Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






CURRICULUM SCOLAR pentru clasa a XI-a anul de completare - electromecanic

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

Cartea - obiect cultural
PLANIFICATION SELON LE CALENDRIER AU FRANÇAIS LANGUE ÉTRANGČRE POUR L'ANNÉE SCOLAIRE 2005-2006
Admiterea 2005 la Universitatea Spiru Haret - STRUCTURA UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET
sCOALA DE ARTE sI MESERII CLEJA BACĂU
LISTA CURSURI, MONOGRAFII, CARTI
TOAMNA -proiect crosscuricular-
Metode active de predare - centrate pe elev
PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE
Activitatea catedrei de limba engleza
FISA DE ASISTENTA PENTRU ORA DE DIRIGENTIE


MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108.01

sI

PHARE TVET RO 0108.03

CURRICULUM  sCOLAR

pentru clasa a XI-a anul de completare

scoala de Arte si Meserii

Domeniul de pregatire :   ELECTROMECANIC

Calificarea: 53. ELECTROMECANIC

UTILAJE SI INSTALATII

COMERCIALE , ELECTROCASNICE SI DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

2005

Lista autorilor:

Carmen STAN                               profesor- inginer gradul I,  Colegiul Tehnic Energetic,  Bucuresti

CONSTANTIN GORUN                   profesor-inginer grad I,  Colegiul Tehnic "Terezianum",  Sibiu,  judetul Sibiu

FLORIN GRaDINARU                     profesor-inginer gradul I,  Grup scolar Industrial "Anghel Saligny",  Braila,  judetul Braila

ILEANA MARIA MAJINESCU        profesor- inginer grad  definitiv,  Grup scolar Industrial "Electroputere" Craiova,  judetul Dolj

LILIANA TOMA                                profesor-inginer grad I,  Colegiul Tehnic "Terezianum",  Sibiu,  judetul Sibiu

MARIANA MARICA                        profesor-inginer gradul I,  Grup scolar Industrial Energetic Ramnicu Valcea,  judetul Valcea

MICHAELA GRaDINARU               profesor- inginer gradul I,  Grup scolar Industrial "Anghel Saligny",  Braila,  judetul Braila

MIHAI STROE                       profesor-inginer, gradul didactic I, Colegiul Tehnic " Henri Coanda ", Tulcea, jud. Tulcea

CARMEN Mnohognitnei      prof.ing.,gradul didactic I , Grup Scolar de Aeronautica "HenrI Coanda"- Bucuresti

Asistenta   U I P   Phare  TVET    RO   0108. 03

DORIN ROsU - doctor inginer,  Inspector de specialitate,  C.N.D.I.P.T.

CONTINUT CURRICULUM

Plan de învatamânt

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Domeniul de pregatire si calificari

Descrierea rutei curriculare

2. Alcătuirea modulelor si corelarea cu unitătile de competentă

3. Modulul I:     Utilizarea elementelor de automatizare

4. Modulul II:   Utilizarea masinilor si aparatelor de joasa tensiune                                 

5. Modulul III:  Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor              

6. Modulul IV: Executia instalatiilor de joasa tensiune

7. Modulul V: Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice                                   

8. Modulul VI: Întretinerea si repararea masinilor utilajelor si instalatiilor

Stagii de pregatire practica

9. Modulul VII: Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

10. Modulul VIII:  Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

11. Modulul IX:  Asistarea masiniloe, utilajelor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

Curriculum în dezvoltare locala

12. Modulul X: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul de completare (clasa a XI-a)

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Electromecanica

Calificarea: Electromecanic utilaje si instalatii comerciale, electrocasnice si din industria alimentara.

Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala                                                                          377 ore

Modulul I: Utilizarea elementelor de automatizare

Total ore/an

87

din care:                     laborator tehnologic

-

                                   instruire practica

29

Modulul II: Utilizarea masinilor si aparatelor de joasa tensiune

Total ore/an

58

din care :                    laborator tehnologic

  -

                                   instruire practica

29

Modulul III: Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor

Total ore/an

58

din care:                    laborator tehnologic

 -

                                  instruire practica

 29

Modulul IV: Executia instalatiilor de joasa tensiune

Total ore/an

58

din care:                    laborator tehnologic

  -

                                  instruire practica

29

Modulul V: Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

Total ore/an

58

din care:                    laborator tehnologic

  -

                                  instruire practica

29

Modulul VI: Întretinerea si repararea masinilor utilajelor si instalatiilor

Total ore/an

58

din care:                    laborator tehnologic

 -

                                  instruire practica

29

Total ore/an:13 ore/saptamâna x 29 saptamâni =  377 ore

Stagii de pregatire practica                              240 ore

Modulul VII: Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

Total ore/an

90

din care:                   laborator tehnologic

  20

Modulul VIII:  Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

Total ore/an

90

din care:                   laborator tehnologic

  20

Modulul IX:  Asistarea masiniloe, utilajelor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

Total ore/an

60

din care:                   laborator tehnologic

  20

Total ore/an: 30 ore/saptamâna x 8 saptamâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locala                                      116 ore

Modulul X: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica

Total ore/an

116

din care:                   laborator tehnologic

58

                                  instruire practica

  -

Total ore/an: 4 ore/saptamâna x 29 saptamâni =116 ore

                                                                                TOTAL  733 ore/an

1.     NOTĂ DE PREZENTARE

Domeniul de pregatire si calificari

Noul sistem al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel si mai mult în parteneriatele scoala - agent economic, ajutând astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentând ceea ce se învata si creând conditii pentru ca învatamântul sa raspunda schimbarilor tehnologice.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, prin calificarile profesionale obtinute, vor dobândi abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului. Calificarile sunt menite a dezvolta o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învatare continua.

Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate în unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile: comunicare si numeratie, utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, dezvoltare personala în scopul obtinerii performantei, lucrul în echipa, asigurarea calitatii si igiena si securitatea muncii. Acestea sunt abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost încorporate în abilitatile cheie.

Fiecare nivel parcurs în domeniul, implica dobândirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care vor permite absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Sistemul national al calificarilor profesionale pentru domeniul electromecanic, nivel 2 va furniza elevilor atât formare teoretica, cât si practica în domeniul serviciilor de profil si pentru întretinerea si repararea masinilor si utilajelor din diferite ramuri ale economiei.

Pregatirea fortei de munca calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii de arte si meserii în domeniul electromecanic trebuie sa tina pasul cu cerintele actuale, încercând si o orientare catre activitatea informationala, asigurându-se initierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.

Elevii vor dobândi abilitati si cunostinte initiale care le vor permite sa continue pregatirea la nivelul 3, desi unii absolventi ar putea alege sa îsi gaseasca un loc de munca.

Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programului de la nivelul 2, elevul va fi solicitat în multe activitati practice care îi vor stimula si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobândite.

Descrierea rutei curriculare

scoala de arte si meserii este organizata ca parte a învatamântului obligatoriu care din punct de vedere educational se finalizeaza cu certificat de absolvire.

Planul de învatamânt asigura prin ariile curriculare proiectate, dobândirea cunostintelor si abilitatilor specifice acestui nivel educational.

Pentru asigurarea mobilitatii ocupationale, curriculum-ul pentru cultura de specialitate si instruire practica este astfel structurat încât sa asigure o parte comuna formarii initiale pentru mai multe calificari, precum si consolidarea pregatirii prin curriculum modularizat.

Astfel, modulele prevazute în clasa a XI-a permit absolventilor de nivel 2, calificarea "Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara" sa continue pregatirea la nivel 3, având posibilitatea sa urmeze calificarea de "Tehnician electromecanic".

Modulele M1, M2, M3, M4, M5, M6 sunt comune pentru calificarile: electromecanic instalatii si aparate de bord, electromecanic utilaje si instalatii industriale, electromecanic nave, electromecanic material rulant, electromecanic centrale electrice, frigotehnist. Celelalte module asigura pregatirea de specialitate pentru fiecare calificare în parte. Toate aceste module sunt parte integranta a curriculum-ului diferentiat.

Ele se parcurg independent, pe tot parcursul anului scolar, evalua 12512h721m rea competentelor realizându-se conform programei.

2. ALCĂTUIREA MODULELOR sI CORELAREA CU UNITĂŢILE DE COMPETENŢE

Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara

Nivelul 2, clasa a XI-a

UNITATEA DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢA

M I

M II

M III

M IV

M V

M VI

Stagii de p. p.

M X

Eva luare

M VII

M VIII

M IX

53.1.    Comunicare si numeratie       

1. Formuleaza opinii personale pe o tema data

2. Realizeaza o scurta prezentare utilizând imagini ilustrative

3. Citeste si utilizeaza documente scrise în limbaj de specialitate

Ö

Ö

4. Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data

Ö

Ö

53.3. Lucrul în  echipa

1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Ö

Ö

2. Îsi asuma rolurile care îi revin în echipa

Ö

Ö

3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Ö

Ö

53.5.    Igiena si securitatea muncii

1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor

Ö

Ö

2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

Ö

Ö

53.7. Asigurarea calitatii

1. Aplica normele de calitate în domeniul de activitate

Ö

Ö

2. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

Ö

Ö

53.8. Utilizarea elementelor de automatizare

1. Identifica elemente de automatizare.

Ö

Ö

2.Verifica functionarea instalatiei de semnalizare si avertizare

Ö

Ö

3. Regleaza aparate din instalatia de automatizare

Ö

Ö

53.9. Utilizarea masinilor si aparatelor electrice

1.Identifica partile componente de baza  ale masinilor si aparatelor   electrice;

Ö

Ö

2.Specifica principiul si regimurile de functionare

Ö

Ö

3.Pune în functiune masinile electrice.

Ö

Ö

53.10. Montarea si demontarea organelor de masini si a mecanismelor 

1.Identifica  organe de masini si mecanisme.

Ö

Ö

2.Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari.

Ö

Ö

3.Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor

Ö

Ö

53.11. Executia instalatiilor de joasa tensiune

1.Reprezinta schemele instalatiilor de joasa tensiune

Ö

Ö

2.Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei si cerintelor schemei

Ö

Ö

3.Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

Ö

Ö

53.12. Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

1.Utilizeaza instalatia electromecanica.

Ö

Ö

2.Supravegheaza instalatia electromecanica.

Ö

Ö

3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice.

Ö

Ö

53.13. Intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

1. Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru intretinerea masinilor de actionare

Ö

Ö

2. Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii

Ö

Ö

3. Verifica lucrarile de intretinere si reparatii executate

Ö

Ö

53.14.  Asamblarea  utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

1. Identifica tipurile de utilaje si instalatii

Ö

Ö

2. Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatiilor

Ö

Ö

3. Precizeaza succesiunea de asamblare a partilor componente ale instalatiilor si utilajelor

Ö

Ö

53.15. Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

1. Specifica conditiile ce trebuie indeplinite la instalarea si punerea in functiune

Ö

Ö

2. Executa lucrari pregatitoare mecanice si electrice in vederea instalarii si punerii in functiune

Ö

Ö

3. Incearca masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din industria alimentara

Ö

Ö

53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din ind. alimentara

1. Caracterizeaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare

Ö

Ö

2. Opereaza cu documentatii tehnice si tehnologice

Ö

Ö

3. Coreleaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare cu parametrii de functionare ai masinilor , utilajelor si instalatiilor

Ö

Ö

53.17. Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica

1. Citeste si interpreteaza semnele conventionale utilizate in actionarile electrice, hidraulice , pneumatice

Ö

Ö

2. Regleaza aparatele necesare conform documentatiei

Ö

Ö

3. Intretine si repara instalatiile de actionare.

Ö

Ö

Modulul 1  -  UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):              

In cadrul modulului a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala " Utilizarea elementelor de automatizare" cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie  " Comunicare si numeratie"

" Utilizarea elementelor de automatizare"

Identifica elementele de automatizare

Verfica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare

Regleaza aparate din instalatia de automatizare

" Comunicare si numeratie"

Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

Utilizarea elementelor de automatizare

Comunicare si numearatie

Identifica elementele de automatizare

Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit

Traductoare: electrice, neelectrice, parametrice, generatoare

Regulatoare: bipozitionale, tripozitionale, cu actiune continua ( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ), cu actiune prin impulsuri

Amplificatoare: electrice( electronice, magnetice, rotative), neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Elemente de executie: electrice, pneumatice, hidraulice

Cataloage, reviste de specialitate, articole, studii, documentatie tehnica, Internet pentru selectarea si  utilizarea elementelor de automatizare in diverse aplicatii

Utilizarea elementelor de automatizare

Verifica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare

Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit

Lampi si casete de semnalizare

Hupe

Sonerii

LED-uri

Scheme ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

Utilizarea elementelor de automatizare

Comunicare si numearatie

Regleaza aparate din instalatia de automatizare

Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data

Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Identificarea domeniului de reglaj

Monitorizarea parametrilor efectivi ai instalatiei( forta, cuplu, viteza, turatie, acceleratie, nivel, debit, presiune, current, tensiune, frecventa, defazaj, putere, salinitate, umiditate, concentratie)

Reglarea proriu-zisa a aparatului

Interpretarea grafica a rezultatelor

Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului )

Calcule cu grad mediu de

dificultate: formule de calcul, algoritmi de calcul

Mijloace grafice: schite, grafice, diagrame, harti, scheme tehnologice

Reprezentare corecta: scara, legenda, forma îngrijita, acuratete, toleranta

Interpretare:conditii de admisibilitate a parametrilor calculati, comparatii cu valori, probe etalon sau standarde

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

                       

Modulul «Utilizarea elementelor de automatizare » are în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de ore constant pe întreaga durata a anului scolar.

Parcurgerea continuturilor  modulului « Utilizarea elementelor de automatizare » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea   competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, în scopul pregatirii  profesionale a elevilor  si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3,  sau a integrarii pe piata muncii.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·        modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmând sa i le puna mai bine în valoare;

·        fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·        modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

·        modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

·        Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

·        Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

·        Elevii au stiluri proprii de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

·        Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

·        Elevii învata  mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

·        Procesul de predare -  învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

·        gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens  fise de lucru;

·        fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri  diferite;

·        fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

·        prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

·        abordarea tuturor tipurilor de învatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

·        formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

·        utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin îndrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

·        utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecând de la principiul integrarii, care asigura accesul în scoala a tuturor copiilor, acceptând faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de învatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de învatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea împreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la    criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam

·        Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·        Investigatia.

·        Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si îsi poate impune /  modifica programul propriu de învatare.

·        Metoda exercitiilor practice

·        Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·        Fise de observatie si fise de lucru

·        Chestionarul

·        Fise de autoevaluare                                

·        Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

·        bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor într-un proiect.

·        Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

·        înregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Sugestii metodologice

Continuturile  modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

58   ore de teorie                     

29   ore de  instruire practica.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de:

·        dificultatea temelor

·        nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·        complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·        ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

            Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei  si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca în procesul de învatare -  predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

·        efectuarea unor lucrari practice

·        realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

·        citirea si interpretarea schemelor simple

·        interpretarea grafica a rezultatelor obtinute din aplicatii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exercitii de documentare, sunt alte  exemple de activitati de învatare - predare care pot fi utilizate.

           

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica :

Tema nr. 1 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Traductoare electrice

Traductoare neelectrice

Traductoare parametrice

Traductoare generatoare

Tema nr. 2  Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Regulatoare bipozitionale,

Regulatoare tripozitionale,

Regulatoare cu actiune continua( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ),

Regulatoare cu actiune prin impulsuri

Tema nr.3  Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Amplificatoare electrice (electronice, magnetice, rotative)

Amplificatoare  neelectrice (pneumatice, hidraulice)

Tema nr.4  Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Elemente de executie  electrice

Elemente de executie  pneumatice

Elemente de executie  hidraulice

Tema nr.5  Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit (lampi si casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri )

Tema nr.6 Scheme simple ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Tema nr.7 Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

Tema nr.8  Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Tema nr 9 Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului)

Modulul II :

«UTILIZAREA MAsINILOR  sI APARATELOR  ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE »

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

            În modulul  "Utilizarea masinilor si aparate electrice de joasa tensiune" a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala din Standardul de Pregatire Profesionala "Utilizarea masinilor  si aparatelor electrice de joasa tensiune".

· 

53.9. Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

1,0 credit

53.9.1. Identifica partile componenete de baza ale masinilor si aparatelor electrice

53.9.2. Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice

53.9.3. Pune în functiune masinile electrice

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr. crt.

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

*

Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

1.

 Identifica partile componenete de baza ale masinilor si aparatelor electrice

Masini electrice: transformatorul, masina de curent continuu, masina asincrona, masina sincrona

  • Sisteme componente: circuit electric, circuit magnetic, sistem mecanic
  • Componenetele de baza ale masinilor electrice: stator, rotor, colector, inele colectoare, perii colectoare, sisteme de excitatii, scuturi si lagare, ventilator, cutie de borne
  • Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

Aparate electrice de joasa tensiune: de comutatie, de protectie, de reglare, de comanda, de semnalizare

  • Componente de baza ale aparatelor electrice: cai de curent, elemente izolante, dispozitive de actionare, dispozitive de protectie
  • Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

*

Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

2.

Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice

Functionare masinilor electrice:

·         Principiul de functionare al masinilor electrice

·         Ecuatiile de functionare ale masinilor electrice

·         Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factorul de putere, curent de excitatie, tensiune de excitatie

·         Caracteristici de functionare: naturale, artificiale

·         Regimurile de functionare ale masinilor electrice: generator, motor, frâna

*

Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

3.

Pune în functiune masinile electrice

Domenii de utilizare pentru masinile electrice

Simbolurile utilizate în schemele de comanda

Scheme de comanda pentru masinile electrice: (scheme de pornire directa, stea-triunghi, cu reostat, de inversare de sens)

·         Exemple de scheme de comanda pentru motoarele electrice

-          pornirea functie de timp a motorului de c.c. cu excitatie derivatie/ separata

-          pornirea directa, stea-triunghi, prin autotransformator a motorului asincron cu rotor în colivie

-          pornirea reostatica a motorului asincron cu rotor bobinat

-          inversarea sensului de rotatie la motorul de c.c.- excitatie separata/derivatie; motor asincron trifazat

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

            Modulul "Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune", se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar. Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

§         29 ore de teorie                                     

§         29 ore de instruire practica                    

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

- Lucrul în grup dezvolta abilitati de comunicare, negociere, luarea deciziilor si asumarea responsabilitatii. Prin joc de rol, elevii se ajuta reciproc, iar profesorul îi îndruma pentru o învatare eficienta.

- Alegerea anumitor activitati ofera urmatoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa le puna mai bine în valoare; permit individualizarea învatarii; ofera maximul de deschidere;  permite diferentiera sarcinilor si a timpului alocat.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Ř      Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

Ř      O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. 

Ř      In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Ř      Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

Ř      Probele de evaluare se refera în mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

Ř      Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.

În conceperea unui instrument de evaluare e important sa ne gândim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe si cum vor fi masurate sau estimate acestea. În mod ideal schema de evaluare, care include modele de întrebari si de solutii la probleme ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurând complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui sa conceapa si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile si activitatile de care elevii trebuie sa dea dovada în timpul evaluarii. Pregatirea schemei de evaluare înainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseste de asemenea la asigurarea faptului ca elevii sunt capabili sa completeze întrebarile / sarcinile în timpul alocat.

Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii:

Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factor de putere, randament,

Masini electrice:

Ř      Transformatorul :

-         Generalitati : definire, clasificare, simbol, domenii de utilizare

-         Constructia transformatorului :

·        circiut magnetic : forme de miezuri magnetice pentru monofazat si trifazat, materiale utilizate, date constructive

·        circuit electric : infasurari primare si secundare (materiale, forme constructive), infasurari trifazate (conexiuni ale fazelor, scheme de conexiuni, grupe de conexiuni)

·        elemente auxiliare : schela trafo, cuva/carcasa, izolatori de trecere, elemente de protectie, materiale si forme constructive                                                       

-         Principiul si ecuatiile de functionare ale transformatorului monofazat

-         Regimurile si caracteristicile de functionare ale transformatorului monofazat

·        Regimuri de functionare : - functionare in gol

                                                - functionarea in scurtcircuit

                                                - functionarea in sarcina

·        Caracteristica externa a unui transformator

-         Autotransformatorul

Ř      Masina de curent continuu :

-         Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

-         Elemente constructive:

·        circiut magnetic : forme constructive, materiale, date constructive pentru statorul respectiv rotorul masinii

·        circuit electric : infasurarea de excitatie(forma constructiva, tipuri de infasurari), infasurare rotorica(forme constr.), infasurare auxiliara(de comutatie/ de compensare), perii colectoare(material, nr. perii, rol), colector(lamele colectoare, nr. lamele colectoare, materiale), borne de legatura cu circuitul el. ext.(surse, consumatori)

·        sistem mecanic : arbore, lagare, carcasa, scuturi, capace laterale(material, rol functional)                                        

-         Principiul si ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu

-         Regimurile de functionare ale masinii de curent continuu

·        Regimuri de functionare : - generatorul de c.c.(categorii de generatoare, ecuatiile generatorului de c.c., caracteristicile)

                                          - motorul de curent continuu( ecuatiile de functionare, pornirea motorului de c.c. cu excit. derivatie, caract. de functionare, reglarea turatiei motoarelor de curent continuu, franarea motoarelor de curent continuu cu excitatie derivatie

                                                - regimul de franare (caracterizare)

Ř      Masina asincrona :

-         Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

-         Elemente constructive, rol functional:

·        circuit magnetic : stator, rotor (forme constructive, materiale, date constructive)

·        circuit electric : infasurare statorica, infasurare rotorica, inele colectoare, perii colectoare

·        sistem mecanic : carcasa, arbore, palierele, ventilatorul                                                 

-         Principiul si ecuatiile de functionare ale masinii asincrone

-         Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone

-         Pornirea motoarelor asincrone

-         Reglarea vitezei motoarelor asincrone

Ř      Masina sincrona :

-         Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

-         Elemente constructive, rol functional:

·        circuit magnetic : stator, rotor (forme constructive, materiale, date constructive)

·        circuit electric : infasurare statorica, infasurare rotorica de c.c., infasurare de automatizare, materiale, tip de infasurare, inele colectoare, perii colectoare

·        sistem mecanic                                                       

-         Caracteristicile de functionare ale masinii sincrone

-         Principiul si regimurile de functionere

Aparate electrice de joasa tensiune

Ř      Rolul aparatelor electrice

Ř      Clasificarea aparatelor electrice (dupa functia indeplinita, dupa constructie)

Ř      Parti componenete: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante,elemente arcuitoare si resorturi, mecanisme de actionare

Ř      Marimi nominale : tensiune , curent, capacitate de rupere, curent limita termic, curent limita dinamic, felul curentului, robustete mecanica, serviciul nominal

Ř      Tipuri de aparate de joasa tensiune (definire, elemente componente, scheme electrice, simbol, functionare montare) :

·        Aparate de conectare : separatoare, separatoare de sarcina, intreruptoare, intreruptoare automate, contactoare, contactoare cu relee

·        Aparate pentru instalatii interioare : intreruptoare si comutatoare, prize si fise

·        Aparate de protectie : sigurante, relee, eclatoare si descarcatoare

·        Aparate pentru pornirea si reglarea masinilor electrice : reostate de pornire si excitatie, comutatoare stea triunghi, inversoare de sens, controlere

·        Aparate pentru actionari : limitatoare, microantreruptoare, butoane de comanda, manipulatoare, selectoare

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea scoate în evidenta masura  în care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale  si specializate  din standardul de pregatire profesionala

Pentru evaluarea achizitiilor (în termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele afectate modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

·        observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor,atitudinilor lor fata de o sarcina data))

·        metoda execitiilor practice

·        investigatia

·        autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii îsi exprima liber opinii proprii, îsi sustin si motiveaza propunerile).

·        Lucrul cu modelele

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente(fise de observatie, fise de lucru,tema de lucru in clasa sau acasa, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, )  care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse în standardul de pregatire profesionala.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit. 

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul III : MONTAREA SI DEMONTAREA

ORGANELOR  DE MAsINI SI MECANISME

 

Modulul "Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme" care se studiaza pe parcursul clasei a XI-a anul de completare, Scoala de Arte si Meserii, in vederea asigurarii pregatirii in domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii                                                     

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

            Modulul  se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta relevante pentru modul

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE

NR. CREDITE

1.            

53.10 . MONTAREA

SI  DEMONTAREA

ORGANELOR DE MASINI SI A MECANISMELOR

1.   Identifica  organe de masini si mecanisme.

2. Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari.

3. Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor.

1

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

MONTAREA

SI  DEMONTAREA

ORGANELOR DE MASINI SI A MECANISMELOR

1 Identifica  organe de masini si mecanisme

2 Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari

3 Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor

Alegerea organelor de masini, transmisiilor mecanice si  mecanismelor:

     -nituri, pene, surub, piulita, arbori, osii, cuplaje, lagare   cu alunecare, lagare cu rostogolire

Utilizarea termenilor specifici in aplicatii simple:

-forte exterioare, forte interioare, coeficient de siguranta, tensiuni, alungiri,  forte taietoare, forte axiale, momente încovoietoare, moment de torsiune, modul de elasticitate, rezistente admisibile

Determinarea solicitarilor mecanice si termice:

-principii generale de calcul

-solicitari simple ( întindere, compresiune, forfecare, încovoiere, rasucire)

-solicitari termice: tensiuni interne datorate încalzirii     sau racirii

Efectuarea asamblarilor nedemontabile:

 -prin sudura

 -nituire

 -lipire

  Efectuarea asamblarilor  demontabile:

-filetate

-cu pene si stifturi

-cu caneluri

-elastice

Elementele transmisiilor mecanice:

- arbori, osii, lagare, cuplaje , cu  lanturi, prin curele, roti dintate

Mecanisme care transforma miscarea:

-biela, manivela, came, tacheti, cremaliera

Elemente pentru asigurarea  transportului fluidelor prin conducte:

-tubulatura, conducte, flanse de legatura, racorduri,    compensatoare de dilatare.

Armaturi :

-vane, robineti, diafragme, elemente de siguranta

Actionarea armaturilor:

-închidere, deschidere, comanda, reglare, etanseitate

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul « Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme » se parcurge cu un numar de ore constant pe întreaga durata a anului scolar ( cu exceptia saptamânilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului « Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, în scopul pregatirii  profesionale a elevilor  si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3,  sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·        modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmând sa i le puna mai bine în valoare;

·        fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·        modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

·        modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

Sugestii metodologice

Continuturile  modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

·        29   ore de teorie                           

·        29   ore de  instruire practica .

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de:

·        dificultatea temelor

·        nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·        complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·        ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

            Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Orele de teorie se pot desfasura in incaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde. Se va pune accent pe caracterul practic aplicativ, elevii vor analiza in detaliu partile componente ale organelor de masini, vor face masuratori,  vor efectua calcule simple. 

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

Elemente de statica.

-forte exterioare si forte interioare

-eforturi unitare

-deformatii

-coeficienti de siguranta si rezistente admisibile

-reazeme si reactiuni

Intindere si compresiune

-forta axiala, eforturi unitare de intindere sau de compresiune

-deformatii in bare solicitate la intindere

-dimensionarea si verificarea la intindere-compresiune

 -exemple de solicitari din domeniul de interes al calificarii

Incovoiere

-exemple

-definirea eforturilor in sectiunea barei drepte solicitata la incovoiere

-conventii de semne

-bare simplu rezemate la capete

-forte taietoare, moment incovoietor

Rasucire

-exemple, definitii

-calculul momentului de rasucire in barele drepte aflate in miscare de rotatie uniforma

-tensiuni in bare drepte de sectiune circulara solicitate la rasucire

Forfecarea

-definitie, aplicatii

Notiuni de baza despre organele de masini

-clasificarea organelor de masini

-standardizarea in industria constructoare de masini

-interschimbabilitatea organelor de masini

Asamblari nedemontabile

-asamblari realizate prin lipire

-asamblari realizate prin nituire

-asamblari realizate prin sudare

Asamblari demontabile

-asamblari filetate

-asamblari cu pene si stifturi

-asamblari prin caneluri

Asamblari elastice

-tipuri, materiale,  utilizare

-arcuri

Organele miscarii de rotatie

-osii si arbori

-lagare cu alunecare

-lagare de rostogolire

-ungerea organelor de masini

-defecte si remedieri ale organelor in miscare de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Cuplaje mecanice

-tipuri constructive, functionare

-cuplaje permanente si intermitente

-defecte si remedieri ale cuplajelor ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru transmiterea miscarii de rotatie

-transmisii cu roti dintate

-transmisii cu lant

-transmisii cu curele

-defecte si remedieri ale organelor pentru transmiterea miscarii de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru retinerea, transportul si comanda circulatiei fluidelor

-tubulatura ( conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare )

 -identificarea armaturilor pentru reglarea si comanda circulatiei fluidelor ( vane, robineti, diafragme, elemente de siguranta )

 -elemente pentru retinerea fluidelor

 -defecte si remedieri ale armaturilor

Modulul IV  : EXECUŢIA INSTALAŢIILOR  ELECTRICE

DE JOASĂ TENSIUNE

                  

    Modulul  "Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune"  care se studiaza pe parcursul clasei a XI -a, scoala de Arte si Meserii, în vederea asigurarii pregatirii  în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate  58 de ore, din care  instruire practica 29 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale generale  (de reprezentare a schemelor instalatiilor , de identificare a aparatelor necesare, de executie a lucrărilor în instalatiile de joasa tensiune), în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate si a abilitatilor cheie.

            Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

            Modulul  se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE

NR. CREDITE

1

53.11 EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASa TENSIUNE

53.11.1  Reprezinta schemele instalatiilor de joasa   tensiune

53.11.2  Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei si cerintelor schemei

53.11.3 Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

1

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr. crt.

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

1

53.11. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

53.11.1 Reprezinta schemele instalatiilor electrice de joasa tensiune

Simboluri utilizate in instalatiile electrice

Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice

Definirea si clasificarea instalatiilor interioare

Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare

2

53.11.2 Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei/ cerintelor schemei

Conductoare electrice

-clasificarea si constructia conductoarelor electrice

-materiale electroizolante si de protectie

Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice

-sigurante fuzibile

-relee de protectie

-contactoare

-intrerupatoare

-intreruptoare automate

3

53.11.3 Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune

-operatii necesare pentru executarea instalatiilor

-transpunerea schemei electrice dupa proiect

-saparea santurilor si executarea strapungerilor

-montarea tuburilor de protectie

-montarea conductoarelor

-instalatii electrice de forta in hale industriale

Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie

-montarea intreruptoarelor

-montarea comutatoarelor

-montarea prizelor

-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie

Montarea corpurilor de iluminat

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur

Montarea masinilor electrice

-montarea masinilor electrice de mica putere

-montarea masinilor mari

-conectarea la retea si verificarea functionarii

Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tablori de distributie

-tablouri de distributie pentru locuinte

-tablouri de distributie pentru industrie

Posturi de transformare

-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare

-masuri specifice de protectia muncii

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

În conceperea unui instrument de evaluare e important sa ne gândim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe si cum vor fi masurate sau estimate acestea. În mod ideal schema de evaluare, care include modele de întrebari si de solutii la probleme ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurând complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui sa conceapa si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile si activitatile de care elevii trebuie sa dea dovada în timpul evaluarii. Pregatirea schemei de evaluare înainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseste de asemenea la asigurarea faptului ca elevii sunt capabili sa completeze întrebarile / sarcinile în timpul alocat.

Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice sau la agentii / partenerii economici.

Se recomanda parcurgerea continuturilor în ordinea din Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii.

Recomandam  ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

~        efectuarea de lucrari practice;

~        joc de rol;

~        simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

~        explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

~        expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit. 

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite toate criteriile de performanta.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica:

1          Simboluri utilizate in instalatiile electrice

2          Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice

3          Definirea si clasificarea instalatiilor interioare

4          Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare

5          Conductoare electrice

-clasificarea si constructia conductoarelor electrice

-materiale electroizolante si de protectie

6          Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice

-sigurante fuzibile

-relee de protectie

-contactoare

-intrerupatoare

-intreruptoare automate

7          Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune

-operatii necesare pentru executarea instalatiilor

-transpunerea schemei electrice dupa proiect

-saparea santurilor si executarea strapungerilor

-montarea tuburilor de protectie

-montarea conductoarelor

-instalatii electrice de forta in hale industriale

8          Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie

-montarea intreruptoarelor

-montarea comutatoarelor

-montarea prizelor

-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie

9          Montarea corpurilor de iluminat

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur

10        Montarea masinilor electrice

-montarea masinilor electrice de mica putere

-montarea masinilor mari

-conectarea la retea si verificarea functionarii

11        Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune

12        Tablouri de distributie

-tablouri de distributie pentru locuinte

tablouri de distributie pentru industrie

13        Posturi de transformare

-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare

-masuri specifice de protectia muncii

Modulul V - EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR  ELECTROMECANICE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

 

" Exploatarea masinilor si utilajelor  electromecanice"

53.12. Exploatarea masinilor si utilajelor  electromecanice

1,0 credit

1.Utilizeaza  instalatia  electromecanica

2. Supravegheaza instalatia electromecanica..

3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

   II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

Exploatarea masinilor si utilajelor  electromecanice

 1.Utilizeaza

instalatia electromecanica

Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si

  aparatelor electrice:

-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

   rotative

-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor

-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice

-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

2.Supravegheaza instalatia electromecanica.

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice:

-exploatarea generatoarelor  ( functionarea in paralel,

   reglarea sarcinii )

-exploatarea motoarelor electrice

-exploatarea transformatoarelor

-exploatarea intreruptoarelor

-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura

  si a sigurantelor

-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea

  masinilor si aparatelor electrice

3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice:

-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone

-reglarea turatiei la motorele asincrone

-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu

-pornirea masinilor sincrone

     III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

            Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Alegerea anumitor activitati ofera urmatoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa le puna mai bine în valoare; permit individualizarea învatarii; ofera maximul de deschidere;  permite diferentiera sarcinilor si a timpului alocat.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

·        Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

·        O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. 

·        In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

·        Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

·        Probele de evaluare se refera în mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

·        Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare solicitate - nimic mai mult, nimic mai putin, asa cum se precizeaza în Standardul de Pregatire Profesionala.

·        Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.

Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmând sa i le puna mai bine în valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

    IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.  Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica :

 Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice

-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative

-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor

-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice

-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

 Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice

-pornirea masinilor electrice

-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone

-reglarea turatiei la motorele asincrone

-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu

-pornirea masinilor sincrone

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice

-exploatarea generatoarelor  ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii )

-exploatarea motoarelor electrice

-exploatarea transformatoarelor

-exploatarea intreruptoarelor

-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor

-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice

           

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie:

·        de dificultatea acesteia;

·        de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit;

·        de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

·        ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

·        particularitatile de varsta ale grupului instruit.

  Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

 Modulul VI - ÎNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILOR

    Modulul  "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor"  care se studiaza pe parcursul clasei a XI -a, scoala de Arte si Meserii, în vederea asigurarii pregatirii  în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 58 de ore, din care  instruire practica 29 de ore.

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte, abilitati si deprinderi în domeniul întretinerii si repararii masinilor, utilajelor si instalatiilor.

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

            Modulul  se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

 

UC  "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor "

53.13. Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

1,0 credit

53.13.1. Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru întretinerea masinilor de actionare

53.13.2. Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii

53.13.3. Verifica lucrarile de întretinere si reparatii executate


 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

53.13.1 Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru întretinerea masinilor de actionare

Organizarea si dotarea tehnica a atelierelor de reparatii.

Probleme tipice ale exploatarii, întretinerii si repararii echipamentelor electrice:

-Incalzirea echipamentelor

-influenta curentilor de scurtcircuit asupra instalatiilor electrice

-proprietatile arcului electric

Contacte electrice:

-clasificarea contactelor electrice

-rezistenta de contact

-solicitarile termice si electrodinamice ale legaturilor de contact

-materiale folosite la executia contactelor

Racirea instalatiilor electrice

Uscarea instalatiilor electrice

Uscarea transformatoarelor

53.13.2 Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii

Clasificarea lucrarilor de întretinere si reparatii ale echipamentelor electromecanice:

-revizia tehnica

-reparatia curenta

-reparatia capitala

Volumul reparatiilor

Vibratiile masinilor electrice:

-cauzele vibratiilor

-masurarea vibratiilor

-înlaturarea vibratiilor

-echilibrarea rotoarelor

Tehnologia întretinerii si repararii masinilor electrice

-întretinerea masinilor electrice

-defecte comune ale masinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniforma a inelelor colectoare, uzura excesiva a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masa a bobinajelor, supraîncalzirea masinii, zgomote si vibratii)

Repararea masinilor electrice:

-demontarea cuplelor

-demontarea rulmentilor

-scoaterea rotorului

-rebobinarea masinilor electrice

Cuplarea masinilor electrice:

-cuplarea directa a masinilor electrice

-cuplarea prin curele si lanturi de transmisie

53.13.3 Verifica lucrarile de întretinere si reparatii executate

Încercarile si verificarile masinilor electrice.  ( intermediare, finale, mecanice, electrice )

- verificari mecanice

- încercari electrice

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

            Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Alegerea anumitor activitati ofera urmatoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa le puna mai bine în valoare; permit individualizarea învatarii; ofera maximul de deschidere;  permite diferentiera sarcinilor si a timpului alocat.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros, cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

·        Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

·        O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. 

·        In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

·        Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

·        Probele de evaluare se refera în mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

·        Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare solicitate - nimic mai mult, nimic mai putin, asa cum se precizeaza în Standardul de Pregatire Profesionala.

·        Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.

Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmând sa i le puna mai bine în valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.  Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Orele de teorie se pot desfasura in încaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1. Atelierul de reparatii:

-         Dotarea tehnica

-         Organizarea ergonomica a locului de munca

-         Norme specifice de protectia muncii din atelierul de întretinere si reparatii

2. Probleme specifice aparute în exploatarea echipamentelor electrice

-         curentii de scurtcircuit: tipuri de scurtcircuite, cauzele si efectele curentilor de scurtcircuit, limitarea curentilor de scurtcircuit

-         încalzirea echipamentelor

3. Contactele electrice

-         tipuri de contacte

-         materiale folosite

-         rezistenta de contact

-         solicitarile contactelor electrice

4. Activitati de întretinere si reparare a instalatiilor electrice

-         racirea instalatiilor electrice

-         uscarea instalatiilor electrice

-         uscarea transformatoarelor

5. Lucrari de întretinere si reparatii ale echipamentelor electromecanice

-         tipuri de lucrari de întretinere si reparare

-         revizia tehnica

-         reparatia curenta

-         reparatia capitala

-         volumul reparatiilor

6. Vibratiile masinilor electrice si înlaturarea lor

-         cauzele si efectele vibratiilor

-         masurarea vibratiilor

-         echilibrarea rotoarelor masinilor electrice: echilibrarea statica, echilibrarea dinamica

7. Tehnologia întretinerii si repararii masinilor electrice

-         Întretinerea masinilor electrice

-  defecte comune ale masinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniforma a inelelor colectoare, uzura excesiva a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masa a bobinajelor, supraîncalzirea masinii, zgomote si vibratii)

-         Repararea masinilor electrice

- demontarea cuplelor

- demontarea rulmentilor

-   scoaterea rotorului

-   rebobinarea masinilor electrice

-    Cuplarea masinilor electrice:

- cuplarea directa a masinilor electrice

- cuplarea prin curele si lanturi de transmisie

8. Încercarile si verificarile masinilor electrice

- tipuri de încercari si verificari ale masinilor electrice

- verificari mecanice

- încercari electrice

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Modul VII  Asamblarea masinilor si instalatiilor

 comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

           

Modul, Asamblarea masinilor si instalatii comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si  are alocate 90 de ore, din care  laborator tehnologic  20 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate: de identificare a tipurilor de utilaje si instalatii, de montare / demotare, asamblare a partilor componentesi a competetelor pentru abilitati cheie: igiena si securitatea muncii  - în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate.

            Modulul  se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):

UC 53.14.

 "Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara"                                                                                        1 credit

1. Identifica tipurile de utilaje si instalatii

2. Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatiilor

3. Precizeaza succesiunea de asamblare a partilor componente ale instalatiilor si utilajelor

UC 53.5. Igiena Si securitatea muncii                   0.5 credite

1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor

2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca                                                 

III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi tematice

53.14. Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

53.14.1.Identifica tipurile de utilaje si instalatii

Ä     Utilaje si instalatii comerciale-descriere, simbolizare, caracteristici tehnice

Ř      Compresoare frigorifice

Ř      Schimbatoare de caldura

Ř      Aparate anexe

Ř      Agregate frigorifice

Ř      Spatii frigorifice

Ř      Masini frigorifice complexe ( masina de fabricat cuburi de gheata, masina de fabricat înghetata)

Ř      Masini si utilaje pentru prelucrare primara (masini de spalat si curatat zarzavat;  masini de tocat carne tip "cantina";  masini de taiat mezeluri, pâine si oase; masini de umplut cârnati si tras mititei; malaxoare de cocă si carne; masini de văltuit si foetat aluat; masini de măcinat cafea; masini universale: roboti de bucătărie si cofetărie)

Ř      Masini si utilaje pentru prelucrarea termică: masini de gătit; cuptoare; grătare; rotisoare; friteuze; tigăi si cazanele basculante; marmite; autoclave

Ř      Utilaje si instalatii auxiliare: instalatii de fabricat apa carbogazoasa si sucuri racoritoare; instalatia de distribuit bere  neîmbuteliată; automate comerciale; masini de spălat vesela si tacâmuri; instalatii de încălzire; instalatii de ventilatie a aerului; instalatii de iluminat si reclama comercială

Ä     Utilaje electrocasnice-descriere, simbolizare, caracteristici tehnice: utilaje pentru transmiterea căldurii (plita electrica; cuptorul electric si cu microunde, cafetiera, prajitor de pâine, radiatoare, fier de călcat, fierbătoare electrice, ventilatoare, frigider, boiler, uscător de par);  aspiratorul; masina de spălat rufe

Ä     Utilaje si instalatii din industria alimentara-descriere, simbolizare, caracteristici tehnice: pompe pentru transportul fluidelor, solidelor; pompe petru gaze; utilaje de maruntire; utilaje de separare a materialelor solide si a amestecurilor omogene; utilaje de amestecare; utilaje pentru presare; instalatii de distilare; utilaje pentru uscare; utilaje de difuziune; utilaje pentru transmiterea căldurii (instalatii pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare); instalatii de dozare si ambalare.

53.14. Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

53.5. Igiena si securitatea muncii

53.14.2. Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatiilor

53.5.1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor

Ä     Partile mecanice ale masinilor, utilajelor si instalatiilor : organe de lucru (arbori, valturi, pârghii, mecanisme de taiere, melci, mecanisme de amestecare, coloane de distilare, tambur si turn de uscare, cazane de fierbere, pasteurizatoare, autoclave, evaporatoare si condensatoare); organe de antrenare, conducte, fitinguri, cuplaje; transmisii.

Ä     Locul si rolul partilor mecanice în instalatii, masini si utilaje: de actionare, de sustinere, de transmisie si transformarea miscarii, de protectie, sisteme de ungere.

Ä     Normele  de protectia muncii si P.S.I.

Ä     Mijloacele de protectie: carcase si dispozitive de protectie; mecanisme de protectie a organelor de lucru si de antrenare; protectia la actionari accidentale.

53.14. Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

53.5. Igiena si securitatea muncii

53.14.3. Precizează succesiunea de asamblare a părtilor componente ale instalatiilor si utilajelor

53.5.2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

Ä     Metode de asamblare: metoda interschimbabilitatii totale , metoda interschimbabilitatii  partiale , metoda selectionarii , metoda ajustarii , metoda reglarii

Ä     SDV-uri si AMC-uri necesare la asamblare

Ä     Lucrări practice de montaj, de complexitate medie

Ä     Identificarea factorilor de risc la lucrarile de montaj 

Ä     Raportarea prezentei factorilor de risc

Ä     Înlaturarea factorilor de risc

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Modul: Asamblarea masinilor si instalatii comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara este modul de instruire practică constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, cadul didactic are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Profesorul este organizatorul activitătii de învătare, trebuie sa cunoasca stilurile de învatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic), să folosească metode de predare si invatare prin care elevii să poata căpăta un sentiment de realizare si succes, să încurajeze strategiile de reflectie.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

            Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi si performativi), a competentelor prevazute de programele scolare la orele de tehnologii, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

·        observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

·        tema de lucru (în clasa, acasa) conceputa în vederea evaluarii

·        proba practica

·        investigatia, chestionarul

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·        interviul

·        proiectul sau miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor într-un raport

·        portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

·        fise de autoevaluare

·        fise cu întrebari tip grila, întrebari cu alegere multipla, întrebari de completare

·        fise de lucru

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativă si la final cea sumativă, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.  In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, plecând de la principiul incluziunii oricărui copil în scoală, prin utilizarea metodelor specifice si adaptarea la specificul de invatare si comportament.

În continuare se prezinta un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competente  din cadrul modulului.

    Evaluarea se refera la:

Titlul Unitatii:     53.14               ASAMBLAREA UTILAJELOR  INSTALATIILOR COMERCIALE , ELECTROCASNICE SI DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

           

Competenta :      53.14.2              Specifica rolul functional al partilor mecanice principale

                                                       ale utilajelor si instalatilor

                                                     


Criterii de performanta:

(a)                                               Precizarea partilor mecanice ale instalatiilor comerciale,

                                            electrocasnice si din industria alimentara

(b)                                              Explicarea  rolul functional  al partilor mecanice

(c)                                               Precizarea particularitatile tehnologice de asamblare

                                       

Conditii de aplicabilitate:

Parti mecanice :                         arbori, carcase , cuplaje , lagare,  transmisii mecanice  

Rol functional  :                          de sustinere, de transmisia miscarii si de transformarea

                                                     miscarii

Particularitati tehnologice :          functie de tipul instalatiei comerciale, electrocasnice si din

                                                     industria alimentara

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 10 activitati de evaluare 

Instructiuni pentru candidati  

Cititi aceste observatii înainte de a începe evaluarea:

·                                                                     Cititi cu atentie toate cerintele înainte de a încerca sa le rezolvati

·                                                                     Daca observati vreo problema la una din cerinte, aduceti acest lucru în atentia evaluatorului înainte de a începe proba.

·                                                                     Înainte de începerea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele si instrumentele necesare.

·                                                                     Completati pe fisa de evaluare numele dvs. si data sustinerii probei.

·                                                                     Rezolvati toate sarcinile cuprinse în fisa de evaluare.

·                                                                     Când ati terminat, înmânati evaluatorului toate fisele relevante pentru aceasta proba si montajele realizate.

Proba de evaluare

Numele si prenumele candidatului

Competenta : 53.14.2   Specifica rolul functional al partilor mecanice principale

                                               ale utilajelor si instalatilor

A.  Precizarea partilor mecanice ale instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara

Aveti la dispozitie schemele numerotate S1, S2, S3. Îndepliniti urmatoarele sarcini:

Nr.crt

Activitate

Evaluator

Data

1

Asociati numarul schemei cu partea mecanica

Mecanism de actionare

Transmisie

Organ de lucru

2

Recunoasteti pentru schema S1 simbolurile componentelor: arbore, lagar, cuplaj, elemente de protectie.

3

Recunoasteti pentru schema S2 simbolurile componentelor: arbore, roti de curea, curele, elemente de siguranta.

4

Recunoasteti pentru schema S3 simbolurile componentelor: arbore, lagare, cuplaj, elemente de protectie.

B. Explicarea  rolul functional  al partilor mecanice

Aveti la dispozitie  seturi de parti mecanice, pe care urmeaza sa le identificati si apoi sa explicati rolul functional. Îndepliniti urmatoarele sarcini:

Nr.crt

Activitate

Evaluator

Data

5

Alegeti componentele pentru realizarea mecanismului de actionare si explicati functionarea sa.

6

Alegeti componentele pentru realizarea transmisiei si explicati functionarea sa.

7

Alegeti componentele pentru realizarea organului de lucru  si explicati functionarea sa.

C. Precizarea particularitatile tehnologice de asamblare

   Aveti la dispozitie seturi de parti mecanice corespunzator schemelor S1, S2, S3. Montati componentele selectate anterior .

Nr.crt

Activitate

Evaluator

Data

8

Montati componentele pentru realizarea mecanismului de actionare respectând regulile de ordine a operatiilor.

9

Montati componentele pentru realizarea transmisiei respectând regulile de ordine a operatiilor.

10

Montati componentele pentru realizarea organului de lucru respectând regulile de ordine a operatiilor.

In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului  indicându-se data evaluarii. Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente.

La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. în cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

            Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1. Tehnologia asamblarii

·        Metode de asamblare si montaj

·        Succesiunea operatiilor

·        Tehnologia asamblarii (operatie, faza, manuire, documentatia tehnica, controlul asamblarii, incercari, norme de protectia muncii )

·        Montarea asamblurilor tip, prin imbinari simple

·        Montarea arborilor

·        Montarea axelor

·        Montarea rotilor

·        Montarea lagarelor cu alunecare

·        Montarea rulmentilor

·        Montarea angrenajelor cu roti dintate

·        Montarea transmisiilor cu lant

·        Montarea transmisiilor cu curea, cablu si roti de frictiune

·        Norme de protectia muncii

2.                        Utilaje si instalatii comerciale

Ř      Compresoare frigorifice

·         simbolizare, clasificare, caracteristici tehnice

·        descrierea compresorului deschis (corpul compresorului, pistonul, supapele de aspiratie si de refulare, sistemul de transformare a miscarii de rotatie în miscare de translatie, sistemul de etansare, sistemul de ungere, organele de antrenare)

·        compresoare semiermetice

·        compresoare ermetice

Ř      Schimbătoare de căldură

·        clasificare

·        transformări  termodinamice în schimbătoarele de căldură

·        vaporizatoare

·        condensatoare

Ř      Aparate anexe

·        filtre

·        deshidratoare

·        rezervoare de lichid, indicatoare de nivel

·        pompe de agent frigorific

·        conducte, fitinguri

Ř      Agregate frigorifice

·        structura

·        caracteristici tehnico-functionale

·         tipuri constructive (cu compresor deschis, cu compresor ermetic, cu compresor semiermetic)

Ř      Montarea instalatiilor frigorifice

·        pregatirea montajului

·        succesiunea operatiilor de montare

·        documentatia tehnico-economica pentru lucrari de montaj

·        norme de protectia muncii

Ř      Spatii frigorifice

·        tipuri constructive

·        parti componente

·        tipuri de materiale izolante folosite la instalatiile frigorifice si caracteristicile lor

Ř      Masini frigorifice complexe

·        masina de fabricat cuburi de gheata,

·        masina de fabricat înghetata

Ř      Masini si utilaje pentru prelucrare primara: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice

·         masini de spalat si curatat zarzavat; 

·         masini de tocat carne tip "cantina"; 

·         masini de taiat mezeluri, pâine si oase;

·         masini de umplut cârnati si tras mititei;

·         malaxoare de coca si carne;

·         masini de valtuit si foetat aluat;

·         masini de macinat cafea;

·         masini universale: roboti de bucatarie si cofetarie

Ř      Masini si utilaje pentru prelucrarea termica: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice

·        masini de gatit;

·        cuptoare;

·        gratare;

·        rotisoare;

·        friteuze;

·        tigai si cazanele basculante;

·        marmite;

·        autoclave

Ř      Asamblarea masinilor utilajelor pentru prelucrarea primara si termica

·        norme de montaj specifice

·        documentatie tehnica necesara executarii lucrarilor

·        mijloace de munca si tehnologie de lucru specifice

·        organizarea locului de munca pentru executarea lucrarilor de montare

·        lucrari de montare

instructiuni si norme privind garantia lucrarilor de montaj

norme de protectia muncii

Ř      Utilaje si instalatii auxiliare: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice

·         instalatii de fabricat apa carbogazoasa si sucuri racoritoare;

·        instalatia de distribuit bere  neîmbuteliată;

·        automate comerciale;

·        masini de spălat vesela si tacâmuri;

·        instalatii de încălzire;

·        instalatii de ventilatie a aerului;

·        instalatii de iluminat si reclama comercială

3.                        Utilaje electrocasnice- descriere, constructie si functionare, caracteristici tehnice

Ř       Utilaje pentru transmiterea căldurii

·        plita electrica;

·        cuptorul electric si cu microunde,

·        cafetiera,

·        prajitor de pâine,

·        radiatoare,

·        fier de calcat,

·        fierbătoare electrice,

·        ventilatoare,

·        frigider,

·        boiler,

·        uscător de păr

Ř      Aspiratorul;

Ř      Masina de spălat rufe

4. Utilaje si instalatii din industria alimentara- Descriere, simbolizare, constructie si functionare, caracteristici tehnice

 pompe pentru transportul fluidelor, solidelor;

pompe petru gaze;

utilaje de maruntire;

utilaje de separare a materialelor solide si a amestecurilor omogene;

utilaje de amestecare;

utilaje pentru presare;

instalatii de distilare;

utilaje pentru uscare;

utilaje de difuziune;

utilaje pentru transmiterea caldurii (instalatii pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare);

instalatii de dozare si ambalare

Norme specifice de montaj, documentatie tehnică necesară executării lucrărilor,  lucrări de montare ale utilajelor/instalatiilor, verificări functionale ale utilajelor/instalatiilor , documentatie tehnico-economică de executare a lucrărilor  utilajului/instalatiei asamblate, instructiuni si norme privind garantia lucrărilor de montaj, norme de protectia muncii

Recomandari pentru aplicatii practice

1)      Lucrari practice de identificare a tipului utilajului sau instalatiei

2)      Lucrari practice de identificare a subasamblurilor si a rolului functional

3)      Lucrari practice de identificare a metodei de asamblare în conditii concrete sau date

4)      Lucrari practice de montare a subasamblurilor unui utilaj

5)      Lucrari practice de realizare a asamblarilor tip, prin îmbinări demontabile si nedemontabile.

Modulul VIII

Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor

 comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara

 

           

Modul: Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara, se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, în vederea asigurării pregătirii pentru obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si  are alocate 90 de ore, din care  laborator tehnologic  20 de ore.

 Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate (de identificare a conditiilor necesare la instalarea si punerea în functiune a utilajelor  si instalatiilor, de executie a lucrărilor mecanice si electrice, de realizare a încercărilor  la punerea în functiune a masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din industria alimentară), dar si  a competentelor  cheie (de aplicare a normelor de calitate si de utilizare a metodelor standardizate de asigurare a calitătii)- în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate si a abilitatilor cheie.

                        Modulul  se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):

53.7. Asigurarea calitatii

53.7.1. Aplica normele de calitate în domeniul de activitate

0,5 credite

53.7.2. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

53.15. Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

53.15.1. Specifica conditiile ce trebuie indeplinite la instalarea si punerea in functiune

1 credit

53.15.2. Executa lucrari pregatitoare mecanice si electrice in vederea instalarii si punerii in functiune

53.15.3. Incearca masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din industria alimentara

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi tematice

53.15. Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

53.7. Asigurarea calitatii

53.15.1. Specifică conditiile ce trebuie indeplinite la instalarea si punerea in functiune

53.7.2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calitatii

¨      Planuri de amplasare a masinilor, utilajelor si instalatiilor

¨      Măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune a:

·        Masinilor, instalatiilor comerciale

-         instalatii frigorifice

-          masini/utilaje pentru prelucrarea primară si termică a materiilor prime alimentare

·        Masinilor, instalatiilor electrocasnice

-         Utilaje pentru prelucrare termica

-         Aspiratorul

-         Masina de spălat rufe

·        Masinilor, utilajelor si instalatiilor din ind. alimentară

-         Pompe, ventilatoare

-         Utilaje de transport

-         Valtul automat

-         Utilaje de amestecare

-         Filtre, centifuge si cicloane

-         Coloane de absorbtie si distilare

-         Instalatii de difuzie, purificare, osmoză inversă

-         Instalatii  pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare - măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune

¨      Criterii de calitate pentru lucrările executate

¨      Documente de certificare a calitătii lucrărilor si serviciilor

¨      Documentatia tehnico-economică de predare la beneficiar a masinii/instalatiei montate si puse în functiune

¨      Documentele care se completează la receptionarea masinilor, utilajelor si instalatiilor

53.15. Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

53.15.2. Execută lucrări pregătitoare mecanice si electrice in vederea instalării si punerii în functiune

Executia legăturilor electrice

Executia legăturilor mecanice în vederea instalării si punerii în functiune:

~        transmisii mecanice, cuplaje

~        subasamblu de alimentare cu materii prime: dozatoare, conducte de alimentare

~        subasamblu de evacuare a produselor: transportoare melc, vibratoare, conducte de legătură

Organizarea locului de muncă pentru executia lucrărilor de probare si punere în functiune

Norme de protectia muncii la instalarea si punerea în functiune

53.15. Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

53.7. Asigurarea calitatii

53.15.3. Incearcă masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din ind. alimentară

53.7.1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

Încercarea de etansare

Încercarea de rezistentă la presiune

Încercarea de functionare în gol

Încercarea de functionare sub sarcină

Încercarea aparatelor de măsură, reglare si control

Reglarea aparaturii de automatizare si protectie

Metodologie de interventie pentru remedierea defectiunilor: informare, diagnosticare, interventie, verificare si raportare

Instruc\iuni si norme privind garantia lucrărilor de montaj, punere în functiune

Receptionarea instalatiilor frigorifice - reguli generale de receptionare a instalatiilor frigorifice

Masini si utilaje pentru prelucrarea primară si termică a materiilor prime alimentare- norme de produs, conditii de igienă a produselor alimentare

Utilaje electrocasnice - performante prescrise si măsurate

Utilaje si instalatii din ind. alimentară - performante si cerinte tehnologice necesare si specifice

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

 

            Modulul « Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara » este un ansamblu de practică care poate fi parcurs independent sub directa îndrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor, în cabinete, laboratoare, ateliere sau la agentii economici.

            Prin natura activitatilor de învatare, elevii vor trebui pregatiti  pentru a evolua în situatii adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri "unice" sau "cele mai bune".

În elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

Ř      Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

Ř      Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

Ř      Elevii au stiluri unice de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.

Ř      Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Ř      Elevii învata cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

Ţ          gradarea sarcinilor de la usor la dificil pe fisele de lucru;

Ţ          fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpreteaza într-un mod mai solicitant;

Ţ          fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

Ţ          prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau disutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

Ţ             abordarea tuturor tipurilor de înatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

Ţ             formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Ţ             utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin îndrumator, grupurilor de studiu:

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Ţ                                 utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecând de la principiul incluziunii care primeste orice copil în scoala, asigura orice sustinere necesara ca fiind un drept si accepta ca fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de învatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea împreuna a pasilor urmatori).

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.  In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

SUGESTII METODOLOGICE:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie:

§         de dificultatea acesteia;

§          de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit;

§          de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

§          ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

§         particularitatile de vârsta ale grupului instruit.

Instruirea practica prin laboratorul tehnologic se va desfasura în spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei în vigoare. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor.

            Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe teme, în urmatoarea succesiune:

TEMA NR. 1 Utilaje si instalatii comerciale

¨      Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor frigorifice

·        Planul de amplasare

·        Măsuri obligatorii pentru asigurarea calitatii lucrariilor

·        Punerea în functiune

·        Reglarea regimului de functionare

·        Reglarea aparaturii de automatizare si protectie

¨      Receptia instalatiilor frigorifice

·        Reguli generale

·        Documente de receptie

¨      Instalarea si punerea  în functiune a masinilor si utilajelor  pentru prelucrare primară si termică a materiilor prime alimentare

·        Organizarea locului de muncă pentru executia lucrărilor

·        Lucrări de montare, probare si punere în functiune

·        Norme de produs, conditii de igienă

¨      Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor auxiliare

·        Lucrări specifice

·        Verificări functionale în vederea receptiei

·        Receptia

TEMA NR. 2 Utilaje electrocasnice

¨      Utilaje pentru prelucrare termica - măsuri necesare la instalare, încercări, norme de protectia muncii

¨      Aspiratorul - măsuri specifice, încercare, performante

¨      Masina de spălat rufe - norme la instalarea si punerea în functiune.

TEMA NR. 3 Utilaje si instalatii din industria alimentara

¨      Pompe, ventilatoare

·        conditii la punerea în functiune

·        încercări

·        receptia

¨      Utilaje de transport

·        măsuri specifice

·        încercări

·        receptia

¨      Valtul automat

·        măsuri obligatorii înainte de punerea în functiune

·        încercări

·        receptia

¨      Utilaje de amestecare

·        măsuri necesare la instalare, încercări

·        receptia

¨      Filtre, centifuge si cicloane

·         măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune

·        încercări

·        receptia

¨      Coloane de absorbtie si distilare

·        conditii specifice de instalare

·        încercări

·        receptia

¨      Instalatii de difuzie, purificare, osmoză inversă

·         măsuri specifice

·        încercări

·        receptia

¨      Instalatii  pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare

·        măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune

·        încercări

·        receptia

            Spre exemplificare pentru a evalua dobândirea competentei 53.15.3, conform criteriilor de performanta specificate, autorii propun urmatorul instrument de evaluare pentru o proba practica .

FIsĂ DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 53.15 Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara

COMPETENŢA: 53.15.3. Incearcă masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din ind. alimentară

NUME sI PRENUME ELEV:  ..................

I.                    Se considera un aspirator electric alimentat la 220V, curent alternativ cu frecventa de 50Hz, si puterea electrica 1200W:

 

1.                                                                                                                                                               Identificati încercările necesare pentru instalarea si punerea sa în functiune

2.                                                                                                                                                               Efectuati încercarea de de functionare în gol

3.                                                                                                                                                               Efectuati încercarea de functionare în sarcină

Nr. Crt.

Operatia

Data

Semnatura evaluatorului

1       

Verifica starea prizei

2       

Verifica filtrul si sacul textil

3       

Porneste aspiratorul

4       

Verifica puterea de aspiratie la functionarea în gol

5       

Verifica puterea de aspiratie la functionarea în sarcină

6       

Verifica starea de functionare a becului de semnalizare a umplerii sacului

7       

Interpretează rezultatele

II. Se considera o pompă cu piston:

1. Efectuati amorsarea pompei

2. Probati etansarea pompei

3. Efectuati încercarea de rezistentă la presiune

4. Efectuati încercarea de de functionare în gol

5. Efectuati încercarea de functionare în sarcină

Nr. Crt.

Operatia

Data

Semnatura evaluatorului

1

Verifica starea pieselor în miscare

2

Verifica strângerea suruburilor pe fundatie

3

Verifica strângerea bucselor si a presetupelor

4

Verifica starea prizei electrice

5

Verifica pornirea motorului electric

6

Amorsează pompa

7

Verifica starea manometrelor de pe conductele de aspiratie si refulare

8

Efectueaza reglajul initial al manometrelor

9

Aplica presiunea de incercare de 1-1,5 ori mai mare decât presiunea nominală, timp de 10-30 minute

10

Citeste si consemneaza corect indicatiile manometrelor

11

Depistează neetanseitătile

12

Aplica presiunea de incercare de 1,5-2 ori mai mare decât presiunea nominală, timp de 30-60 minute

13

Citeste si consemneaza corect indicatiile manometrelor

14

Verifica conductele de aspiratie si refulare

15

Verifica ventilele de pe conductele de aspiratie, refulare si de pe corpul pompei

16

Aplica presiunea de incercare de 1,5-2 ori mai mare decât presiunea nominală, timp de 60-120 minute

17

Verifica starea de functionare a pompei

18

Verifica functionarea dispozitivelor de ungere  si a circuitelor de răcire

19

Verifica starea de functionare a aparatelor de măsură a temperaturii, consumului de apă, puterii electrice absorbite de la retea

20

Supraveghează pompa în faza de lucru

21

Citeste si consemneaza corect indicatiile manometrelor, termometrelor, contorului de apă, contorului electric

22

Citeste si consemneaza rezultatele: completeaza buletinele de incercari,  compara rezultatele obtinute cu marimile nominale

                                                                       

Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST REALIZATĂ

                     DA Š          NU Š

Nume si prenume evaluator

  ..............              

In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului  indicându-se data evaluarii.

Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente.

La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. în cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

Recomandari pentru lucrari de laborator :

1.      Utilizarea planurilor de amplasare

2.      Utilizarea cărtilor tehnice ale masinilor, utilajelor si instalatiilor

3.      Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor electrocasnice

4.      Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor comerciale

5.      Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor din industria alimentară

6.      Utilizarea documentelor de certificare a calitătii lucrărilor de instalare si punere în functiune

7.      Masurarea parametrilor tehnologici

8.      Compararea parametrilor măsurati cu valorile prescrise

Recomandari pentru lucrari practice:

1.      Organizarea locului de muncă

2.      Executia legăturilor electrice

3.      Executia legăturilor mecanice

4.      Norme de protectia muncii la instalarea si punerea în functiune a masinilor, utilajelor si instalatiilor

5.      Încercarea de etansare

6.      Încercarea de rezistentă la presiune

7.      Încercarea de functionare în gol

8.      Încercarea de functionare sub sarcină

9.      Încercarea aparatelor de măsură, reglare si control

10.  Reglarea aparaturii de automatizare si protectie

Modulul IX:      Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara

           

Modul, Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si  are alocate 60 de ore, din care  laborator tehnologic  20 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate corespunzatoare Unitatii de competenta 53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara.

            Modulul  se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):

53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara             1 credit

53.16. 1. Caracterizeaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare

53.16. 2. Opereaza cu documentatii tehnice si tehnologice

53.16. 3. Coreleaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare cu parametrii de functionare ai masinilor , utilajelor si instalatiilor

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi tematice

53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara

1. Caracterizeaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare

Ä     Procese tehnologice si operatii specifice industriei alimentare

Ř      Transportul fluidelor

Ř      Măruntirea

Ř      Sortarea

Ř      Amestecarea

Ř      Separarea amestecurilor eterogene

Ř      Presarea

Ř      Difuzia

Ř      Distilarea

Ř      Uscarea

Ř      Dozarea

Ä     Tipuri de aparate, utilaje, masini si instalatii

Ä     Parametrii de proces

2. Opereaza cu documentatii tehnice si tehnologice

Ä     Documente tehnice si tehnologice

Ä     Scheme structurale

Ä     Actionari electrice, hidraulice si pneumatice

3. Coreleaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare cu parametrii de functionare ai masinilor , utilajelor si instalatiilor

Ä     Parametrii de functionare ai masinilor , utilajelor si instalatiilor

Ä     Aparate de urmărire a parametrii de functionare ai masinilor , utilajelor si instalatiilor

Ä     Aparate de protectie

Ä     Aparate de semnalizare

Ä     Lucrări de reglare a aparaturii

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Modul: Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara este modul de instruire practica constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, cadul didactic are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev si cu caracter interactiv.

            Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala. Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

·        observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

·        tema de lucru conceputa în vederea evaluarii

·        proba practica

·        investigatia, chestionarul

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·        interviul

·        proiectul sau miniproiectul

·        portofoliul

·        fise de autoevaluare

·        fise de evaluare

·        fise de lucru

Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.  In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, plecand de la principiul incluziunii oricarui copil in scoala, prin utilizarea metodelor specifice si adaptarea la specificul de invatare si comportament.

Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

            Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

Procese tehnologice si operatii specifice industriei alimentare

Ř      Transportul fluidelor

·        Regimuri de curgere

·        Pierderea de presiune

·        Măsurarea debitului si a vitezei de curgere a fluidelor

·        Pompe pentru transportul fluidelor

·        Conducte si armături

Ř      Măruntirea

·        Operatia de măruntire

·        Factorii care influenteaza măruntirea

·        Masini de măruntire

Ř      Sortarea

·        Metode de sortare, parametrii sortării

·        Utilaje de cernere, separare, cernere si separare, trioare si separatoare magnetice - Scheme structurale si cinematice, actionări, automatizări

Ř      Amestecarea

·        Operatia de amestecare, factorii care influenteaza amestecarea

·        Amestecătoare, eficacitatea amestecării

·        Malaxoare, scheme cinematice si structurale, actionare, protectie

Ř      Separarea amestecurilor eterogene

·        Amestecuri eterogene

·        Metode de separare a amestecurilor eterogene