Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Stingerea incendiilor in industria lemnului

diverse


Stingerea incendiilor in industria lemnului


1. Stingerea incendiilor la depozitele de busteni




2. Stingerea incendiilor la hale cu gatere


2.1. Caracteristicile incendiilor


In procesul arderii lemnului se produce descompunerea lui, degajandu-se vapori si gaze combustibile. Dupa depasirea temperaturii de 270ºC adsorbtia de oxigen a stratului de carbune format la suprafata sa este tot mai mare, astfel incat la ≈ 290 - 300ºC se produce arderea cu flacara. Lemnul arde foarte repede, iar viteza de ardere depinde de volumul, umiditatea, raportul dintre suprafata si volum, pozitia diferitelor parti in curenrul de caldura, temperatura mediului exterior si viteza curentilor de aer.

Halele de gatere ocupa volume mari , au acoperisul din lemn, in apecial constructiile vechi, si invelitoarea din carton asfaltat. Natura constructiilor ceruta de procesul tehnologic, marea cantitate de material combustibil favorizeaza dezvoltarea si propagarea incendiilor. In subsolul acestor hale, ale caror plansee sint in marea lor majoritate din lemn, exista aproape in permanenta mult rumegus, talas si deseuri de lemn colectate.

Un incendiu izbucnit la subsol se propaga prin canalele de transport rumegus, colectoarele de deseuri, golurile practicate in planseu si prin diferitele deschideri si se stinge foarte greu, mai ales in cazul cand se prabuseste acoperisul. Viteza liniara de propagare a incendiului in halele de gatere este in medie 2,00-2,50 m/min, putand ajunge si la mai mult in anumite situatii.

In halele de gatere care functioneaza in constructii de gradul V rezistenta la foc viteza de crestere a suprafetei incendiate este de 30-35 m patrati / min, iar la cele de gradul II rezistenta la 20-40 m. patrati / min.

Curentii de convectie si caldura de radiatie incalzeste materialele in lemn pana la temperatura de aprindere, dupa ce flacarile au cuprins 50% din suprafata incaperii. In acest moment practic incaperea este cuprinsa de incendiu in citeva minute. Astfel se poate explica valoarea ridicata a vitezei liniare de ardere si de crestere a suprafetei incendiului.

Pe timpul incendiului, in interior temperatura se ridica la 800-1000 grade celsius si se degaja fum in cantitati mari.

In cazul incendiilor care se manifesta si la exterior exista in permanenta pericolul propagarii in sectiile vecine si la alte obiective din apropiere, indeosebi pe timpul formarii curentilor de aer si a unui vant puternic, cand scanteile si bucatile de lemn aprins sant transportate la mari distante.

2.2. Stingerea incendiilor

Exista suficiente conditii de propagare rapida a incendiului si nu rare au fost cazurile cand unele hale de gatere au fost distruse de incendiu in cateva minute. De aceea este absolut necesar sa se intervina imediat pentru localizarea si stingerea incendiului de catre personalul de pe locul de munca, adica prima interventie are un rol hotarator.



Formatia civila de pompieri trebuie sa puna in practica in timpul cel mai scurt posibil, ipoteza prevazuta in planul de aparare al obiectivului, actionand cu curaj si abnegatie, dupa o operativa recunoastere, cu tevi de diametre care sa asigure debit si presiuni ridicate. Ca substanta stingatoare se foloseste apa.

Actiunea de stingere nu va fi inceputa pina nu se intrerupe curentul slectric, avand in vedere faptul ca in interiorul halei de gatere sint multe circuite electrice, care alimenteaza diferiti consumatori, existand pericol de electrocutare in deosebi in cazul in care are loc prabusirea acoperisului si a altor elemente de constructie.

De la inceput trebuie sa se ia masuri pentru oprirea functionarii masinilor si a ventilatiei prin aspiratie si intreruperea instalatiilor de forta aflate sub tensiune.

Primele tevi care se pun in functiune sant indepartate de regula catre rfontul principal de propagare a incendiului.

