Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SPECIFICUL ORGANOGRAFIEI POMILOR SI ARBUSTILOR FRUCTIFERI

Botanica




SPECIFICUL ORGANOGRAFIEI POMILOR SI ARBUSTILOR FRUCTIFERI




7.1.RADACINA

Partea  subterana la pomi este constituita in majoritatea cazurilor din portaltoi. La arbusti,
arbustoizi, subarbusti, capsuni, insa, sistemul radicular este constituit din radacini proprii soiului
cultivat. Modul de formare a radacinilor, extinderea in sol, adancimea, directia de crestere, etc., sunt
foarte diversificate in functie de specia cultivata, 515j98f portaltoiul folosit, solul si subsolul existent, panza
de apa freatica etc. gruparea radacinilor la plantele pomicole se face dupa numeroase criterii si
anume:

Dupa originea de formare:

a) radacini embrionare, sunt cele care se formeaza din embrion, fiind caracteristice
plantelor inmultite prin semnite;

b) radacini adventive, sunt caracteristice plantelor inmultite pe cale vegetativa (butasi,

marcotaj, drajoni, stoloni).

Dupa dimensiunile si rolul indeplinit radacinile se grupeaza astfel:

a) radacini de schelet sau conducatoare, care fixeaza pomul in sol si conduc seva bruta la
tulpina;

b) radacini fibroase sau de tranzitie;

c) radacini absorbante sau active care sunt foarte subtiri, albe, suculente si care absorb apa
incarcata cu elemente nutritive din sol. Ele sunt garnisite cu perisori absorbanti , de
regula unicelulari.

7.2. TULPINA

La plantele pomicole lemnoase partea aeriana este formata din una sau mai multe tije cu ramificatiile respective. La pomii propriu-zisi se distinge un singur trunchi si o coroana, iar la arbusti si arbustoizi se formeaza de regula mai multe tije, care cresc din zona coletului (partea care face legatura dintre sistemul radicular si cel aerian), formand o tufa.

Trunchiul este portiunea cuprinsa intre colet si prima ramura de schelet a coroanei. Inaltimea lui variaza intre 30-60 cm in cazul pomilor pitici din livezile intensive si supraintensive; 80-120 cm in plantatiile clasice si 150-200 cm in cazul plantatiilor de aliniament situate de-a lungul cailor de comunicatie.

Coroana este formata din ax plus ramurile de schelet, ramuri de semischelet si ramuri de rod. Axul coroanei este portiunea care prelungeste trunchiul in sens vertical; insa lipseste la speciile pretentioase la lumina (cais, piersic etc.), care se dirijeaza in forma de vas.



Ramurile de schelet sunt puternice formand asa zisul schelet al pomului. Se disting urmatoarele categorii de ramuri de schelet:

a) ramuri principale (sarpante sau de ordinul I) sunt denumite cele ce pornesc direct din
trunchi sau din axul pomului;

b) subsarpante (ramuri de ordinul II sau secundare) sunt cele care au insertie pe ramurile
principale la distanta de 60-80 cm una de alta;

c) ramuri tertiare sau de ordinul III sunt cele plasate de-a lungul fiecarei subsarpante.

Ramurile de semischelet au dimensiuni mult mai reduse si durata de viata mai mica, ele fiind garnisite cu ramuri de rod si reinnoindu-se periodic la 4-5 ani cu scopul de a genera noi formatiuni roditoare.

Mugurii sunt organe de adaptare si rezistenta la conditiile nefavorabile de clima.

Lastarii sunt cresteri anuale care iau nastere in fiecare primavara, de regula din mugurii vegetativi si care formeaza frunze si au tesuturile erbacee.

Ramurile de rod sau fructifere sunt ramuri scurte si cu o durata de viata redusa; ele traiesc de la 2 pana la 15-18 ani, in functie de specie. Aceste ramuri poarta  pe ele atat muguri vegetativi, cat si floriferi inca din primul an de formare.

La principalele specii pomicole se intalnesc urmatoarele ramuri de rod:

La mar si par: pintenul care este scurt de cca. 1-5 cm si care poarta un singur mugure vegetativ in varf; smiceaua are lungimea de 10-30 cm si toti mugurii de pe ea, inclusiv cel din varf sunt vegetativi; tepusa este tot atat de scurta ca si pintenul, poarta de asemenea un singur mugure, dar acesta este florifer; nuielusa are lungimea la fel ca smiceaua, cu deosebire ca in varf are un mugure florifer, toti ceilalti muguri fiind vegetativi; mladita are lungimea de cca. 10-30 cm, insa spre varf are mai multi muguri floriferi asezati cate unul la nod (2.5 sau chiar mai multi), iar ceilalti muguri laterali, pana la baza ramurii sunt vegetativi.

Pe ramurile purtatoare de fructe, din fiecare mugure florifer (dupa inflorire si formarea
fructelor) ia nastere o formatiune mai voluminoasa numita
bursa. In bursa se acumuleaza mai multe
substante de rezerva  favorizand emiterea in acelasi an a unor noi ramuri de rod (pinteni, tepuse,
nuieluse, etc.), care prin evolutie sau in continuare ramificatia fructifera numita "
vatra de rod".










Document Info


Accesari: 2473
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )