Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CÂRNAŢI

Retete culinare




CÂRNAŢI

La scrisoarea trimisa de mine la Biblioteca Academiei si la Arhivele Statului, prin care solicitam informatii si documente oficiale legate de inventarea si dezvoltarea tehnologiei umplerii unor cilindri moi, de origine organica - mate în limbaj curent - cu alte componente tot animale, tehnologie încheiata relativ rotund, cu un rezultat denumit general cârnati, mi s-a raspuns destul de ireverentios,




Nu comentez, la ce te poti astepta, suntem o tar 11111w223l 9; înapoiata, departe de marile performante birocratice mondiale.

Mai mult însa, am fost refuzat si la OSIM, când am înregistrat o cerere oficiala de depunere si omologare a marcii "cârnati de porc cu miroase si usturoi" (ca doar toti au devenit proprietarii exclusivi ai unor cuvinte: unul are toate consoanele din Dracula, altul zice ca ale lui sunt slovele din Champagne - eu de ce sa nu ma fac stapân pe vocabula cârnat?). Desi nu paseam, epigonic si plagiator, pe urmele nimanui - ma refer strict la marca - si nici nu uzurpam, sper, vreun drept consfintit al nici unui proprietar, mi s-a zis, în fata, nu!

Pentru mai mare siguranta si ca sa evit o tragedie personala cu bataie, am mituit regeste registratoarea cu 512 lei si am întrebat-o, în soapta, ventrilogistic, privind cu ochii nevinovati în tavan "Cârnatu' e cumva înregistrat de holdingul Tiriac?" A negat furibund din cap si din pieptul palpitând tulburat si si-a aruncat privirea pe fereastra pe unde patrundea lumina calda a amiezii.

Asa ca am tras imediat doua concluzii: cârnatul se cufunda în istoria nescrisa a lumii, fiind chiar mai vechi decât Arhivele Statului; marca "cârnat" are un proprietar chiar mai important decât holdingul Tiriac, deci, dupa cum sugera îndraznet din leaganul pieptilor registratoarea, n-ar mai putea fi decât de origine divina.

Asta explica total.

. 3 kg carne macra porc . 1,5 kg slanina

* 3 capatâni usturoi . sare, piper dupa gust

* mate (se tin în apa rece, sa nu se usuce)

. miroase: cimbru, ienibahar (cam 2 linguri)

* Stilul "din bardita", deci se toaca normal carnea si slanina, bucatele

. si usturoiul se toaca, pasta, cu putina apa rece

* Se framânta cu sare, usturoi, miroase
. Se umplu matele:



a)  mai lejer cele ce se vor mânca proaspete

b)  mai înfundat cele ce merg la afumatoare (si mai sarat - condimentat)

Vesticii - Oradea si Arad - precum si secuii pun multa paprica (boia) ceea ce da cârnatilor o frumoasa culoare rosiatica.

Carnatii se fac si în combinatii foarte savante: porc cu capra, cu vaca, cu oaie, si chiar vânat - urs, mistret, iepure - sau alta carne.

Se fac cârnati si fara porc: cine n-a auzit de celebrii VJsLI de Hateg, cârnati de oieri, facuti din carne de capra si oaie, amestecata?

CARNAŢII DE PLEsCOI, CARNAŢII OLTENEsTI sunt alte cunoscute "marques deposees" ale macelarilor români, GHIUDEMUL, CÂRNĂCIORII DE BRAN, URSARII DE BÂRGAIE (ghiciti cu ce carne se amesteca porcul pe Valea Bârgaielor?) chiar si SALAMUL DE SIBIU (ca ce e salamul decât cârnatul plecat la oras, sa se faca domn!?), iata un patrimoniu original ce poate face cinste oricarei bucatarii din lume!

si astept eârciumarul cu ambât si idei care sa-si trimita bucatarul si camionul prin tara, acolo unde e matca acestor minunatii, sa faca întelegeri serioase si cinstite cu oamenii locului si sa-si urce stabilimentul la cel mai înalt rang, acela al ofertei cu produse de origine controlata.

Frate "restaurantor", ia dumneata cârnati adevarati de la Plescoi, brânza în coaja de brad de la Sboghitesti-Arges, fa mata o lista, ba chiar si o expozitiune cu câteva brânzeturi românesti, asa putine câte sunt ele, cu de-ale porcului, multe, si altele, cârnatarii de ti le-am spus mai sus, gusta si alege vinurile bune si vechi românesti de la mama lor prefiloxerica, Frâncusa, Grasa, Zghîhara, Busuioaca, Tamâîoasa, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Galbena, Plavaie, Ros i oara, Basicata, Creata, Mustoasa, Corb, Seina, Crâmposie, Somoveanca, Cadarca, lordana, etc. (vezi câte sunt?) arde-î vreo zece gatituri pe "vechi" - ciorbe, mamaligi, sarmale, saramuri etc - si de nu te vei îmbogati mata pe spinarea noastra si a veneticilor ce vin sa ne suga originalitatea (asa cum e ea, modesta sau socanta), sa nu-mi spui mie (ma opresc aici cu retorica) cum vei vrea sa-mi spui.










Document Info


Accesari: 555
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )