Abordari conceptuale

Abordari conceptuale

Acceptiuni ale integrarii economice

►Integrarea poate fi īnteleasa ca un proces sau ca o stare de fapt;

►Obiectul integrarii īl pot reprezenta: populatii, zone geografice, piete, productii de bunuri, resurse,

►Exista un larg consens īn rāndul specialistilor cu privire la urmatoarele aspecte:

Dinamica procesului de integrare europeana

Particularitatile si dinamica regionalismului european

►Integrarea europeana trebuie studiata ca un proces complex si nu ca un inventar de etape mai mult sau mai putin interdependente;

►Integrarea europeana a fost, īn mare masura, un fenomen cu pronuntata tenta politico-ideologica, nefiind ghidata de minutioase calcule economice care sa evidentieze distinct costurile si beneficiile unui astfel de proces;

►Primul pas articulat īn directia integrarii de tip modern a fost facut īn 1944 prin crearea Benelux.

►Īn 1951 prin Tratatul de la Paris s-a lansat CECO, care a avut la baza, cu precadere, determinanti politici. Tratatul viza īn principal:

Extinderea Uniunii Europene

Determinantii politicii de extindere

►Extinderea este un proces sui generis īn comparatie cu celelalte provocari ;

►Ca politica compozita extinderea este mai mult decāt o preocupare a organelor comunitare;

►Extinderea depinde de:

●Pregatirea interna a tarilor candidate

●Pregatirea interna a UE

●Negocierile de aderare propriu-zise.

Premisele actualului proces

►Este vorba de aderarea unui numar foarte mare de tari - monitorizarea performantelor acestora, derularea simultana a negocierilor, eforturi financiare suplimentare pentru preaderare;

►Aderarea unui numar mare de tari solicita din partea UE redefiniri institutionale si ale politicilor

sectoriale;

►Situatia tarilor candidate este particulara- economii īn tranzitie, sisteme democratice aflate la īnceput, nevoia unor criterii mai bine articulate;

►Ţarile candidate nu au exercitiul participarii la grupari integrationiste mature;

►La baza procesului au stat mai ales ratiuni de natura politica;

►Durata procesului de aderare este destul de mica.

Experienta extinderilor anterioare

Metoda standard de integrare a consacrat urmatoarele principii

►Statele candidate trebuie sa accepte integral acquis-ul comunitar;

►Negocierile de aderare se concentreaza exclusiv asupra aspectelor practice legate de preluarea Acq.

►Problemele derivate din caracterul mai divers al gruparii se rezolva,mai degraba, prin crearea de noi instrumente si nu prin reforme de fond;

►Noii membrii sunt integrati īn structura institutionala prin adaptarea progresiva a acesteia;

►S-a preferat negocierea cu grupuri de state avānd deja relatii strānse de colaborare īntre ele;

►Statele membre folosesc extinderea pentru externalizarea problemelor interne.

Impactul aderarii asupra noilor membrii

Dinamica procesului de extindere

►Īn 1989 este lansat Programul PHARE;

►Primul semnal este dat de Consiliul European din 1992 de la Birmingham care deschide calea spre negocierea Acordurilor de Asociere;

►La Consiliul european de la Copenhaga din 1993 se decide deschiderea procesului de aderare;

►1994 Consiliul european de la Essen se adopta Strategia de pregatire a tarilor asociate din ECE pentru aderarea la UE;

►1995- Consiliul European de la Madrid, apreciaza ca" extinderea este necesara d.p.v. politic, este o oportunitate istorica si ofera noi posibilitati de crestere economica";

►La 16 iulie 1997- Comisia a dat publicitatii Agenda 2000 si Avizele privitoare la toate tarile asociate;

Agenda 2000 formuleaza urmatoarele provocari:

●Consolidarea si reformularea politicilor sectoriale ale UE,

●Negocierea extinderii UE;

●Finantarea procesului de extindere si de pregatire interna a UE

►Īn 1998 s-a lansat Strategia consolidata de preaderare;si Parteneriatele pentru aderare pentru 10 tari candidate

►Īncepānd din 1998 se elaboreaza Rapoartele periodice asupra tarilor candidate.

►Īn dec. 1999 la Helsinki se decide īnceperea negocierilor de aderare si cu la doilea grup de tari.

Procesul de preaderare se bazeaza pe:

►Acordurile europene

►Parteneriatele pentru Aderare

►PNAA

►Asistenta de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD)

Acordurile Europene contin:

►Prevederi cu caracter general

►Dialogul politic

►Libera circulatie a bunurilor

►Alte libertati de circulatie

►Armonizarea legislativa

►Dimensiunile cooperarii

Criteriile de la Copenhaga

►Criteriul politic- stabilitatea institutiilor garante ale democratiei, respectarea statului de drept, a drepturilor omului si protectia minoritatilor;

►Criteriul economic- crearea unei economii de piata functionale capabila sa reziste presiunilor concurentiale derivate din PUI;

►Criteriul legislativ- aplicarea acquis-ului comunitar din momentul aderarii;

►Criteriul administrativ- capacitatea de asumare a obligatiilor derivate din calitatea de stat membru al UE.

Īndeplinirea criteriului economic se estimeaza īn functie de:

►ritmul si calitatea reformelor interne īn tarile candidate la aderarea īn Uniunea Europeana;

►deschiderea spre exterior a pietelor pe calea liberalizarii si amplificarii schimburilor comerciale;

►rolul investitiilor straine directe la nivel microeconomic si macroeconomic;

►strategiile de dezvoltare pe termen scurt si mediu.

Principiile extinderii

►Principiile sanselor egale

►Principiul diferentierii

►Principiul conditionalitatii

Etapele procesului de negociere

►Depunerea cererii de aderare catre Presidentia Consiliului;(etapa preliminara);

►Prima etapa

●Comisia prezinta statului candidat acquis-ul care trebuie adoptat īn īntregime.

●Se solicita discutii exploratorii pentru a se adopta un document de pozitie.

●Rolul hotarātor este jucat de capacitatea administrativa a tarii candidate. Pentru ameliorarea acesteia s-a conceput twinning-uljumelage.

●Procesul de twinning este finantat dinfonduri PHARE si implica nivelurile guvernamentale pe baza unor proiecte concrete.

►Etapa a doua - Comisia furnizeaza explicatii suplimentare privind Acq. Caz īn care statul candidat fie īsi retrage propriul document de pozitie, fie īsi mentine pozitia si continua negocierile;

►Etapa a treia- Comisia pregateste o propunere de pozitie comuna a statelor membre, adoptata de catre un comitet al Consiliului si apoi votata de acesta īn unanimitate. Pozitia este prezentata tarii candidate de Presidentia Consiliului la nivel ministerial sau de ambasador.

►Etapa a patra- tara candidata examineaza pozitia comuna pe care o adopta, o poate respinge sau formuleaza obiectiuni.

►Etapa a cincea - se negociaza pāna la ajungerea unui acord final care este īncorporat īn Tratatul de aderare pregatit de catre comisie si semnat cu statul candidat.

►Tratatul de aderare- este ratificat de parlamentele tarilor membre

Efectele extinderii UE

►Liberalizarea schimburilor comerciale

●Efecte de alocare

●Efecte de acumulare

●Efecte de localizare

►Impulsionarea fluxurilor investitionale

►Accesul la finantarea comunitara

Efectele pozitive ale aderarii Romāniei

►Cresterea si diversificarea exporturilor;

►Oamenii romāni de afaceri vor putea cunoaste exigentele unei piete puternic concurentiale;

►Producatorii agricoli vor putea beneficia de sprijin financiar si de consultanta pentru restructurare;

►Un climat politic si economic mai stabil care ar stimula dezvoltarea durabila;

►Previzibilitatea mediului economic;

►Cresterea competitivitatii pe piata interna;

►Accesul sporit la pietele de capital si la fluxuri de ISD;

►Participarea la procesul decizional comunitar privind viitoarea configuratie a Europei,

►Dobāndirea cetateniei europene.

Costuri de oportunitate ale neaderarii

►Izolarea si īndepartarea de la procesul de luare a deciziilor, de la mecanismele PESC;

►Izolarea economica īn conditiile īn care peste 60% din comertul exterior se deruleaza cu UE;

►Cresterea vulnerabilitatii produselor romānesti īn fata masurilor de aparare comerciala si a obstacolelor tehnice;

►Accentuarea decalajului economic īntre Romānia si tarile din regiune;

►Diminuarea sanselor de aliniere la acquis-ul comunitar;

►Reducerea posibilitatilor de obtinere a unei agriculturi competitive ca urmare a neitegrarii la timp īn mecanismele PAC

Costurile aderarii

►Pretul agregat al pregatirii pentru aderare;

►O anumita restructurare nebenefica a agriculturii;

►Firmele romānesti nu sunt pregatite pentru asumarea provocarilor derivate din PUI;

►Marele decalaj de dezvoltare si de mentalitati care va necesita eforturi importante īn ce priveste atenuarea sa;

►Fondurile necesare pentru asimilarea finantarii comunitare,

►Putinele sectoare care pot avea avantaj copetitiv īn conditiile aderarii,