Daca acoperisul helei isi mentine rezistenta mecanica se va actiona pentru protejarea elementelor de sustinere ale acestuia, folosindu-se jeturi compacte de apa, la nevoie chiar tunuri de apa. Concomitent se vor raci partile din acoperis cuprinse de incendiu si se va actiona la lichidarea flacarilor pe suprafetele lemnoase care ard. In acest caz se vor organiza sectoare de interventie in interior, la acoperis dinspre interior si la exterior daca invelitoarea acestuia este combustibila. Daca se produce prabusirea partiala a acoperisului, atunci se organizeaza un sectior de interventie in interior cu scopul de a extinde extinderea arderii, la restul halei de a intrerupe procesul de ardere la elementele combustibile prabusite si de a proteja elementele de sustinere si un altul pentru oprirea propagarii incendiului in subsolul halei.

In toate sectoarele se vor utiliza tevi suficiente pentru a se putea acoperi intreaga suprafata incendiata si cea care este amenintata.

La acoperis este recomandabil sa se foloseasca tevi B si C si unde este cazul la exterior si interior si tunuri de apa.

Pe timpul actiunii de interventie la incendii se va supraveghea permanent rezistenta mecanica a elmentelor de constructie ale acoperisului, iar in caz ca aparsemne deprabusire se vor lua masuri de retragere a personalului de interventie pe pozitii de siguranta.Pentru a mari eficienta in actiunea de stingere , sefii de teava vor ocupa pozitii dominate, vor actiona in principiu, cu debite si presiuni mari din interior si numai in cazul in care incendiul se manifesta si la exterior se va lucra si din aceasta directie.

Daca suprafata acoperisului combustibil este mare si incendiul se manifesta cu violenta, pentru oprirea propagarii incendiului se vor executa taieri si desfaceri, respectand intocmai regulile stabilite pentru asigurarea securitatii personalului angajat in aceasta operatie ca si a celor care sa evite electrocutarile, arsurile, intoxicarile. Fara indoiala ca limentarea cu apa trebuie sa fie asigurata in permanenta si in cazul cand fortele si mijloacele existente in faza initiala a incendiului nu sant suficiente , mai ales daca suprafata incendiata este mare se va actiona la localizarea incendiului , pina la sosirea fortelor chemate in sprijin.


3. Stingerea incendiilor la depozitele de cherestea

3.1. Caracteristicile incendiilor

In depozitele de cherestea se gasesc, de regula, scanduri, dulapi, grinzi, lemn rotund, lemn pentru celuloza, desuri si chiar lemn de foc.

Unele depozite de cherestea se intindpe suprafete mari, organizate in stive, grupe de stive si sectoare cu spatii intre ele si uneori de inaltimi destul de mari.

Incendiile izbucnite la depozitele de cherestea se carcterizeaza prin: viteza mare de propagare a incendiului pe suprafata; radiatie termica intensa, efectul caldurii simtindu-se pe o zona apreciabila; raspandirea incendiului la distante mari datorita scanteilor si bucatilor de scanduri aprinse, uneori pina la citeva sute de metri; posibilitatea formarii unui tiraj in zona de ardere

Din analiza unor incendii si din datele experimentale obtinute in strainatate rezulta ca viteza liniara e propagare a incendiului la depozitele de cherestea, variaza intre 1 si 4 m/min, valoarea ei depinzand in peimul rand de gradul de umiditate a lemnului si viteza vantului.

Referindu-se laviteza de crestere a suprafetei incendiului la depozitele de cherestea, literatura de specialitate indica limitele fiaete largi, de la 100 la 2750m2/min, in functie de o serie de facori determinati; la lemn rotund valorile sant mai reduse, de la 40 la 252m2/min.

La un mare depozit din strainatate, la o viteza liniara de propagare a incendiului de 10,50 m/min intr-un timp de 110-150 min, suprafetei incendiate de 3500m2/min. Suprafata incendiului poate sa aiba forma circulara, dreptunghiulara sau unghiulara.

3.2. Stingerea incendiilor



Substantele stingatoare cele mai eficiente sant apa si spuma, rezultate satisfacatoare obtinuindu-se si cu apa imbunatatita chimic.

La recunoastere trebuiw sa se stabileasca: grauk de pericol al stivelor vecine si numarul aproximati de grupe des tive; situatia spatiilor de siguranta dintre ele; stabilirea limitei de oprire a propagarii incendiuluui; determinarea directiei si intensitatii vantului; alegerea punctelor de grupare pentru subunitati in caz de retragere fortata.

Pentru stingerea incendiilor la depozitele de cherestea, aflandu-se de regula organizate in aer liber, se pot folosi toate tipurile de masini de incendiu care au posibiltatea sa refuleze substantele stingatoare adecvate asupra incendiului; de asemenea este necesar sa se concentreze agregate pentru efectuarea unor lucrari auxiliare ca buldozere, autobasculante.

Dupa 6-10 min de la izbucnirea incendiului, acesta poata sa cuprinda 3-5 stive, iar uneori si mai mult.

Inca de la prima actiune a formatiilor civile si subunitatillor militare de pompieri vor folosi pentru stingerea incendiilor tevi B cu diamentre mari si tunuri de apa. Daca incendiul nu a luat inca mploare se pot folosi tevi cu spuma mecanica. La folosirea oncomitenta a tevilor cu apa si atevilor cu spuma, cele cu spuma se vor folosi la protejarea stivelor care nu sant cuprinse de incendiu.

Tunurile cu apa se vor introduce de la inceput in actiune, jeturile acestora indepartandu-se mai ales in directia in care se propaga incendiul.

Se organizeaza sectoare de interventie pentru stingerea stivelor aprinse si protejarea celor necuprinse de incendiu. Pentru protejarea obiectivelor necuprinse de incendiu, pe partea ferita de vant adica neamenintata de scantei, aschii sau scanduriaprinse purtate da vant este recomandabil sa se organizeze un sector independent, unde vor actiona, de regula, mincitori si alte forte chemate in sprijin, folosind si mijloacele de stingere se vor indrepta contrar directiei de deplasare a curentilor de aer.

Daca pentru stingerea incendiului gasit intr-o stare inaintata nu exista suficiente forte si mijloace se iau masuri pentru localizarea acestuia pe linia spatiilor de siguranta.

Pe baza analizei unor incendii si a datelor experimentate in strainatate reiese ca pentru stingerea incendiilor in limita unei grupe de gherestea, intensitatea de refulare a apei variaza de la 0,21 la 0,45 l/s x m2, in functie de umiditatea lemnului.

Pentru localizarea unui incendiu care a cuprins cateva grupe de stive este necesar sa se refuleze o cantitate de 0,6 l/s la 1m la un spatiu de siguranta de 10m.

La depozitele de lemn rotund, pentru stingerea incendiului in limitele unei grupe, intensitatea de refulare a apei se ia egala cu 0,25-0,35 l/s x m2, iar pentru localizarea unui incendiu in faza inaintata de 0,80-1,40 l/s x m2.

Practica a demonstrat ca daca inca de la inceperea actiunii de stingere in faza initiala a incendiului nu se asigura intensitatea necesara de refulare a apei, in directia de propagare, atunci stingerea incendiului capata un caracter de durata.

In procesul de stingere a incendiului, la inceput trebuie actionat pentru distrugerea flacarilor de pe suprafetele exterioare ale acestora pentru a reduce influenta radiatiei termice, apoi se va continua folosirea jeturilor compacte de apa cu debite si presiuni mari in interiorul stivelor, incepand cu capetele frontale.

Pentru desfacerea stivelor se folosesc muncitori si fortele chemate in sprijin, precum si efectivele care actioneaza in sectorul respectiv si cele din rezerva.

Stingerea definitiva si udarea stivelor de cherestea se poate face cu tevi speciale, folosind un debit de 10-12 l/s, precum si tevi B.

In caz de incendiu la gramezile de rumegus, talas si lemn maruntis, procesul de ardere se intrerupe prin folosirea jeturilor de apa pulverizata si compacta, concomitent cu desfacerea gramezii respective. In a doua etapa de actiune pentru stingere se recomanda sa se foloseasca spuma cu coeficient mare de infoiere.

Pentru eficienta actiunii de stingere a incendiului, sefii de teava trebuie sa se apropie cat mai mult de focar, in care scop trebuie sa fie echipati cu costume de protectie, la nevoie folosind masti si aparate izolante. De asemenea, se vor lua masuri de asigurare a securitatii lor, atunci cand se urca pe stive de cherestea sau depozite de busteni.


4. Stingerea incendiilor la societati de prelucrare a lemnului

4.1 Caracteristicile incendiilor



Sectiile principale si auxiliare ale fabricilor pentru industrializarea lemnului functioneaza, de regula, in hale de suprafete mari. Pericolul de incendiui al proceselor tehnologice, indiferent de specificul lor, este determinat de prezenta unei cantitati apreciabile de lemn uscat, de degajarea prafului si rumegusului fin, de existenta talasului, a unor aditivi, materiale plastice, vopseluri, lacuri si a altor materiale si substante combustibile si inflamabile.

Incendiile in aceste sectii, in noile constructii hale de sute si mii de metri patrati, se caracterizeaza prin propagarea rapida in plan orizontal si vertical, degajare mare de caldura, fum si gaze toxice. Ele se pot transmite cu multa usurinta prin instalatiile de ventilatie. Produsele de ardere umplu incaperea si patrund in conductele de ventilatie.

De exemplu, la arderea PFL se degaja vapori de apa, bioxid de carbon, oxid de carbon, produse de ardere ale materialelor plastice utilizate ca adezivi la prepararea masei de fibre de lemn si cantitati mari de fum.

Arderea PFL are loc mai violent decat arderea lemnului de brad, la care flacara se propaga mai lent. In timpul arderii temperatura gazelor degajate creste brusc, depasind dupa 5-10 min de la aprindere 360 grade celsius, spre deosebire de arderea bradului si fagului unde marimea temperaturii gazelor are loc treptat pe masura arderii acestora.

La arderea PFL, in afara produselor amintite se mai degaja formaldehida, alcool metilic, care sunt toxice si iritante pentru ochi, cai respiratorii, aparatul circulator, piele, ochi

Indiferent in care fabrici se prelucreaza sau se finiseaza materialul lemnos, cu toate ca incendiile se manifesta oarecum diferit, personalul de interventie are de infruntat pericolul fumului, caldurii si gazelor, unele dintre ele foarte toxice.

4.2. Stingerea incendiilor

In caz de incendiu,personalul de pe locul de munca trebuie sa intervina cu promtitudine folosind mijloacele initiale din dotare si hidrantii interiori. Pentru ca inceputul de incendiu sa fie lichidat imediat, se impune ca prima interventie sa dea dovada de curaj, pricepere si initiativa, calitati care nu se insusesc, decat printr-o temeinica pregatire. Formatiile civile de pompieri trebuie sa intre imediat in dispozitivul prevazut in ipotezele de stingere si sa se adapteze oprativ necesatatilor cerute de desfasurarea si evolutia incendiului

Multe sectii de productie din interprinderile de prelucrare a lemnului sant prevazute cu instalatii de sprinklere si drencere, care trebuie mentinute in bunastare de functionare, pentru a actiona imediat la localizarea si lichidarea incendiului izbucnit in sectiile respective.

In timpul recunosterii, in afara problemelor aratate la punctele 1 si 2 din acest capitol este necesar sa se organizeze minutios nu numai spatiile in care se desfasoara procesul de ardere ci si cele vecine, presi estacadele si galeriile. De asemenea , se vor controla intreaga instalatie de exhaustare, cicloanele si buncarele colectoare.

Sectoarele pentru interventie se organizeaza in interiorul cladirii pe orizontala si verticala, la subsol, pe acoperis, in exteriorul constructiilor, la estacade si galerii, precum si ori unde necesitatile impun.

De la prima interventie trebuie luate masuri pentru oprirea instalatiilor de ventilatie, transport pneumatic si mecanic a deseurilor si materialelor combustibile, stabilind tevi de apa pentru protectia si supravegherea acestora, precum si de evacuare a materialelor, care se protejeaza impotriva caldurii. Pentru stingere se utilizeaza jeturi de apa refulata prin tevi cu robinet, cu diametre mici sau pulverizatoare, spre a se evita degradarea materialelor, masinilor si utilajelor.

In mod obligatoriu in incaperile cu o cantitate apreciabila de praf depus pe elementle de constructie si utilajele se vor folosi jeturi de apa pulverizata.

Incendiul se va ataca pe directiile principale de propagare, pe cat posibil circular.

La stingerea incendiilor in camerele de uscare se poate folosi cu succes spuma u coeficient mare de infoiere sau abur daca exista instalatii sau echipament corespunzator.

In scopul folosiri aburului se inhid usile si se opreste functionarea instalatiei de ventilatie si a intregii uscatorii.

In sectiile de vopsitorie si lacuire, pentru stingerea incendiilor se vor folosi spuma si pulberi stingatoare.

Pentru apropierea de focarele de ardere si obtinerea unor succese rapide in stingerea incendiilor, se vor lua masuri de evacuarea fumului in zona de ardere si echiparea personalului care intervine la stingere cu costume de protctie si masti sau aparate izolante, urmarindu-se in permanenta sa se respecte intocmai regulile de asigurare a securitatii personalului de interventie.






Document Info


Accesari: 2984
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )