Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Comunismul romanesc

Stiinte politice











ALTE DOCUMENTE

IMPLICAREA POPULATIEI IN PROBLEME DE PROTECTIA MEDIULUI
POLITICILE UNIUNII EUROPENE
CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE SI TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA
CONSILIUL EUROPEAN
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
Tipuri de state: democratice, dictatoriale
ALTE ORGANIZATII REGIONALE
Simbolurile UE
Siguranta alimentului, in contextul extinderii UE
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE SI COMISIA EUROPEANA


Comunismulromanesc

Prima parte

Comunismul poate fi abordat nu doar prin prisma macropoliticilor referitoare la economie, la relatiile de clasa, ci si prin categoriilor de politici care ai vizat femeile si barbatii avand in vedere ca una dintre trasaturile unui regim totalitar este hipertrofia politicii, respectiv, politizarea elementelor de viata privata, extinderea sferei publice si invadarea sferei private in sensul reducerii acesteia.

Potrivit Mihaelei Miroiu, "comunismul romanesc incepe cu o ideologiea emanciparii si sfarseste cu o ideologie conservator-maternalista, incurajata de comunismul nationalist." (Mihaela Miroiu, 2004, p. 195) Daca in anii '50-'60, porpaganda comunista infatisa un model de femeie emancipata, in ultimele decenii legatura era "mama-viata-pace".

La inceputul comunismului, femeile erau asemenea bparbatilor "muncitoare fruntase".

 Principala functie a femeii era pe atunci cea de muncitoare, in fabrica sau pe ogor; urma apoi meseria de mama, cea de gospodina si ultima atat in ordinea enumeratiei cat si in cea a importantei - calitatea de intelectuala  (Gheonea, 2003, p. 127).

Odata cu 1966 cand este interzis avortul, propaganda oficiala pune accentul pe un alt model al femeii noi, care de aceasta data nu mai este angajata politic si activa din punct de vedre profesional, ci are o dimeniune materna.

Maternitatea se afla in slujba statului in conditiile in care decizia indivizilor privind aducerea pe lume a unui copil era semnificativ diminuata.

"Statul[1] devine, din perspectiva propagandei oficiale, cel care face, da, protejeaza, are grija. El este  marele patriarh ". (Miroiu, 2004, p. 197)

POLITICILE DE GEN

Comunismula reprezentat o schimbare importanta in relatiile de gen in tarile central si est-europene, in Romania in particular.

La nivel ideologic aceasta insemna:

1.                          independenta economicaa femeilor fata de barbati,

2.                          dezvoltarea statutului de "tovarasi de munca si de viata" pentru barbati si femei,

3.                          sprijinul statului in cresterea copiilor,

4.                          industrializarea muncii casnice,

5.                          educatie egala,

6.                          participarea deplina a femeilor la viata politica.

(Mihaela Miroiu, 2004, p. 199)

Elementele cheie in politicile de gen sunt: egalitatea economica, egalitatea politica, educatia egala, egalitatea in viata privata.

1.     egalitatea economica

Comunismul a introdus in Constitutie si legi egalitatea in drepturi si in indatoriri a cetatenilor. Constitutia din 1948: "La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul" (art. 21).

Statutul general egal, indiferent de sex, rasa, etnie, religie, era cel de "om al muncii".

Pentru femei strategia aceasta presupunea independenta economica de barbati, statutul lor fiind acela de "tovarase de munca si viata ale barbatilor". Numarul femeilor casnice era foarte mic.

"Sa ii tratam pe toti oamenii nu ca barbati si femei, ci in calitatea lor de membri de partid, de cetateni pe care ii judecam exclusiv dupa munca pe care o depun" (Nicolae Ceausescu, 1973 in Olteanu, 2003, p. 41.).

2.     egalitatea politica

"Femeile au avut acces la puterein etapa in care putereaera goala de sens, respectiv in comunismul totalitar". (Miroiu, 2004, p. 202)

In Constitutia din 1948 este interzisa discriminarea in participarea la viata politica, egalitatea intre barbati si femei devine principiu constitutional

Consiliul National al Femeilor este organizatia femeilor care trebuia pe de o parte sa promoveze politica partidului femeilor si pe femeie in partid. Din punct de vedere formal, accesul femeilor la pozitii de decizie nu mai era ingradit, comunismul chiar a promovat femeilr pe baza cotelor.

Prezenta femeilor in organele de conducere ale partidului a crescut, in 1989, Comitetul Central al PCR avea 24% membri plini femei si 40% membri supleanti, iar Comitetul Politic executiv avea 10% membri plini femei si 8% supleanti (Olteanu(ed), 2003, Anexa 1).

Ierarhic, femeile erau mai prezente la nivelurile inferioare ale deciziei politice decat la cele de varf, insa

" este de remarcat faptul ca, din pacate, femeile apar in prim-planul politicii romanesti de abia in regimul comunist, ca nu exista o traditie nici macar exceptionalista a prezentei femeilor in politica pana atunci, altfel decat ca sotii, amante sau fiice, in intreaga istorie a Romaniei" (Miroiu, 2004, p. 201)

3. educatia egala

Articolul 22 din Constitutia comunista din 1948 prevede dreptul egal la invatatura.

Educatia a urmarit construirea "omului nou, invatamantul era mixt si general accesibil, indiferent de sex. Omul nou nu avea gen.

Femeile au recuperat decalajul educational in raport cu barbatii, ceea ce le-a permis accesul la profesii calificate.

A doua parte. Sfera privata

4. egalitatea in viata privata

Totalitarismul se caracterizeaza si prin intruziunea statului la nivelul vietii private.

In Romania comunista, statulintervenea in viata privata a indivizilor.

a. a normat nevoile de consum ale indivizilor, "de exemplu, in anii 80 in Romania, erau normati kilowatii, erau alocati 20 de litri de benzina pentru un automobil, 1,5 kg de zahar de persoana pe luna, 1 l de ulei, 10 oua. Nimeni nu garanta ca aceste vor fi livrate, dar daca era posibil, ratiile nu puteau fi depasite. Mai mult, termenul popular pentru ratiile alimentare era cel de "drepturi". (Miroiu, 2004, p. 206)

b. a intervenit in reglementarea casatoriilor si divorturilor. Acestea au fost politizate si afectau cariera si poromovarea persoanelor.

Cresterea copiilor: statul a infiintat crese de intreprindere si gradinite, parintii isi puteau continua munca.

Incepand cu perioada comunista, femeile au inceput sa traiasca o noua experienta: dubla zi de munca in conditiile in care munceau in productie si in familie.

Violenta impotriva femeilor

Bataia in familie, abuzurile, violulmarital, hartuirea sexualanu erau interzise prin lege.

POLITICILE REPRODUCTIVE

"Practicarea intreruperilor de sarcina reprezinta o actiune antinationala si antisociala, o piedica in calea dezvoltarii normale a poporului nostrum (.) trebuie sa introducem cea mai deplina ordine si disciplina in aplicarea legilor si a reglementarilor in vigoare la interzicerea intreruperilor de sarcina".

(Decizie a Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman in Kligman, 2001, p. 53)

-nota: sublinierile imi apartin

Prin Decretul 770 din 1966, avorturile au fost interzise.

Femeile trebuiau sa contribuie la construirea societatii multilateral dezvoltate, dar mai aveau si "datoria patriotica" sa nasca.

De ce a fost interzis avortul? Au fost identificate 3 ratiuni:

Gail Kligman, 2000,

1.     nevoia de forta de munca

2.     Ceausescu dorea sa fie conducatorul unui popor numeros

Raluca Popa, 2004

3.     traditionalism comunist

Gail Kligman

"Reproducereaslujeste ca localizare ideala prin care poate sa fie iluminata complexitatea relatiilor formale si informale intre statsi cetateni sau noncetateni, cum este cazul situatiei de fata" (Kligman, 2000 p. 3).

Avortul:

a. apare in ideologia pronatalista "inamic perfid al viitorului biologic al poporului",

b. duce la "declinul mainii de lucru",

c. submineaza independenta patriei,

d. denatureaza "implinirea destinului femeiesc"

e. este un atac la "patria muma" si la "plaiul stramosesc.

(Kligman, 2004, p.124-130).

Mihaela Miroiu considera ca "uzurpand controlul femeiesc, dar si pe cel barbatesc asupra facultatilor reproductive (existent in contextul patriarhatului traditional), statultotalitar isi putea manifesta parentalitatea represiva". (Miroiu, 2004, p. 209)

Consecintele politicii pronataliste romanesti au fost: numar mare de femei moarte de septicemii sau hemoragii, femei mutilate genital, femei si medici inchisi pentru avorturi, copii orfani sau abandonati, traume sexuale si teama de sexualitate.[2] (vezi Baban, 2000, Kligman, 2001, Miroiu 2004)

In totalitarismul comunist, maternitateasi paternitatea, din alegeri personale, s-au transformat in obligatii politice.

"Lectia fundamentala a politicii demografice romanesti, a carei piesa centrala a alcatuit-o re-criminalizarea avortului, este aceea ca legea trebuie sa protejeze avorturile sigure. Dosarele istorice comparative ale mortalitatii materne in tarile in care avortuleste interzis indica limpede faptul ca femeile cauta in astfel de situatii cai ilegale sa avorteze atunci cand optiunea de a preveni sau de a elimina o sarcina nedorita nu le sunt accesibile. Pe scurt, femeile isi risca viata ca sa poata obtine controlul fertilitatii proprii. Accesul la cunoasterea metodelor contraceptive, atat de catre femei, cat si de catre barbati este aspectul critic al practicilor sexuale si reproductive, si, desigur, al controlului fertilitatii." (Kligman, 2000, p. 246).



[1] A se intelege partidul-stat.

[2] In problemele legate de denaturarea vietii sexuale si transformarea ei mai degraba in experienta a fricii, vezi studiul Adrianei Baban, 1996


Document Info


Accesari: 3034
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )