Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Stingerea incendiilor la intreprinderile din industria usoara

diverse


Stingerea incendiilor la intreprinderile din industria usoara

1.Combustibilitatea materialelor folosite in industria textila

Una din cele mai importante materii prime folosite in industria textila este bumbacul. Procesul de aprindere, generat de contactul bumbacului uscat si nepresat cu sursele de aprindere se manifesta diferit de cel al bumbacului presat in baloturi. Aprinderea bumbacului nepresat se desfasoara cu trecere rapida de la combustia lenta la arderea cu flacara. Temperatura de aprindere este de 210-250 grade celsius. In cazul autoaprinderii, procesul de carbonizare a straturilor interioare incepe la 160 grade celsius.



Materialele textile se aprin si ard cu atat mai usor cu cat greutatea tesaturii pe 1 m 2 este mai mica si incrucisarea firelor ma 434j96e i rara. Deci in cazul tesaturilor mai subtiri si mai rare, pericolul de inendiu este mai mare.

Inul are temperatura de aprindere de 232g.C, iar iuta 254 g,C.

La tesaturile care folosesc fibre sinetice – relon, perlon, pericolul esre mai redus. Fibrele sinteticeprezinta insa o caracteristica si anume, ele se topesc sub actiunea caldurii. De exemplu, policlorura de vinil se topeste la 125gC, perlanul si nailonulla 200-300 gC. Picaturile acestor topiri distrug tesaturile si pot aduce la arsuri serioase, ajungand pina la os.

Combustibilitatea textilelor, in cazul tesaturilor si materialelor, amestecate este mai mre decat a materiilor prime, din care provin acestea. Asupra propagariiincendiului si a intensitatii lui, o mare influenta are ptanduirea in spatiu a materialelor. Datorita marii intensitatia arderii in cazul textilelor amestecate, are loc o ardere intensa, cu consum mare de oxigen si in consecinta, arderea este incompleta cu degajare masiva de fum si fumigene.

In toate sectiile in timpul procesului de lucru se degaja mult praf si fire rupte de bumbac extrem de fine, care plutesc in aer si apoi se depun. Cel mai mare pericol de incendiu il prezinta materialele fibroase de origina vegetala.In stare afanata ele ard intens cu flacara deschisa. Fibrele presate in baloturi ard incet, arderea putand patrunde in profunzime decurgand izolat de mediul inconjurator, in decurs de mai multe zile.


2. Stingerea incendiilor in industria textila

2.1 Caracteristicile incendiilor

Intreprinderile textile cuprindmulte sectii de productie, cele mai importante fiind filaturile, tesatoriile, sectiile de finisare, de tricotaje si confectii.

La astfel de intreprinderi exista un mare numar de depozite cu cantitati insemnate de materii prime si produse finite.

Intreprindele sectiile ocupa suprafete destul de mari, multe din ele fiind realizate sub forma de sched, in special cele de constructie veche.Unele din cladiri sant prevazute cu luminatoare, altele nu.

In unele cladirii vechi planseele sant combustibile si duble cu spatii goale de aer intre ele.

In sectii se gasesc un mare numar de masini pentru prelucrarea fibrelor textile ca bumbac, in canepa, lana, iuta, matase, fibre sintetice, toate din acestea fiind combustibile.

Majoritatea etajelor si chiar incaperile de la parter au legatura intre ele prin coridoare, usi, treceri prentru benzi transportoare, precum si cu multiple instalatii de ventilatie.

Pe perimetrul cladirilor cu mai multe etaje se gasesc momente exterioare de evacuare si de interventie.

Multe intreprinderi sant inzestrate cu instalatii de sprinkleresau drencere. Saarcina termica in sectiile de productie ajunge in medie la 40-80 kgfm2, iar la depozitele de materii prime si semifabricate de 60-180kgfm2.

Acumularea prafului si fibrelor scurte de bumbac, in cantitati apreciabile pe masinile de productie din sectie si pe suprafata elementelor de constructie, contribuie la propagarea rapida a incendiului, prin diferite deschideri din pereti si plansee, benzi transportoare, conducte de transport pneumatice si canale de ventilatie.

Incendiul se poate propaga si pe canalele de ventilatie incombustibile intrucat in ele se aglomereaza, de regula o cantitate apreciabila de praf.

In cladirile de constructie veche cu plansee combustibile imbibate cu ulei scurs pe timpul ungerii masinilor de productie, incendiul se poate extinde cu destula usurinta.

Daca are loc un incendiu cu dezvoltare rapida si ardere intensa este posibila prabusirea planseelor si impreuna cu ele masinile si utilajele respective, care prezinta un mare pericol pentru personalul aflat dedesupt.

Incendiile produse la depozitele de bumbac se propaga rapid, la suprafata balotilor si atunci cand se gaseste sub forma nepresata.

In depozite existenta culoarelor si spatiile libere intre baloti favorizeaza propagarea si dezvoltarea incendiilor in masa tivelor, intreguind extrem de mult aciunea de localizare si lichidare a incendiului.

In depozitele de mari suprafete si volume , lipsa unor trapr de evacuare a produselor de ardere si a fumului, care sa functioneze automat, favorizeaza propagarea incendiului pe intreaga suprafata.

De asemenea, se produce o propagare forte rapida a arderii in cladirile mari si fara trape de evcuare, atunci cand se deschid usile sau se patrunde in interior pe alte cai de acces, fara a pune imediat in functiune numarul necesar de tevi pentru refularea apei

Daca depozitul de bumbac este amenajat in aer liber, in caz de vant puternic, propagarea incendiului are loc de asemenea foarte repede, aparand in acelasi timp si pericolul scanteilor purtate de vant catre celelalte stive necuprinse de incendiu, chiar daca sunt acoperite cu prelate.

In conditii meteorologice total nefaorabil, cu temperatura scazuta, vant in rafale, vizibilitate redusa, in situatia in care din cauza umezirii balotilor, acestia pot sa ajunga la 350 kg, interventia pentru stingerea incendiului devine foarte greoaie.



In sectiile de productie, viteza liniara de propagare a incendiului variazade la 0,35 la 0,65 m/min, in spatiile unde pe elementele de constructie se acumuleaza o cantitate apreciabila de praf, viteza ajunge la 1-2m/min, iar pe suprafata materialelor fibroase in stare afanata la 7-8 m/min.

Viteza de crestere a suprafetei incendiului in spatii inchise si in care exista o mare suprafata de praf poate sa ajunga uneori la 32m2/min, media fiind insa de 8-12 m2/min.

De obicei, suprafata incendiului este limitata de peretii cladirii, peretii antifoc, insa de cele mai multe ori incendiul se propaga si in sectiile vecine prin diferite cai ca deschideri in pereti, palnsee combustibile, acoperis.

Pe timpul incendiului se degajeaza o mare cantitate de caldura si fum abundent, chiar de la inceperea procesului de ardere, impiedicand lichidarea imediata a inceputului de incendiu.Curentii de convectie pot sa ajunga de multe ori la viteze de 30-40 m/min.

In multe cazuri dupa 2 min de la izbucnirea incendiului este posibila sa survina o pierdere totala a vizibilitati.

O situatie cu totul deosebita poate sa apara la incendiile izbucnite in cladirile fara luminatoare, destinate industriei textile, mai ales daca au plansee suspendate, in care sant practicate mici deschideri pentru montarea corpurilor de iluminat. Prin aceste deschideri produsele de ardere patrund la etajul tehnic unde se pot raspandi pe o suprafata apreciabila.

Incendiul poate deveni complex si datorita unor suprafete mari ale incaperilor, cantitatilor apreciabile de materii si produse finite, propagarii incendiului pe verticala si orizontala si interventiei dificile din cauza lungimii cailor de acces, fumului , vizibilitatii reduse . Au fost cazuri cand in incaperea incendiata nu s-a putut patrunde in interior fara sa se foloseasca aparate izolante.

Stingerea incendiilor

De la prima observare a incendiului se va actiona ferm de catre personalul de pe locul de munca, prima interventie, cu mijloace initiale din dotare ca stingatoare, prelate, nisip, tevi de refulare a apei de la hidrantii interiori, care poate asigura lichidarea acestuia in faza incipienta.

Prin intrarea in functiune a instalatiilor de sprinklere, acolo unde exista, incendiul se localizeaza cu siguranta si se poate chiar stinge.

La nevoie se pun in functiune si instalatiilee de drencere, care au rolul de la limita propagarea arderii prin goluri sau alte deschideri.

Un aport deosebit in lichidarea incendiilor in primele minute de la aparitie, il aduc formaiile civile de pompieri ale intreprinderilor respective, atunci cand pun in practica rapid ipotezele de stingere elaborate si exersate periodic.

La recunoasterea incendiilor izbunite la depozitele de bumbac si la sectiile de productie din industria textila amplasate in cladiri este necesar sa se stabileasca: cantitatea si suprafata stivelor de bumbac cuprinsa de incendiu; natura fibrelor, firelor si materialelor folosite in procesul tehnologic; focarele de incendiu; starea si eficienta functionarii instalatiilor de sprinklere si drencere; caile posibile de evacuare; caile de propagare a incendiului prin deschideri, canale, conducte de ventilatie si elemente de constructie; prezenta oamenilor in incaperil pline cu fum sau ramase izolate in diferite locuri si incaperi din cauza incendiului; pericolul de surpare a planseelor; starea de functionare a instalatiilor de ventilatie; necesarul de personal pentru evacuarea produselor care sunt in pericol; necesarul mijloace mecanizate pentru evacuarea balotilor de bumbac; necesitatea aducerii la locul incendiilor a fortelor de interventie necesare.

La executarea recunoasterilor in incaperile pline cu fum treuie sa se ia toate masurile pentru ca echipa de recunoastere sa fie dotata cu aparate izolante, cordite si aparate radio.

In unele situatii se impune organizarea si executarea recunoasterii pe mai multe directii, in special cand se pune problema evacuarii persoanelor, salvarea bunurilor materiale si filosiri la interventie a hidrantilor interiori.Echipa de recunoastere este obligata sa opreasca functionarea ventilatiei prin refulare, dar sa nu inchida ventilatia prin aspirare, deoarece incendiul din canale se va raspandi in incapere.Pentru stingerea incendiilor se vor organiza sectoare de interventie cu misiuni de lichidare a arderii la suprafata balotilor, protejarea elementelor de constructie si a cailor de evacuare, desfacerea balotilor si stingerea focarelor de ardere. Atacul focarelor de ardere se organizeaza pe directiile principale de propgare a arderii, coccomitent cu actiunile de protectie a stivelo din apropiere, a deschiderilor existente si elementelor de constructie. Daca nu se dispune de forte si mijloace suficiente atunci se va actiona succesiv asupra stivelor incendiate, in paralel cu protejarea celorlalte stive.

La suprafata baloturilor se actioneaza cu tevi cu apa pulverizata sau cu ajutaje mici, iar in spatiile dintre stivele incendiate, in paralel cu protejarea celorlalte stive.



La suprafata baloturilor se actioneaza cu tevi cu apa pulverizata sau cu ajutaje mici, iar in spatiile dintre acestea cu jeturi compacte de apa, refulate din tunuri sau tevi cu ajutaje mari.

De asemenea, trebuie organizata in conditii optime evacuarea baloturilor, iar celelalte care au focare de ardere se desfac si se actioneaza pentru lichidarea arderii din interior cu apa pulverizata, respecandu-se regulile se securitate a lucrului la desfacerea stivelor de baloturi.

In cazul incendiilor izbucnite la depozitele la depozitele de bumbac organizate pe platforme deschise si acoperite cu prelate se va realiza o udare permanenta a prelatelor care acopera stivele de bumbac neincendiate, precum si o panza densa de apa in jurul stivelor depozitului, care sa nu permita trecerea nici unei scantei sau alte surse de aprindere.

Atacul incendiului se va executa contra directiei vantului si din parti urmarindu-se cuprinderea si acoperirea intregii zone incendiate cu jeturi de apa, iar dispozitivul astfel intins, sa dea posibilitatea de manevra a tevilor. In caz de vant puternic, pericolul dezvoltarii fiind foarte mare este absolut necesar sa se dispuna de forte in rezerva care sa poata fi folsite la nevoie. Se va actiona de la inceput cu un numar sporit de tevi cu apa pulverizata pe toata suprafata incendiata. Acest procedeu va inlatura aproape toate posibilitatile transportarii scanteilor catre obiectivele invecinate.

Incendiile izbucnite la depozitel de bumbac fiind in general de durata, este recomndabil ca efectivele sa fie schimbate din timp in timp, pentru a se crea posibilitati de adihna personalului care a lucrat la interventie.

Daca depozitul este mare se va oganiza supravegherea intregului perimetru al acestuia prin patrule si se va desina un pichet dotat corespunzator pentru lichidarea eventualelor focare care ar izbucni in alte puncte. Bumbacul se poate aprinde de la scanteile care zboara pina la 150 m de la locul incendiului.

In intreprinderile textile, principalele substane de stingere a incendiului sant: apa; apa imbunatatita chimic; pulberile stingatoare; iar la subsoluri si spuma cu coeficient mare de infoiere.

Actiunea de stingere se va organiza si desfasura pe sectoare de interventie.

Liniile de furtun se introduc prin deschiderile usilor, golurile pentru ferestre, casele de scari, scarile exterioare pentru interventie, actionandu-se cu tevi tip B cu diametre mari si tevi cu robinet cu apa pulverizata. Daca incendiul a luat proportii se pot folosi si tunuri de apa.

In locurile unde exista posibilitatea propagarii incendiului, ca de exemplu, prin puturile escensoarelor, canalele de ventilati, la etajele situate mai sus sau mai jos de cel incendiat, la subsol unde s-a adunat mult praf sau exista materiale combustibile, se stabilesc si se introduc in supraveghere tevi B. In sectiile de productie se vor lua masuri pentru protectia masinilor si utilajelor impotriva caldurii si apei.

Pentru stingerea incendiilor in cladirile fara luminatoare se folosesc, de regula, tevi cu diametre mari sau tunuri de apa, deoarece focarele de ardere por fi la distanta mare de la peretii exteriori. Focarele de ardere reduse se lichideaza intotdeauna cu tevi cu robinet, cu apa pulverizata.

Inainte de inceperea actiunii de stingere si concomitent cu aceasta se vor lua masuri de evacuare a fumului si de refulare a substantelor de stingere direct asupra focarului de ardere. Practica in stingerea incendiilor la stfel de obiective a dovedit ca intensitatea de refulare a apei variaza intr 0,10 – si 0,18 l/s x m2.

Pentru eliminarea produselor de ardere si fumului din cladirile fara luminatoae se folosesc trapele de fum, destinate special acestui scop, precum si instalatiile de ventilatie mecanica dau rezultate, astfel se opresc.

In lipsa unei ventilatii prin acoperis, gazele calde provine de la un eventual incendiu vor umple cladirea de la tavan in jos.

Cand trapele de ventilatie sant deschise, fumul si gazele calde sant limitate la un strat existent linga acoperis; cu cat este mai amre suprafata trapelor de ventilare, cu atat este mai subtire stratul, desi nu este posibil sa se evacueze toate gazele calde de sub tavan. La aparitia incendiului in canalele de ventilatie, care comunica cu podul, concomitent cu instalarea tevilor pentru lichidarea focarului de ardere, se impune sa se introduca tevi in pod, la etajele superioare ale cladirii, precum si in canalele verticale de ventilatie. In aceste canale, incndiul se stinge cu jet pulverizat de apa refulata de sus in jos.

In cazul aprinderii instalatiei de ventilatie compune pentru intrega cladire se va organiza un control pe toate arajele, asupra tuturor canalelor de ventilatie, spre a se asigura inchiderea lor rapida la locurile de ramificatie in incaperile de la etaje si a se actiona in consecinta.

Daca incendiul se propaga la acoperis sau a izbucnit initial la acesta se actioneaza cu tevi cu diametre mari, la nevoie executandu-se izolari prin taiere desfacere pentru oprirea propagarii incendiului.

In toate cazurile de actionare pentru stingerea incendiului izbucnit in sectiile de productie ale industriei usoare si mai ales in cladiri vechi, se impune luarea de masuri urgente pentru inlaturarea apei refulata in cantitati excesive. Acest lucru trebuie organizat chiar de la inceperea interventiei.

Pe tot timpul actiunii de interventie pentru stingerea incendiului se vor lua masuri sa se asigure securitatea servantilor, acestia fiind echipati corespunzator conditiilor existente si create de incendiu, pentru indeplinirea misiunii in orice situatie.




3.Stingerea incendiilor la depozitele de cauciuc si articole din cauciuc

3.1 Caracteristicile incendiilor

La fabricarea incaltamintei de cauciu si articolelor de cauciuc se folosesc cantitati relativ mari de substante inflamabile ca benzina, solutie de cauciuc, lacuri , negru de fum, extractorul de solventare .

Pentru stingerea incendiilor de substant inflamabile ca benzina, extractul de salventare, lacuri se aplica aceleasi principii tactice si aceleasi substante de stingere ca si la produsele respective folosite in industria chimica.

In continuare se vor trata numai cateva consideratii referitor la stingerea incendiilor la depozitele de cauciuc si de articole tehnice din cauciuc.

Stingerea incendiilor de cauciuc prezinta o serie de dificultati, determinate in primul rind de proprietatile fizico chimice ale arderii acestor materiale.

Pe timpul arderii cauciucului brut, a cauciucului prelucrat si a articolelor de cauciuc, temperatura se ridica foarte mult ajungand pina la 1200gC, degajandu-se o mare cantitate de caldura peste 10000 kcal/kg produse de ardere gazoase si particole solide nearse sub forma de fum negru si dens. Cauciucul natural si o serie de cauciucuri sintetice la temperatura de peste 120g.C se topesc si curg, marind suprafata de ardere.

Produsele de ardere gazoase , degajate in urma descompunerii termice a cauciucului si acumulate in spatii inchise, in unele cazuri pot sa provoace rabufniri si chiar explozii.

Viteza medie de ardere a cauciucului, conform unor date din literatura straina, este de 21-35 kg/m2 x h , iar a cauciucului prelucrat de 40 kg/m2     x h.

In unele situatii cauciucul si articolele de cauciuc se depoziteaza in magazii peste normele administrative ceea ce impieteaza in mod serios asupra stingerii incendiilor.

Dezvoltarea incendilui in depozite se produce foarte rapid, viteza de propagare liniara pe suprafata cauciucului poate sa junga la 0,70- 1,00 m/min.

Odata cu inceperea arderii cauciucului cu flacara, procesul de ardere patrunde si in stive printre interapatiile dintre baloturi, are loc muierea si topirea acstuia si astfel stiva se compactizeaza si arderea se stabilizeaza la suprafata.

Sectoarele de interventie se organizeaza in interioarul depozitului, pe partea compartimentelor invecinate, care comunica cu incaperea incendiata, la etajele situate deasupra, pe partea rampei de cale ferata a depozitelor unde se pot gasi baloturi sau saci de cauciuc si in alte locuri unde este nevoie.

Cauciucul butadien si metil stirenic si cel butadienstirenic se pot stinge cu apa, apa imbunatatita chimic si spuma. Pentru stingerea acestor genuri de cauciuc s-au obtinut rezultatele bune si folosind spuma cu coeficient mare de infoiere, refulata cu intensitatea de cel putin 0,20 – 0,40 l/s x m2.Incendiul de cauciuc cloroprenic se stinge cu pulberi stingatoare, spuma sau apa imbunatatita chimic.

La sosirea fortelor de interventie la fata locului se actioneaza cu tevi cu diametre mari si uneori chiar tunuri de apa, cu scopul de a localiza incendiul si de a reduce intensitatea de ardere.

Pentru scaderea temperaturii din depozit si micsorarea concentratiei de fum se deschid ferestrele si lucarnele, iar in unele cazuri se desface si acoperisul.

Dupa aceasta actiune se trece la stingerea incendiilor pe sectoare, folosind substantele de stingere cele mai adecvate . Se impene insa sa se concentreze de la inceput fortele si mijloacele necesare pentru a se realiza debitul de spuma care sa asigure localizarea si stingerea imediata a incendiului.

Pentru a preveni provocarea incendiului in incaperile vecine sau de productie, prin golurile existente, se impun ca odata cu intoducerea tevilor sa se puna in functiune si instalatiile de drencere.

Concomitent cu stingerea incendiului se executa si operatiile de evacuare a cauciucului din compartimentul incendiat si din cele invecinate, in special din stivele lipite de peretii despartitori ai depozitului, folosindu-se auto sau motostivuitoare, carucioare si un mare numar de oameni.

Activitatea desfasurata pentru stingerea incendiilor in incaperi inchise poat sa fie ingreuitata de explozii care se produc, in anumite conditii, ca urmare a descompunerii cauciucului, ca si din cauza prabusirii planseelor si acoperisurilor.

Pe timpul actiunii de interventie se vor lua masuri de asigurarea deplina a securitati personalului de interventie.







Document Info


Accesari: 3381
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare



});

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )