiile de functionare ale transformatorului monofazat

Regimurile si caracteristicile de functionare ale transformatorului monofazat

Regimuri de functionare : - functionare in gol

Caracteristica externa a unui transformator

Autotransformatorul

Masina de curent continuu :

Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

Elemente constructive:

circiut magnetic : forme constructive, materiale, date constructive pentru statorul respectiv rotorul masinii

circuit electric : infasurarea de excitatie(forma constructiva, tipuri de infasurari), infasurare rotorica(forme constr.), infasurare auxiliara(de comutatie/ de compensare), perii colectoare(material, nr. perii, rol), colector(lamele colectoare, nr. lamele colectoare, materiale), borne de legatura cu circuitul el. ext.(surse, consumatori)

sistem mecanic : arbore, lagare, carcasa, scuturi, capace laterale(material, rol functional)  

Principiul si ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu

Regimurile de functionare ale masinii de curent continuu

Regimuri de functionare : - generatorul de c.c.(categorii de generatoare, ecuatiile generatorului de c.c., caracteristicile)

modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

Orele de teorie se pot desfasura in incaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde. Se va pune accent pe caracterul practic aplicativ, elevii vor analiza in detaliu partile componente ale organelor de masini, vor face masuratori, vor efectua calcule simple.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

Elemente de statica.

-forte exterioare si forte interioare

-eforturi unitare

-deformatii

-coeficienti de siguranta si rezistente admisibile

-reazeme si reactiuni

Intindere si compresiune

-forta axiala, eforturi unitare de intindere sau de compresiune

-deformatii in bare solicitate la intindere

-dimensionarea si verificarea la intindere-compresiune

-exemple de solicitari din domeniul de interes al calificarii

Incovoiere

-exemple

-definirea eforturilor in sectiunea barei drepte solicitata la incovoiere

-conventii de semne

-bare simplu rezemate la capete

-forte taietoare, moment incovoietor

Rasucire

-exemple, definitii

-calculul momentului de rasucire in barele drepte aflate in miscare de rotatie uniforma

-tensiuni in bare drepte de sectiune circulara solicitate la rasucire

Forfecarea

-definitie, aplicatii

Notiuni de baza despre organele de masini

clasificarea organelor de masini

-standardizarea in industria constructoare de masini

-interschimbabilitatea organelor de masini

Asamblari nedemontabile

-asamblari realizate prin lipire

-asamblari realizate prin nituire

-asamblari realizate prin sudare

Asamblari demontabile

-asamblari filetate

-asamblari cu pene si stifturi

-asamblari prin caneluri

Asamblari elastice

-tipuri, materiale, utilizare

-arcuri

Organele miscarii de rotatie

-osii si arbori

-lagare cu alunecare

-lagare de rostogolire

-ungerea organelor de masini

-defecte si remedieri ale organelor in miscare de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Cuplaje mecanice

-tipuri constructive, functionare

-cuplaje permanente si intermitente

-defecte si remedieri ale cuplajelor ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru transmiterea miscarii de rotatie

-transmisii cu roti dintate

-transmisii cu lant

-transmisii cu curele

-defecte si remedieri ale organelor pentru transmiterea miscarii de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru retinerea, transportul si comanda circulatiei fluidelor

-tubulatura ( conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare )

Modulul IV : EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

DE JOASĂ TENSIUNE

Modulul "Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune" care se studiaza pe parcursul clasei a XI -a, scoala de Arte si Meserii, în vederea asigurarii pregatirii în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 58 de ore, din care instruire practica 29 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale generale (de reprezentare a schemelor instalatiilor , de identificare a aparatelor necesare, de executie a lucrărilor în instalatiile de joasa tensiune), în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate si a abilitatilor cheie.

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

NR. CRT.	TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ	COMPETENŢE	NR. CREDITE
	53.11 EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASa TENSIUNE	53.11.1 Reprezinta schemele instalatiilor de joasa tensiune 53.11.2 Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei si cerintelor schemei 53.11.3 Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr. crt.	Unitatea de competenta	Competente	Continuturi
	53.11. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE	53.11.1 Reprezinta schemele instalatiilor electrice de joasa tensiune	Simboluri utilizate in instalatiile electrice Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice Definirea si clasificarea instalatiilor interioare Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare
		53.11.2 Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei/ cerintelor schemei	Conductoare electrice -clasificarea si constructia conductoarelor electrice -materiale electroizolante si de protectie Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice -sigurante fuzibile -relee de protectie -contactoare -intrerupatoare -intreruptoare automate
		53.11.3 Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune	Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune -operatii necesare pentru executarea instalatiilor -transpunerea schemei electrice dupa proiect -saparea santurilor si executarea strapungerilor -montarea tuburilor de protectie -montarea conductoarelor -instalatii electrice de forta in hale industriale Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie -montarea intreruptoarelor -montarea comutatoarelor -montarea prizelor -montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie Montarea corpurilor de iluminat -montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta -montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur Montarea masinilor electrice -montarea masinilor electrice de mica putere -montarea masinilor mari -conectarea la retea si verificarea functionarii Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune Tablori de distributie -tablouri de distributie pentru locuinte -tablouri de distributie pentru industrie Posturi de transformare -echipamente folosite in constructia posturilor de transformare -masuri specifice de protectia muncii

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice sau la agentii / partenerii economici.

Se recomanda parcurgerea continuturilor în ordinea din Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii.

Recomandam ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea de lucrari practice;

joc de rol;

simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit.

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite toate criteriile de performanta.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica:

1 Simboluri utilizate in instalatiile electrice

2 Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice

3 Definirea si clasificarea instalatiilor interioare

4 Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare

Conductoare electrice

-clasificarea si constructia conductoarelor electrice

-materiale electroizolante si de protectie

Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice

-sigurante fuzibile

-relee de protectie

-contactoare

-intrerupatoare

-intreruptoare automate

Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune

-operatii necesare pentru executarea instalatiilor

-transpunerea schemei electrice dupa proiect

-saparea santurilor si executarea strapungerilor

-montarea tuburilor de protectie

-montarea conductoarelor

-instalatii electrice de forta in hale industriale

Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie

-montarea intreruptoarelor

-montarea comutatoarelor

-montarea prizelor

-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie

Montarea corpurilor de iluminat

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur

Montarea masinilor electrice

-montarea masinilor electrice de mica putere

-montarea masinilor mari

-conectarea la retea si verificarea functionarii

Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tablouri de distributie

-tablouri de distributie pentru locuinte

tablouri de distributie pentru industrie

Posturi de transformare

-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare

-masuri specifice de protectia muncii

Modulul V - EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR ELECTROMECANICE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

	Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice	1,0 credit
	1.Utilizeaza instalatia electromecanica
	2. Supravegheaza instalatia electromecanica
	3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta	Competente	Continuturi tematice
Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice	1.Utilizeaza instalatia electromecanica	Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice: -instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative -instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor -instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice -masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice
	2.Supravegheaza instalatia electromecanica	Exploatarea masinilor si aparatelor electrice: -exploatarea generatoarelor ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii ) -exploatarea motoarelor electrice -exploatarea transformatoarelor -exploatarea intreruptoarelor -exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor -masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice
	3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice	Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice: -pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone -reglarea turatiei la motorele asincrone -pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu -pornirea masinilor sincrone

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica :

Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice

-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative

-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor

-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice

-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice

-pornirea masinilor electrice

-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone

-reglarea turatiei la motorele asincrone

-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu

-pornirea masinilor sincrone

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice

-exploatarea generatoarelor ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii )

-exploatarea motoarelor electrice

-exploatarea transformatoarelor

-exploatarea intreruptoarelor

-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor

-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie:

de dificultatea acesteia;

de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit;

de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

particularitatile de varsta ale grupului instruit.

Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

Modulul VI - ÎNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILOR

Modulul "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor" care se studiaza pe parcursul clasei a XI -a, scoala de Arte si Meserii, în vederea asigurarii pregatirii în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 58 de ore, din care instruire practica 29 de ore.

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte, abilitati si deprinderi în domeniul întretinerii si repararii masinilor, utilajelor si instalatiilor.

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

UC "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor "

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

- modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Orele de teorie se pot desfasura in încaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1. Atelierul de reparatii:

Dotarea tehnica

Organizarea ergonomica a locului de munca

Norme specifice de protectia muncii din atelierul de întretinere si reparatii

2. Probleme specifice aparute în exploatarea echipamentelor electrice

curentii de scurtcircuit: tipuri de scurtcircuite, cauzele si efectele curentilor de scurtcircuit, limitarea curentilor de scurtcircuit

încalzirea echipamentelor

3. Contactele electrice

tipuri de contacte

materiale folosite

rezistenta de contact

solicitarile contactelor electrice

4. Activitati de întretinere si reparare a instalatiilor electrice

racirea instalatiilor electrice

uscarea instalatiilor electrice

uscarea transformatoarelor

5. Lucrari de întretinere si reparatii ale echipamentelor electromecanice

tipuri de lucrari de întretinere si reparare

revizia tehnica

reparatia curenta

reparatia capitala

volumul reparatiilor

6. Vibratiile masinilor electrice si înlaturarea lor

cauzele si efectele vibratiilor

masurarea vibratiilor

echilibrarea rotoarelor masinilor electrice: echilibrarea statica, echilibrarea dinamica

7. Tehnologia întretinerii si repararii masinilor electrice

Întretinerea masinilor electrice

defecte comune ale masinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniforma a inelelor colectoare, uzura excesiva a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masa a bobinajelor, supraîncalzirea masinii, zgomote si vibratii)

Repararea masinilor electrice

- demontarea cuplelor

- demontarea rulmentilor

scoaterea rotorului

rebobinarea masinilor electrice

Cuplarea masinilor electrice:

- cuplarea directa a masinilor electrice

- cuplarea prin curele si lanturi de transmisie

8. Încercarile si verificarile masinilor electrice

- tipuri de încercari si verificari ale masinilor electrice

- verificari mecanice

- încercari electrice

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Modul VII Asamblarea masinilor si instalatiilor

comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

Modul, Asamblarea masinilor si instalatii comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si are alocate 90 de ore, din care laborator tehnologic 20 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate: de identificare a tipurilor de utilaje si instalatii, de montare / demotare, asamblare a partilor componentesi a competetelor pentru abilitati cheie: igiena si securitatea muncii - în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate.

Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

UC 53.14.

"Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara" 1 credit

1. Identifica tipurile de utilaje si instalatii

2. Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatiilor

3. Precizeaza succesiunea de asamblare a partilor componente ale instalatiilor si utilajelor

UC 53.5. Igiena Si securitatea muncii 0.5 credite

1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Modul: Asamblarea masinilor si instalatii comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara este modul de instruire practică constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativă si la final cea sumativă, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, plecând de la principiul incluziunii oricărui copil în scoală, prin utilizarea metodelor specifice si adaptarea la specificul de invatare si comportament.

Titlul Unitatii:   53.14 ASAMBLAREA UTILAJELOR INSTALATIILOR COMERCIALE , ELECTROCASNICE SI DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

Competenta : 53.14.2 Specifica rolul functional al partilor mecanice principale

ale utilajelor si instalatilor

Criterii de performanta:

(a)    Precizarea partilor mecanice ale instalatiilor comerciale,

electrocasnice si din industria alimentara

(b)   Explicarea rolul functional al partilor mecanice

(c)    Precizarea particularitatile tehnologice de asamblare

Conditii de aplicabilitate:

Parti mecanice :   arbori, carcase , cuplaje , lagare, transmisii mecanice

Rol functional : de sustinere, de transmisia miscarii si de transformarea

Particularitati tehnologice : functie de tipul instalatiei comerciale, electrocasnice si din

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 10 activitati de evaluare

Instructiuni pentru candidati

Cititi aceste observatii înainte de a începe evaluarea:

Cititi cu atentie toate cerintele înainte de a încerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la una din cerinte, aduceti acest lucru în atentia evaluatorului înainte de a începe proba.

Înainte de începerea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele si instrumentele necesare.

Completati pe fisa de evaluare numele dvs. si data sustinerii probei.

Rezolvati toate sarcinile cuprinse în fisa de evaluare.

Când ati terminat, înmânati evaluatorului toate fisele relevante pentru aceasta proba si montajele realizate.

Competenta : 53.14.2 Specifica rolul functional al partilor mecanice principale

ale utilajelor si instalatilor

A. Precizarea partilor mecanice ale instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului indicându-se data evaluarii. Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente.

La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. în cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1. Tehnologia asamblarii

Metode de asamblare si montaj

Succesiunea operatiilor

Tehnologia asamblarii (operatie, faza, manuire, documentatia tehnica, controlul asamblarii, incercari, norme de protectia muncii )

Montarea asamblurilor tip, prin imbinari simple

Montarea arborilor

Montarea axelor

Montarea rotilor

Montarea lagarelor cu alunecare

Montarea rulmentilor

Montarea angrenajelor cu roti dintate

Montarea transmisiilor cu lant

Montarea transmisiilor cu curea, cablu si roti de frictiune

Norme de protectia muncii

Utilaje si instalatii comerciale

Compresoare frigorifice

descrierea compresorului deschis (corpul compresorului, pistonul, supapele de aspiratie si de refulare, sistemul de transformare a miscarii de rotatie în miscare de translatie, sistemul de etansare, sistemul de ungere, organele de antrenare)

compresoare semiermetice

compresoare ermetice

Schimbătoare de căldură

clasificare

transformări termodinamice în schimbătoarele de căldură

vaporizatoare

condensatoare

Aparate anexe

filtre

deshidratoare

rezervoare de lichid, indicatoare de nivel

pompe de agent frigorific

conducte, fitinguri

Agregate frigorifice

structura

caracteristici tehnico-functionale

tipuri constructive (cu compresor deschis, cu compresor ermetic, cu compresor semiermetic)

Montarea instalatiilor frigorifice

pregatirea montajului

succesiunea operatiilor de montare

documentatia tehnico-economica pentru lucrari de montaj

norme de protectia muncii

Spatii frigorifice

tipuri constructive

parti componente

tipuri de materiale izolante folosite la instalatiile frigorifice si caracteristicile lor

Masini frigorifice complexe

masina de fabricat cuburi de gheata,

masina de fabricat înghetata

Masini si utilaje pentru prelucrare primara: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice

masini de spalat si curatat zarzavat;

masini de tocat carne tip "cantina";

masini de taiat mezeluri, pâine si oase;

masini de umplut cârnati si tras mititei;

malaxoare de coca si carne;

masini de valtuit si foetat aluat;

masini de macinat cafea;

masini universale: roboti de bucatarie si cofetarie

Masini si utilaje pentru prelucrarea termica: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice

masini de gatit;

cuptoare;

gratare;

rotisoare;

friteuze;

tigai si cazanele basculante;

marmite;

autoclave

Asamblarea masinilor utilajelor pentru prelucrarea primara si termica

norme de montaj specifice

documentatie tehnica necesara executarii lucrarilor

mijloace de munca si tehnologie de lucru specifice

organizarea locului de munca pentru executarea lucrarilor de montare

lucrari de montare

instructiuni si norme privind garantia lucrarilor de montaj

norme de protectia muncii

Utilaje si instalatii auxiliare notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice

instalatii de fabricat apa carbogazoasa si sucuri racoritoare;

instalatia de distribuit bere neîmbuteliată;

automate comerciale;

masini de spălat vesela si tacâmuri;

instalatii de încălzire;

instalatii de ventilatie a aerului;

instalatii de iluminat si reclama comercială

Utilaje electrocasnice- descriere, constructie si functionare, caracteristici tehnice

plita electrica;

cuptorul electric si cu microunde,

cafetiera,

prajitor de pâine,

radiatoare,

fier de calcat,

fierbătoare electrice,

ventilatoare,

frigider,

boiler,

uscător de păr

Aspiratorul;

Masina de spălat rufe

4. Utilaje si instalatii din industria alimentara- Descriere, simbolizare, constructie si functionare, caracteristici tehnice

pompe pentru transportul fluidelor, solidelor;

pompe petru gaze;

utilaje de maruntire;

utilaje de separare a materialelor solide si a amestecurilor omogene;

utilaje de amestecare;

utilaje pentru presare;

instalatii de distilare;

utilaje pentru uscare;

utilaje de difuziune;

utilaje pentru transmiterea caldurii (instalatii pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare);

instalatii de dozare si ambalare

Norme specifice de montaj, documentatie tehnică necesară executării lucrărilor, lucrări de montare ale utilajelor/instalatiilor, verificări functionale ale utilajelor/instalatiilor , documentatie tehnico-economică de executare a lucrărilor utilajului/instalatiei asamblate, instructiuni si norme privind garantia lucrărilor de montaj, norme de protectia muncii

Recomandari pentru aplicatii practice

Lucrari practice de identificare a tipului utilajului sau instalatiei

Lucrari practice de identificare a subasamblurilor si a rolului functional

Lucrari practice de identificare a metodei de asamblare în conditii concrete sau date

Lucrari practice de montare a subasamblurilor unui utilaj

Lucrari practice de realizare a asamblarilor tip, prin îmbinări demontabile si nedemontabile.

Modulul VIII

Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor

Modul: Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara, se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, în vederea asigurării pregătirii pentru obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si are alocate 90 de ore, din care laborator tehnologic 20 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate (de identificare a conditiilor necesare la instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor, de executie a lucrărilor mecanice si electrice, de realizare a încercărilor la punerea în functiune a masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din industria alimentară), dar si a competentelor cheie (de aplicare a normelor de calitate si de utilizare a metodelor standardizate de asigurare a calitătii)- în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate si a abilitatilor cheie.

Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Modulul Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara este un ansamblu de practică care poate fi parcurs independent sub directa îndrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor, în cabinete, laboratoare, ateliere sau la agentii economici.

Prin natura activitatilor de învatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua în situatii adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri "unice" sau "cele mai bune".

În elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

Elevii au stiluri unice de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Elevii învata cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

SUGESTII METODOLOGICE:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie:

Instruirea practica prin laboratorul tehnologic se va desfasura în spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei în vigoare. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor.

Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe teme, în urmatoarea succesiune:

TEMA NR. 1 Utilaje si instalatii comerciale

Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor frigorifice

Planul de amplasare

Măsuri obligatorii pentru asigurarea calitatii lucrariilor

Punerea în functiune

Reglarea regimului de functionare

Reglarea aparaturii de automatizare si protectie

Receptia instalatiilor frigorifice

Reguli generale

Documente de receptie

Instalarea si punerea în functiune a masinilor si utilajelor pentru prelucrare primară si termică a materiilor prime alimentare

Organizarea locului de muncă pentru executia lucrărilor

Lucrări de montare, probare si punere în functiune

Norme de produs, conditii de igienă

Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor auxiliare

Lucrări specifice

Verificări functionale în vederea receptiei

Receptia

TEMA NR. 2 Utilaje electrocasnice

Utilaje pentru prelucrare termica - măsuri necesare la instalare, încercări, norme de protectia muncii

Aspiratorul - măsuri specifice, încercare, performante

Masina de spălat rufe - norme la instalarea si punerea în functiune.

TEMA NR. 3 Utilaje si instalatii din industria alimentara

Pompe, ventilatoare

conditii la punerea în functiune

încercări

receptia

Utilaje de transport

măsuri specifice

încercări

receptia

Valtul automat

măsuri obligatorii înainte de punerea în functiune

încercări

receptia

Utilaje de amestecare

măsuri necesare la instalare, încercări

receptia

Filtre, centifuge si cicloane

măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune

încercări

receptia

Coloane de absorbtie si distilare

conditii specifice de instalare

încercări

receptia

Instalatii de difuzie, purificare, osmoză inversă

măsuri specifice

încercări

receptia

Instalatii pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare

măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune

încercări

receptia

Spre exemplificare pentru a evalua dobândirea competentei 53.15.3, conform criteriilor de performanta specificate, autorii propun urmatorul instrument de evaluare pentru o proba practica

FIsĂ DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 53.15 Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

COMPETENŢA: 53.15.3. Incearcă masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din ind. alimentară

NUME sI PRENUME ELEV: ..................

I.            Se considera un aspirator electric alimentat la 220V, curent alternativ cu frecventa de 50Hz, si puterea electrica 1200W:

Identificati încercările necesare pentru instalarea si punerea sa în functiune

Efectuati încercarea de de functionare în gol

Efectuati încercarea de functionare în sarcină

II. Se considera o pompă cu piston:

1. Efectuati amorsarea pompei

2. Probati etansarea pompei

3. Efectuati încercarea de rezistentă la presiune

4. Efectuati încercarea de de functionare în gol

5. Efectuati încercarea de functionare în sarcină

Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST REALIZATĂ

DA NU

Nume si prenume evaluator

In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului indicându-se data evaluarii.

Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente.

La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. în cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

Recomandari pentru lucrari de laborator :

Utilizarea planurilor de amplasare

Utilizarea cărtilor tehnice ale masinilor, utilajelor si instalatiilor

Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor electrocasnice

Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor comerciale

Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor din industria alimentară

Utilizarea documentelor de certificare a calitătii lucrărilor de instalare si punere în functiune

Masurarea parametrilor tehnologici

Compararea parametrilor măsurati cu valorile prescrise

Recomandari pentru lucrari practice:

Organizarea locului de muncă

Executia legăturilor electrice

Executia legăturilor mecanice

Norme de protectia muncii la instalarea si punerea în functiune a masinilor, utilajelor si instalatiilor

Încercarea de etansare

Încercarea de rezistentă la presiune

Încercarea de functionare în gol

Încercarea de functionare sub sarcină

Încercarea aparatelor de măsură, reglare si control

Reglarea aparaturii de automatizare si protectie

Modulul IX:   Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara

Modul, Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si are alocate 60 de ore, din care laborator tehnologic 20 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate corespunzatoare Unitatii de competenta 53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara.

Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara 1 credit

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Modul: Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara este modul de instruire practica constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor.

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

Procese tehnologice si operatii specifice industriei alimentare

Transportul fluidelor

Regimuri de curgere

Pierderea de presiune

Măsurarea debitului si a vitezei de curgere a fluidelor

Pompe pentru transportul fluidelor

Conducte si armături

Măruntirea

Operatia de măruntire

Factorii care influenteaza măruntirea

Masini de măruntire

Sortarea

Metode de sortare, parametrii sortării

Utilaje de cernere, separare, cernere si separare, trioare si separatoare magnetice - Scheme structurale si cinematice, actionări, automatizări

Amestecarea

Operatia de amestecare, factorii care influenteaza amestecarea

Amestecătoare, eficacitatea amestecării

Malaxoare, scheme cinematice si structurale, actionare, protectie

Separarea amestecurilor eterogene

Amestecuri eterogene

Metode de separare a amestecurilor eterogene

Utilaje de separare, scheme constructive si cinematice, actionare, protectie

Presarea

Parametrii de proces: debit, efectul de presare, randamentul presării

Tipuri de prese : mecanice, hidraulice, pneumatice si combinate

Actionari electrice, hidraulice si pneumatice

Aparate de comandă si semnalizare

Difuzia

Operatia de difuzie - deplasarea fazelor, metode de realizare

Operatii pe bază de difuzie - extractia, absorbtia, adsorbtia

Tipuri de utilaje: de extractie, de absorbtie, de adsorbtie

Parametrii de proces: concentratie, grad de saturare, presiune

Distilarea

Metode de distilare: simplă, fractionată, integrală, rectificarea

Instalatii de distilare - scheme constructive, aparate

Instalatii de rectificare

Uscarea

Factorii ce influentează uscarea; mecanismul uscării; viteza de uscare

Metode de uscare

Aerul - agent de uscare; măsurarea umiditătii

Utilaje si instalatii de uscare; parametrii de functionare; aparate de protectie; aparate de semnalizare

Recomandari pentru lucrări de laborator:

Lucrari de măsurarea a temperaturii

Măsurarea presiunii

Măsurarea debitului fluidelor

Măsurarea umiditătii relative a aerului

Măsurarea nivelului lichidelor

Măsurarea masei corpurilor

Măsurarea densitătii

Măsurarea granulatiei

Lucrări de identificare a aparatelor de măsură, protectie

Lucrări de reglare a aparaturii

Modulul X : Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica

Modul: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul, face parte din Cultura de specialitate, aria curriculara Tehnologii Curriculum de Dezvoltare Locală, si are alocate 116 de ore, din care laborator tehnologic 58 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate corespunzatoare Unitatii de competenta "Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara" si a competentelor pentru abilitatea cheie "Lucrul în echipa"

Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Modul: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica este modul de instruire teoretica si practica prin laborator tehnologic constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate.

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor.

Recomandari pentru lucrări de laborator:

Măsurarea tensiunii si intensitătii curentului electric

Măsurarea debitului pompelor hidraulice si pneumatice

Lucrări de verificare a stării aparatelor

Lucrări de reglare a parametrilor nominali în conditii date sau impuse.

Lucrări de identificare a defectelor - studii de caz pe tipuri de utilaje

Lucrări de întretinere - studii de caz pe tipuri de utilaje

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin învatamântul de masa si integrati individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au în vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi în clasele din învatamântul de masa

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de învatamânt de la învatamântul de masa

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua învatarii individualizate si diferentiate, aplicând metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

Întocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre medicul scolar, profesorul consilier al scolii( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

Întocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

Urmarirea în procesul de învatamânt a realizarii principiului integrarii socio-profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, în vederea dobândirii competentelor descrise în standardele de pregatire profesionala

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de învatamânt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

În perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-învatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale în învatamântul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din învatamântul de masa de catre profesori itineranti care au experienta în pregatirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descrise în standarde

înfiintarea în atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

întocmirea de programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii, atât in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de întelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente în colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

programe individualizate ( centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii în activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor

se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti în medicina muncii, orientare si profesionalizare

Document Info

Accesari: 5920
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou