Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Aspecte comune

Legislatie




Aspecte comune

1. Obiectul juridic generic si material al infractiunilor contra regulilor de convietuire sociala

A. Obiectul juridic generic comun tuturor infractiunilor din acest titlu îl constituie ansamblul relatiilor sociale ale caror formare si dezvoltare normala sunt conditionate de apararea unor reguli de convietuire sociala (referitoare la familie, sanatate, obli ga­tia de ajutor etc.). Aceste relatii sociale privind 13113c211n convietuirea sociala sunt reglementate prin diferite norme de conduita, începând cu cele morale si terminând cu cele juridice, iar fiecare fascicul de relatii formate în concordanta cu aceste norme constituie indiscutabil valori sociale, ocrotirea relatiilor sociale nefiind posibila fara o aparare prin mijloace juridice a acestor valori sociale[1].




Infractiunile care aduc atingere regulilor de convietuire sociala sunt numeroase si variate. Aceasta se explica prin aceea ca si obiectul reglementarii, adica relatiile privind convietuirea sociala, sunt numeroase si variate; ele pot sa se refere la familie, sanatate publica, respectul si buna convietuire între oameni, buna cuviinta, relatiile dintre locatari, cele referitoare la linistea publica etc. Lezarea uneia sau a alteia dintre aceste valori sociale implica lezarea relatiilor de convietuire sociala în ansamblul lor, tulburându-se într-un fel sau altul buna si pasnica convietuire sociala.

Notiunea de relatii de convietuire sociala are, pe de o parte, un sens larg, potrivit caruia cele mai multe relatii sociale sunt, în fond, relatii de convie­tuire sociala, relatii de vietuire a unor oameni împreuna cu alti oameni. În acest sens si în cazul infrac­tiunilor contra persoanei se încalca unele relatii de convietuire sociala, dupa cum se încalca asemenea relatii si în cazul infractiunilor contra avutului privat ori a avutului public. Mai mult, în sens larg, prin orice infractiune se aduce atingere relatiilor socia­le, deoarece orice infractiune tulbura relatiile sociale, adica relatiile de convietuire dintre oameni, relatiile de convietuire sociala[2].

Notiunea de relatii de convietuire sociala are însa si un sens mai restrâns, când avem în vedere acele relatii de convietuire sociala care presupun contacte mai apro­pia­te, mai directe, frecvente între oameni si a caror încalcare implica o suferinta mo­ra­la, cum sunt relatiile de familie, relatiile de asistenta a celor aflati în primejdie, relatiile dintre locatari, relatiile privind buna cuviinta si respectul reciproc etc. În acest sens este folosita notiunea de relatii de convietuire sociala în capitolul de fata.

B. Obiectul material. În cazul unor infractiuni din acest titlu exista si un obiect ma­terial, de exemplu, în cazul falsificarii de alimente sau alte produse (art. 313 C. pen.), a profanarii de morminte (art. 319 C. pen.), a tulburarii folosintei locuintei (art. 320
C. pen.), a infractiunilor privitoare la asistenta celor în primejdie; alte infrac­tiuni din acest titlu n-au obiect material (de exemplu, propaganda nationalist-sovina, ultrajul con­tra bunelor moravuri, instigarea publica etc.).

2. Subiectii infractiunilor

A. Subiect activ al infractiunilor la care ne referim poate fi, de regula, orice per­soana care îndeplineste conditiile generale privind raspunderea penala. De la aceas­ta regula, sunt si exceptii, cum este cazul infractiunii de abandon de familie pre­va­zu­ta de art. 305 C. pen. etc., când subiect activ poate fi numai o persoana care are o anumita calitate sau se afla într-o anu­mita situatie.

B. Subiect pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar poate fi per­soana care a avut de suferit, ca urmare a infractiunii savârsite. Par­ticipatia penala sub toate formele sale este, de regula, posibila la majoritatea acestor infractiuni.

3. Latura obiectiva

A. Elementul material al laturii obiective se realizeaza de cele mai multe ori printr-o actiune. Exista însa si cazuri când se realizeaza alternativ si prin inactiune, de exem­­plu, infractiunea de abandon de familie sau numai prin inactiune, de exemplu, infrac­tiunea de lasare fara ajutor prin omisiunea de înstiintare.

Ideea de baza în jurul careia sunt sistematizate infractiunile cuprinse în Titlul IX din Partea speciala a Codului penal este aceea a relatiilor sociale privind convietuirea sociala, considerata ca valoare sociala principala si a diferitelor segmente de relatii care intra în alcatuirea valorii sociale principale. În raport cu aceste fascicule de relatii, infractiunile sunt împartite în patru subgrupe, si anume: infractiuni contra fami­liei, infractiuni contra sanatatii publice, infractiuni privitoare la asistenta celor în pri­mej­die, alte infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala.



B. Urmarea socialmente periculoasa consta, în ce priveste marea majoritate a in­frac­­tiunilor privind convietuirea sociala, în crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege, ca de exemplu, pentru întretinerea unor persoane (aban­do­nul de familie) ori pentru cresterea si educarea unui minor (relele tratamente aplicate minorului); punerea în primejdie a vietii, integritatii corporale sau sanatatii unei per­soane (punerea în primejdie a unei persoane în neputinta de a se îngriji, lasarea fara ajutor). În cazul unui numar restrâns de infractiuni este necesara producerea unui anu­mit rezultat vatamator, ca de exemplu, raspândirea unei boli molipsitoare (zadar nicia combaterii bolilor), transmiterea unei boli venerice (contaminarea venerica) etc. Între actiunea (inactiunea) descrisa de lege si rezultatul produs trebuie sa existe o legatura de cauzalitate. De regula, legea nu prevede conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunilor.

4. Latura subiectiva

Forma de vinovatie cu care se savârsesc aceste infractiuni este intentia directa sau indirecta. Exceptie fac numai câteva dintre ele care pot fi savârsite si din culpa, de exemplu, lasarea fara ajutor, raspândirea bolilor la animale sau plante etc.

5. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi de obicei aceste infractiuni sunt susceptibile de forme imperfecte, de obicei actele pregatitoare nu se pedepsesc.

Tentativa este posibila la majoritatea infractiunilor, dar se pedepseste numai la infractiunile de trafic de stupefiante si proxenetism, prevazute în art. 312 C. pen. si 329 C. pen.

B. Modalitati. La unele infractiuni legea prevede numai varianta simpla sau tipica (cu modalitati normative specifice), pe când la altele sunt prevazute doua variante care constituie si modalitati normative, agravate. Fiecarei modalitati normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Sanctiunile prevazute de lege se diferentiaza în raport cu pericolul social al faptelor, fiind prevazute atât pedeapsa cu închisoarea, cât si amenda. În ca­zul infractiunii de proxenetism prevazuta de art. 329 C. pen. se prevede si pe­deapsa interzicerii unor drepturi.



V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. IV, Ed. Academiei, Bucuresti, 1972, p. 544.

V. Dongoroz si colab., vol. IV, op. cit., p. 543.



loading...








Document Info


Accesari: 2340
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )