Borago
officinalis Limba mielului
Planta melifera, anuala cu
tulpina inalta, groasa, carnoasa, ramificata, acoperita cu peri aspri. Atinge
inaltimi de 30 - 60 656d32g cm. Frunze ovale, cu margini zimtate, verde inchis pe
partea superioara si verde pal pe margini si fata posterioara, care este
acoperita cu peri. Inainte de inflorire, inflorescentele, in forma de stea, au
culoare alba, rosu-roz sau albastra. Adusa din Levant in secolul al XV-lea este
raspandita in intreaga Europa. De obicei este cultivata dar creste spontan si
printre daramaturi, case si gospodarii parasite, la marginea localitatilor.
Importanta farmaceutica
prezinta partea aeriana a plantei ce contine nitrat de potasiu in cantitate
foarte mare, alantoina, rasini, flavone, alcaloizi, acid acetic, calciu,
amoniac, mucilagii, tanin si ulei volatil in cantitati reduse. Este recomandata
in tratarea febrei ce insoteste afectiuni ca pojarul, scarlatina, in nefrita,
dureri reumatismale, afectiuni nervoase si cardiace. Are, de asemenea, efect
diuretic, depurativ si antiinflamator. Frunzele sunt emoliente si expectorante
in caz de tuse sau afectiuni ale gatului.