Tranzitia de la scoala la viata activa - Mecanica agricola si forestiera

Bazsa Elod TIC grupa I

Test de evaluare 2

1. Matematica ↔ Fizica → vector

Matematica ↔ Biologie → simetrie

Matematica ↔ Tehnologii → masuratori

Matematica ↔ Chimie → ecuatie

Biologie ↔ Chimie → experiment

Fizica ↔ Biologie → molecule

Fizica ↔ Tehnologii → eficienta

Chimie ↔ Tehnologii → structura

Biologie ↔ Tehnologii → dezvoltare



2. Matematica - Calcularea varstei copacului/copacilor, date fiind distantele aproximative dintre “inelele de varsta” din trunchiul copacilor, elevii avand la dispozitie doar rulete flexibile pentru masurarea circumferintei ale trunchiului.

Fizica – Masurarea inaltimii copacului cu ajutorul unor lentile convergente.

Biologie – Compararea sistemului circulator la om,studiat la anatomie clasa a VII-a cu nutritia si sistemul circulator(vase lemnoase si liberiene) a plantelor studiat la botanica clasa a V-a

Chimie – Fotosinteza explicata prin procese chimice nCO₂+nH₂O →(CH₂O)n+O₂

Educatie tehnologica – Reprezentarea grafica prin desen tehnic (scara de micsorare) a copacului, folosind datele obtinute de la masuratorile facute la matematica si fizica.

3, Optional – Educatie tehnologica

Titlul:   Tranzitia de la scoala la viata activa

Clasa: a-X-a

Domeniul pregatirii de baza : Mecanic

Domeniul pregatirii generale: Mecanica agricola si forestiera

I.  Argument

Absolventii noului sistem de formare profesionala, prin calificarile profesionale obtinute, vor dobandi abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului. Calificarea este menita a dezvolta o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare.

Noul sistem al calificarilor profesionale este elaborat in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se vor implica in acest fel si mai mult in parteneriatele scoala-agent economic, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice.

Acest curriculum a fost elaborat intr-un cadru de parteneriat intre scoala si comunitate, in scopul largirii domeniului ocupational, dar si adancirii competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul in echipa, gandirea critica, asumarea responsabilitatii. De aceste abilitati au nevoie tinerii pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile , care se instruiesc pe tot parcursul vietii.

Din acest considerent, programele scolare au fost concepute astfel incat sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile: comunicare si numeratie, utilizarea calculatorului, dezvoltare personala in scopul obtinerii performantei, lucrul in echipa, pregatirea pentru integrarea la locul de munca, tranzitia de la scoala la locul de munca si satisfacerea cerintelor clientilor. Acestea sunt abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie.

Pentru domeniul de pregatire generala “Mecanica agricola si forestiera”, in clasa a-X-a, la curriculum-ul de dezvoltare locala vor fi dobandite urmatoarele competente genarale, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

LUCRUL IN ECHIPA:
1. Isi precizeaza pozitia intr-o echipa de lucru pe baza activitatilor desfasurate
2. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa
3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

PREGATIRE PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA
1. Obtine informatii despre cerintele locului de munca
2. Se incadreaza in cerintele locului de munca
3. Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional
4. Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru

TRANZITIA DE LA SCOALA LA LOCUL DE MUNCA
1. Isi evalueaza nivelul de pregatire in raport cu cerintele unui loc de munca
2. Isi asuma responsabilitatea fata de sarcina primita
3. Se instruieste continuu in vederea imbunatatirii propriei performante
4. Manifesta mobilitate ocupationala fata de schimbarile de pe piata muncii

Din aceste considerente, in cadrul curriculum-ul de dezvoltare locala la clasa a-X-a, am propus a se studia pe parcursul a 90 de ore stagii de pregatire practica Modulul “Tranzitia de la scoala la viata activa”.

Programa este elaborata la nivelul scolii, iar continuturile tematice stabilite sunt corespunzatoare unitatilor de competenta din Standardul de Pregatire Profesionala (SPP), in corelare cu programele scolare pentru cultura de specialitate din trunchiul comun, prin care elevii vor dobandi competentele cheie aferente, in concordanta cu cerintele agentilor economici locali.

II. Competente specifice si continuturi

III.Sugestii metodologice si modalitati de evaluare

Modulul “Tranzitia de la scoala la viata activa” poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.

Pentru fiecare competenta din Standardul de Pregatire Profesionala se impun conditii de aplicabilitate care contin elemente care se vor regasi in probele de evaluare.

Activitatile practice trebuie organizate si desfasurate astfel incat sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

1. Diferentierea sarcinilor si a timpului alocat prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

2. Diferentierea deprinderilor elevilor prin:

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

utilizarea verificarii de catre un coleg si a verificarii prin indrumator.

Dupa parcurgerea acestui modul, orice elev, indiferent de gradul de adaptabilitate pe care il poate avea, trebuie sa atinga indicatorii de performanta impusi de competentele dobandite conform cu Standardele de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriilor de performanta si la conditiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare recomandam :

observarea sistematica a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor si a atitudinilor fata de o sarcina data;

investigatia.

autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

metoda exercitiilor practice

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

fise de observatie, fise de lucru

interviul, chestionar

fise de autoevaluare

miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport

portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

IV. Bibliografie

Bozgan, Vasile, Sarbu, Adela – Economia intreprinderii si elemente de legislatie, Bucuresti: Editura Economica – Preuniversitaria, 2000, ISBN 973 – 8318 – 02 - 5

Lefter, Viorel ,Chivu Iulia – Economia intreprinderii, Bucuresti: Editura Economica – Preuniversitaria, 2000, ISBN 973 – 99742 – 4 – 4

Verghes, V. si col. – Indrumator de lucrari practice – meseria mecanic agricol, Bucuresti: Editura Tehnica Agricola, 1992