Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























STUFAT DE MIEL

Retete culinare




STUFAT DE MIEL

Un alt simbol românesc al primaverii cu înfatisare ritualica - plante verzi care se împletesc în coronite - înflorind în Muntenia cum nici unde




1 kg carne miel 1 ceapa

1 lingura faina 1 pahar ulei

2 legaturi marar 5-7 legaturi groase de ceapa verde

2 legaturi patrunjel  5-7 legaturi groase de usturoi verde
sare, piper boabe

Ceapa si usturoiul verde se împletesc în coronita si se p 13413i813n un la rumenit în ulei

Ceapa uscata se toaca

Carnea se taie portii

Când s-au muiat, usturoiul si ceapa verde se scot, se dau deoparte, sa astepte ce urmeaza

în acelasi ulei, se pun carnea si ceapa tocata la calit, cu boia si piper boabe

. Când s-au rumenit usor, se sting cu apa si se lasa sa legumeasca la foc mîc, acoperit, cam 1 jumatate ora, pâna se patrunde carnea

Se toaca marar si patrunjel

* Se desface faina în putina apa calda

Se pune faina în fiertura, se amesteca, se lasa sa dea un clocot

Se adauga coronitele de ceapa si usturoi, se lasa sa bulbuceasca totul înca un sfert de ora

Se sareaza, se presara verdeata, e minune

Iar daca e minune si sarbatoare, de ce sa nu ne gândim la o Feteasca Neagra, venind la masa în haine suave, visinii, ametind pe cei din jur cu parfum de coacaze? Vinul acesta rosu e ciudat, cu aciditatea lui proaspata si neasteptata, ca de vin alb!

Am încercat recent, într-o seara de Pasti, o sticla veche, de prin '78, de Feteasca Neagra de Odobesti, probabil de Sârba ori Jaristea Culoare frumoasa, rubiniu închis, buchet viril si delicat în acelasi timp. Gust însa, neconvingator, rasturnat spre o aciditate banala, fara vibratie. L-am dat deoparte, nici nu i-am mai pus dopul.

Am purces sa ma bucur de un Cabernet Sauvignon din acelasi an si din aceeasi podgorie. Maret! Dar prea solemn, prea "uscat" de darurile tineretii.

Dimineata, sticlele zaceau pe masa, ca dupa chef mare. Feteasca plina, Cabernetul de trei degete.

Din curiozitate, am pus în doua pahare, sa vad ce s-a-ntâmplat cu vinul ratacit în singuratatea noptii.

Miracol! Feteasca înviase, facuse corp, se legase armonios, îsi pastrase prospetimea acida, atât de originala, dar într-un fel matur, ademenitor, de copila devenita peste noapte femeie, cu rotunjimi, senzualitate si mister,

Cabernetul întinerise, în schimb, era mai sprinten, mai senin, se înviorase.

Sa fie oare adevarat ce spun francii cei dibaci, ca vinul negru, matur ori vechi, trebuie lasat sa respire, fara dop, o noapte, într-o camera rece, ca sa se poata exprima cu adevarat?

si de Pasti, ca si de Craciun, se organizau în sate cete de colindatori,

Valaritul în Moldova si Covurlui, Pracsorul în Apuseni, straniul sl spectaculosul ceremonial Junii Brasoveni sunt doar câteva din aceste traditii înca puternice în toata tara.

Valarit: colindai cetei de flacai, numiti valari, în a doua zi de Paste pentru a anunta vestea învierii Domnului lisus, Ceata însotita de lautari era condusa de un Vataf si se organiza pe sate sau pe parti de sate, Valarul care strângea darul se numea camaras sau zaraf,

Feciorii colindau în special gospodariile cu fete de maritat unde cântau: "Hristos a înviat", urau gazdei: "La Multi Ani!", ridicau în sus fetele în strigate de: "Hap!", "Hap!", jucau o hora în fata casei si invitau fata gazdei care avea loc la scrânciob (leagan sau dulap).

Colindatorii primeau oua rosii, pasca, cozonac si bani cu care plateau lautarii, angajati sa cânte în zilele de Paste, si vinul cumparat pentru petrecerea cu care se încheia colindatul.

Pracsorul ceremonial organizat de ceata de feciori la Paste dupa modelul obiceiurilor de Craciun.



Pracsorul se compune din mai multe secvente organizatorice, ceremoniale si rituale.

Dupa formarea cetei de feciori, condusa de crai si ajutat de un casier care strânge banii, un "cal" care poarta desagii cu colaci, o "closca" care aduna si transporta ouale si alti feciori fara o anume functie, urmeaza coborârea toacei de lemn din clopotnita bisericii în dupâ-amîaza zilei de sâmbata si instalarea acesteia în cimitir.

Numirea tocaciului (feciorul care pazeste toaca de lemn pentru a nu fi furata de oamenii casatoriti) procurarea, taiatul si caratul lemnelor în cimitir, aprinderea rugului în noaptea învierii, batutul toacei sj producerea zgomotelor prin puscaturi cu "irascuri" la miezul noptii de înviere, sunt alte datorii ale cetei. în a doua zi începe colindatul din casa în casa, pentru a face urari cu care ocazie primesc daruri (bani, colaci si oua rosii). Se invita gazda la Pracsor, petrecere organizata în afara satului, la iarba verde, sau la cârciuma, daca timp ploios.

Jocul se deschide cu dansul ritual Ţarina în dupa-amiam aceleiasi zile, Pracsorul se încheie în cea de a treia zi de Paste.

Junii brasoveni: Ceremonial de Anul Nou la echinoctiul de primavara ce dureaza zile (Anul Mic): la Btagovestenie, la Florii si între Duminica Pastelui si Duminica Tomii. în tot acest timp feciorii Brasovului, organizati într-o societate mistica, însotesc cu adoratie zeul care moare si renaste simbolic, dupa un scenariu foarte complex de practici si ceremonialuri magice. Alaiul junilor urca mai întâi, de Blagovestenie si de Florii, la "Intre Chetri'', departe de oras, în sunetele ciudate ale Surlei, unde joaca Hora Junilor si arunca simbolic Buzduganul (obiectele magice sunt foarte importante în acest ceremonial din Scheii Brasovului). Apoi, Saptamâna Luminata o continua cu dansuri rituale diurne (Hora) si nocturne (Cateaua), alaiuri si ospete în aer liber, la iarba verde, pe mese sapate în pamânt, :

(dupa !.Ghinoiu - "ObiCeiuri,,.")

Secventa de viata cotidiana sau de sarbatoare, masa de pamânt releva, totodata, stravechi credinte privind legatura între vii sau morti si Pamânt - divinitate care genereaza si mentine viata sub toate formele.

Gesturile femeii care asaza masa au o anumita solemnitate: stergarul este întotdeauna alb si curat (conditie care se refera, desigur, la igiena, dar mai ales la cadrul de puritate necesar respectarii sacralitatii hranei), începutul mesei este delimitat prin semnul crucii, iar sfârsitul prin rugaciunea de multumire; masa se desfasoara în deplina tacere.

Aceasta atmosfera o regasim accentuata în desfasurarea meselor ce se asaza pe pamânt la diferite sarbatori: la nedeie (în Transilvania), la hram (în Oltenia) sau la Sfântul Gheorghe, sarbatoare comuna întregii tari, ce marcheaza începutul sezonului pastoral, jalonata festiv printr-o masa ",La iarba verde". Nota rituala a acestei mese în-viata traditionala este accentuata de secventa în care toti participantii (inclusiv animalele) trebuie sa sara peste foc.

Deosebite conotatii rituale consemnam în derularea meselor pe pamânt organizate în cadrul obiceiului Junilor Brasoveni ce se desfasoara în scheii Brasovului, în zilele din saptamâna Pastelui. Obiceiul presupune mese comune ale tinerilor în fiecare zi a saptamânii, în anumite locuri de întâlnire, pe dealurile din jur. Fiecare masa pe care se asazâ mâncarea "consta dintr-un sant sapat în pamânt, care cuprinde o bucata de loc de trei pâna la cinci metri patrati, în forma de elipsa. Mesenii se asaza pe marginea santului, cu picioarele în el".

Mesele ramân în timpul anului "acoperite cu iarba si muschi", iar anul urmator sunt reutilizate în aceeasi secventa rituala a obiceiului, când mâncarea este asezata, din nou, pe ele. Ritualitatea mesei este accentuata mai ales în prima zi dupa Paste (miercurea), când masa fiecarui grup marcata printr-un vârf de brad adus din padure special în acest scop.

Functia rituala a brazilor "marcatori" ai meselor asezate pe pamânt nu se sfârseste o data cu masa. La plecare, ei sunt luati si depusi la crucile din raspântiile scheilor, la portile vatafilor si armasilor, unde ramân tot anul Alte repere ale credintelor privind efectul benefic al contactului ritual al hranei cu pamântul le ofera obiceiurile specifice nordului Moldovei (Botosani, Suceava) la Pastele Blajinilor (la o saptamâna dupa Paste), zi în care ouale ce le primesc copiii, în vechi practici traditionale, sunt date "de-a dura pe iarba", iar masa de sarbatoare a Blajinilor este asezata la câmp, pe iarba, verde.

(Ofelia Vaduva - "Pasi spre sacru")

Gesturi orgiastice anunta noaptea priueghiului zeului-timp, fnsofita de mâncatul unor alimente rituale - placinte si oua. Urmeaza ceremonia de înmormântare a divinitatii, reprezentat de Mascarici (sau, mai nou, de Vataf). începe Colindat ulJunilor. "Ne gasim în fata unui schimb de daruri foarte bine precizat"; scrie Troian Herseni, "Junii aduceau pe Dumnezeu cu ei pn'n casele oamenilor si-i cinsteau cu o colinda, iar gazdele le dadeau în schimb produsele simbolice ale gospodariei taranesti (agricole) - colac si carne", Miercuri are loc Goana Cailor, în zgomot violent de Surla, în alergat de cai, împuscaturi, chiote, clopote si talangi, spatiul se purifica si se fertilizeaza iar fortele malefice sunt alungate. Bucuria continua, divinitatea a renascut si poate petrece si se desfata cu junii ce-o înconjoara.

Structurata - ca si Calusarii - dupa un spectaculos scenariu preistoric initiatic si ezoteric de înnoire a timpului, cu foarte multe elemente precrestine, ceata Junilor Brasoveni a intrat treptat sub controlul Bisericii Ortodoxe care a condus-o, din prudenta, în uJtimele secole, prin regulamente scrise,

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri,,.")










Document Info


Accesari: 556
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )