Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ECONOMIE INTERNATIONALA

economie




ECONOMIE INTERNATIONALA


TRUE/FALSE

1. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe ÔÇťmonoproductieÔÇŁ

ANS: T

2. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii teh 24124v212y nologice.

ANS: F

3. Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc.

ANS: T

4. Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt prevazute cu mai multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau autonome), fiecare aplicandu-se marfurilor provenite din anumite tari.

ANS: F

5. Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de unde provin.

ANS: F

6. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor parghii principale:
- creditul de export;
- creditul cumparator;
- creditul furnizor
- etc.

ANS: F

7. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din: subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.

ANS: T

8. Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie

ANS: T

9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:
- facilitati fiscale acordate exportatorilor;
- facilitati fiscale pentru marfurile exportate;
- drawback.

ANS: F

10. Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor celorlalte fluxuri, respectiv comert cu marfuri, cooperare economica internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin contributia la cresterea si dezvoltarea economica a tarilor.

ANS: T

11. Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale, legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.

ANS: T

12. Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica mai lenta.

ANS: T

13. Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul si ponderea tarilor dezvoltate in schimburile comerciale internationale.

ANS: F

14. Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei mondiale si actioneaza independent de celelalte fluxuri.

ANS: F

15. Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe vamale.

ANS: F

16.
Produsul turistic este o component─â a cererii turistice ┼či reprezint─â rezultatul asocierilor, interdependen┼úelor dintre resurse (patrimoniu) ┼či servicii.

ANS: F

17. Posibilitatea deplasării mărfurilor din zonele unde se află în abundenţă în zonele cu deficit, tinde să creeze o inegalitate intre preţurile acestora.

ANS: F

18. Emigra┼úia reprezint─â deplasarea popula┼úiei ├«ntre re┼čedin┼úa (┼úara de origine) ┼či locul de munc─â (tara de primire).

ANS: T

19. Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului monetar actual.

ANS: F

20. Resursele de finantare a dezvolt─ârii reprezint─â principalul factor de progres economic ┼či social.

ANS: T

21. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate c─âtre ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare provin din: investi┼úii directe; ├«mprumuturi bancare externe; ├«mprumuturi pe baz─â de emisiuni ┼či obliga┼úiuni.

ANS: T

22.
Cooperarea economic─â reprezint─â rela┼úiile unilaterale dintre state sau agen┼úii economici din ┼ú─âri diferite viz├ónd realizarea, prin eforturi conjugate ┼či pe baze contractuale, a unor activit─â┼úi conexe, e┼čalonate ├«n timp, ├«n scopul ob┼úinerii unor rezultate comune, superioare celor singulare.

ANS: F

23. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

ANS: F

24. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductieÔÇŁ.

ANS: F

25. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

ANS: F
fals

26. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductieÔÇŁ.

ANS: F
fals

27. Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor care au costurile de productie cele mai scazute.

ANS: T
adevarat

28. Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si impozitele si accizele percepute asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse considerate ca fiind deficitare pe piata tarii respective.

ANS: F
fals

29. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in comertul international.

ANS: F
fals

30. Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.

ANS: F
fals

31. Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de marfuri.

ANS: T
adevarat

32. Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:

a. migratia nord-sud;
b. migratia est-vest.

ANS: F
fals

33. Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:

a. factorii de atractie;
b. factorii de impuls.

ANS: T
adevarat

34. Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.

ANS: T
adevarat

35. Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in domeniul activitatilor de schimb international.

ANS: F
fals

36. Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de marfuri dupa destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de provenienta a materialelor.

ANS: T
adevarat

37. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.

ANS: T
adevarat

38. Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei lor dezvoltari.

ANS: T
adevarat

39. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii teh 24124v212y nologice.

ANS: F

40. Amploarea ┼či structura circuitului economic mondial contem-poran infirma teza dup─â care dezvoltarea industrial─â intens─â ┼či multila-teral─â a economiilor na┼úionale ar d─âuna complementarit─â┼úii economice ┼či desf─â┼čur─ârii schimburilor economice reciproce

ANS: T

41. Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale economiei internationale si reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.

ANS: T

42. Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul economic al statelor nu influenteaza locul ocupat de acestea in domeniul diviziunii internationale.

ANS: F

43. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu bunuri materiale.

ANS: T

44. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.

ANS: F

45. Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect multiplicator asupra comertului international.

ANS: T

46. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

ANS: F

47. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

ANS: T

48. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international, de aceea schimburile comerciale au loc cu precadere intre tarile in curs de dezvoltare.

ANS: F

49. Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca.

ANS: F

50. Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice internationale.

ANS: T

51. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.

ANS: T

52. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter protectionist.

ANS: F

53. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns sau de retorsiune.

ANS: T

54. Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul general de bunastare al marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in cadrul comertului international.

ANS: F

55. Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

ANS: T

56. Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

ANS: F

57. Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

ANS: T

58. Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

ANS: F

59. Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde sau restrange.

ANS: T

60. Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi timp atat bariere tarifare cat si bariere netarifare.

ANS: T

61. Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe piata publica pot fi bariere netarifare.

ANS: T

62. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.

ANS: T

63. Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

ANS: T

64. Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

ANS: F

65. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

ANS: F

66. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

ANS: T

67. Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor comerciale sunt doua dintre functiile principale ale Organizatiei Mondiale a Comertului.

ANS: T

68. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate restrange teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

ANS: T

69. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

ANS: F

70. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.

ANS: T

71. Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta semnificativ evolutia preturilor internationale.

ANS: T

72. Riscuri cum ar fi: riscul de pret, riscul de curs valutar sau chiar riscul de neplata sunt o caracteristica a oricarei economii de piata.

ANS: T

73. Serviciile sunt ÔÇťinvizibileÔÇŁ din punct de vedere al taxelor vamale.

ANS: T

74. Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict consumatoare de fonduri valutare.

ANS: F

75. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.

ANS: T

76. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.

ANS: T

77. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la reducerea celorlalte fluxuri economice.

ANS: F

78. Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din canalele transferului de tehnologii.

ANS: T

79. Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.

ANS: F

80. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian.

ANS: F

81. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.

ANS: F

82. Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al efectelor asupra finantelor publice si din punct de vedere al efectelor externe.

ANS: T

83. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt curente migratorii.

ANS: T

84. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt forme ale migratiei internationale.

ANS: F

85. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei de munca.

ANS: F

86. Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele de drept si uzantele internationale sunt trei dintre functiile sistemului monetar-financiar international.

ANS: F

87. Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului monetar-financiar international.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a muncii este conditionat de:
a. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, dezvoltarea industriala, politica lor economica, relatiile economice internationale, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
b. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, situarea geografica, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
c. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, transferul de tehnologie, dezvoltarea echilibrata a sectoarelor economice, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
d. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, mecanismele economice, circuitul economic international, fluxurile comerciale internationale, ordinea internationala.


ANS: B

2. Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o simetrie a ramurilor si subramurilor.
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea interramura prelucratoare
c. specializarea intraramura prelucratoare
d. specializarea organologica


ANS: B

3. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt:
a. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
b. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul exportului ,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
c. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale, volumul exportului, mijloacele de comunicatie, gradul de participare la cooperarea economica internationala si factorii de politica economica.
d. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul exportului, gradul de participare la cooperarea economica internationala, cresterea ponderii comertului cu marfuri si factorii de politica economica.


ANS: A

4. Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie
a. promovarea exporturilor, infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale, cresterea rezervelor valutare.
b. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata, dezvoltarea schimburilor comerciale cu statele lumii, protejarea economiei nationale de o eventuala concurenta externa.
c. impulsionarea dezvoltarii economiei economiei nationale, a exporturilor, reglementarea importurilor.
d. promovarea exporturilor, limitarea importurilor, cresterea rezervelor valutare.


ANS: A

5. Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu preponderenta exportul?
a. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala
b. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara
c. instrumente si masuri de natura promotionala


ANS: C

6. Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective.
a. taxa vamala specifica
b. taxa vamala compusa
c. taxa vamala contractuala
d. taxa vamala ad-valorem


ANS: D

7. Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe perioade lungi de timp si este perceput la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale de import
d. taxe vamale de export


ANS: C

8. Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale contractuale
d. taxe vamale de import


ANS: A

9. Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale.
a. taxe vamale de retorsiune
b. taxe vamale de import
c. taxe vamale generale sau autonome
d. taxe vamale specifice


ANS: C

10. Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
a. taxe vamale preferentiale
b. taxe vamale autonome
c. taxe vamale cu caracter protectionist
d. taxe vamale de raspuns sau de retorsiune


ANS: D

11. Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: A

12. Contingentele de import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: A

13. Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: A

14. Taxele de prelevare variabila la import sunt
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: B

15. Taxele antidumping si compensatorii sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: B

16. Depozitele prealabile in valuta la import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: B

17. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce face parte din:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: D

18. Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: D

19. Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: C

20. Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari si pe teritoriulu national, cu participare internationala sunt:
a. masuri de stimulare a exporturilor
b. masuri cu caracter netarifar
c. masuri antidumping
d. masuri promotionale


ANS: D

21. Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniulrelatiilor comerciale.
a. clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata
b. clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
c. clauza regimului national


ANS: B

22. Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului, transporturilor si comercializarii produselor?
a. factorii economici
b. factorii conjuncturali
c. factorii sezonieri
d. factorii sociali


ANS: A

23. Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este impusa de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala?
a. preturile de licitatie
b. preturile de acord
c. preturile de monopol sau oligopol
d. preturile de tranzactie sau contractuale


ANS: C

24. Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe intre exportatori si importatori?
a. preturile de licitatie
b. preturile de monopol
c. preturile de acord
d. preturile de tranzactie sau contractuale


ANS: D

25. Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care reprezinta o noutate, o schimbare, un progres, procedeele si tehnicile nebrevetate, consultanta de specialitate s.a.
a. propietate industriala
b. propietate intelectuala
c. inteligenta economica
d. creativitate


ANS: A

26. Ce canal al transferului de tehnologii confera titularului sau, pe o durata limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.
a. licenta
b. brevetul de inventie
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologie sub forma marcilor


ANS: B

27. Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.
a. brevetul de inventie
b. licenta
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologii sub forma exporturilor complexe


ANS: C

28. In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice ?
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea intraramura prelucratoare
c. specializarea tehnologica
d. specializarea organologica


ANS: C

29. Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care dintre aceste teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi ?
a. teoria costurilor absolute
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
c. teoria seriilor mari de fabricatie
d. teoria costurilor comparative


ANS: C

30. Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:
a. comertul international cu marfuri
b. comertul invizibil
c. relatiile valutar-financiare internationale
d. cooperarea economica internationala


ANS: A

31. Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca ÔÇťactoriiÔÇŁ principali de pe piata sunt:
a. exportatorii
b. societatile transnationale
c. intermediarii
d. comerciantii


ANS: B

32. Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de comunicatii internationale sunt:
a. tranzactiile comerciale
b. tranzactiile valutare
c. investitiile externe directe
d. investitiile de portofoliu


ANS: B

33. Tarile cu deficite comerciale constante sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia
b. Franta, Japonia, Germania, Italia
c. China, Arabia Saudita, Olanda, Canada
d. Tarile exportatoare de petol


ANS: A

34. Ansamblul bunurilor ┼či serviciilor prestate ├«n timpul deplas─ârii ├«n scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit, oferit de o form─â specializat─â, reprezinta:
a. turismul international
b. aranjamentul turistic
c. circuitul turistic
d. turismul unitar


ANS: B

35. In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de transport se clasifica in:
a. expediţii fară transbordare, efectuate cu ajutorul unui singur mijloc de transport; expediţii cu transbordare, efectuate cu mai multe mijloace de transport.
b. transporturi de m─ârfuri de mas─â; transporturi de m─ârfuri generale; transporturi de m─ârfuri speciale.
c. transport maritim, transport fluvial, transport feroviar, transport rutier, transport aerian.
d. trafic international de export, de import, de tranzit.


ANS: B

36. Migraţia intracontinentală, migraţia intercontinentală, migraţia intraregională sunt:
a. Curente migratorii
b. Formele migraţiei internaţionale
c. Tipuri ale circulaţiei internaţionale a forţei de muncă
d. Transfer invers de competenţe


ANS: A

37. Impunerea vamala indeplineste trei functii:

a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista


ANS: C

38. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate


ANS: C

39. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:
a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor;
b. tranzitului de marfuri la nivel international;
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori


ANS: C

40. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal


ANS: C

41. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal


ANS: B

42. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?
a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.


ANS: B

43. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.


ANS: A

44. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali


ANS: B

45. Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste patru functii esentiale, si anume:

a. 1. liberalizarea schimburilor comerciale externe;
2. cresterea obiectivelor economice pe termen lung;
3. promovarea importurilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
4. marirea cotei de export.

b. 1. promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
2. infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;
3. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;
4. cresterea rezervelor valutare nationale.


ANS: B

46. In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de instrumente si masuri:

a. 1. instrumente sau masuri de natura extratarifara;
2. instrumente sau masuri de natura paravamala;
3. instrumente si masuri de natura promotionala si de promovare a importurilor.

b. 1. instrumente si masuri de natura promotionala, de promovare si de stimulare a exporturilor;
2. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala;
3. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara.


ANS: B

47. Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:

a. 1. tarifele vamale;
2. legislatia protectionista;
3. reglementarile de natura tarifara;
4. politica fiscala. b. 1. codurile vamale;
2. legile vamale;
3. reglementarile vamale;
4. tarifele vamale.


ANS: B

48. Impunerea vamala indeplineste trei functii:

a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista


ANS: C

49. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate


ANS: C

50. Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind acestea:

a. sunt supuse controlului de rutina la patrunderea in tara importatoare
b. trec granitele vamale ale tarii importatoare


ANS: B

51. Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :

a. taxe vamale de import si taxe vamale de export
b. taxe vamale cu caracter fiscal si taxe fiscale cu caracter protectionist


ANS: B

52. Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :

a. impulsionarea exporturilor
b. aducerea de venituri la bugetul statului


ANS: B

53. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :

a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal


ANS: C

54. Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?


a. 1. eficienta economica maxima a productiei si schimburilor
2. valorificarea complexa si superioara a resurselor proprii
3. sporirea dotarii economiei nationale cu resurse deficitare
4. progresul tehnic
5. echilibrul economiei nationale si al relatiilor economice externe

b. 1. progresul tehnologic
2. dotarea cu factori de productie
3. imbinarea ramurilor producatoare
4. valorificarea superioara a factorilor de productie
5. eficienta economica a schimburilor


ANS: A

55. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:

a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor
b. tranzitului de marfuri la nivel international
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori


ANS: C

56. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de:

a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal


ANS: C

57. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :

a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal


ANS: B

58. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?

a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.


ANS: B

59. Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :

a. 1. piata creditului international;
2. piata comerciala internationala;
3. piata valutara internationala;
4. piata serviciilor internationale;
5. piata capitalului international.


b. 1. piata internationala a actiunilor;
2. piata fortei de munca;
3. piata resurselor financiare;
4. piata valutara;
5. piata fluxurilor de capital.


ANS: A

60. Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?


a. 1. mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a muncii;
2. fluxul valutar-financiar international;
3. revolutia stiintifica si tehnica contemporana;
4. aparitia si dezvoltarea cooperarii economice in productie;
5. aportul societatilor transnationale in dinamizarea comertului international;
6. liberalizarea schimburilor economice internationale.

b. 1. cresterea preturilor internationale la produsele de baza;
2. structura pe marfuri clasificate in grupe si subgrupe de marfuri;
3. realizarea comparatiilor internationale si a cercetarilor de piata;
4. destinatia tehnologiilor de fabricatie;
5. interesele tarilor dezvoltate;
6. conditiile climaterice si de mediu.


ANS: A

61. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.


ANS: A

62. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:

a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali


ANS: B

63. Care sunt principalele categorii de preturi internationale:

a. cotatiile sau preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de licitatie; preturile de tranzactie; preturile de acord.
b. preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de contract; preturile de depozit; preturile de fabricatie.
c. preturile la bursa; preturile de licitatie; preturile de monopol sau oligopol; preturile de negociere; preturile pietei libere.


ANS: A

64. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:

a. pozitia de monopol;
b. pozitia de oligopol;
c. pozotia de monopol si oligopol.


ANS: C

65. Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:

a. 1. cesiunea brevetelor de inventie;
2. locutiunea inventiilor brevetate;
3. licentierea brevetelor de inventie;
4. inchirierea pe o perioada limitata a brevetului de inventie.

b. 1. licentierea brevetelor de inventie;
2. cesiunea brevetelor de inventie;
3. aportului unui brevet de inventie la constituirea capitalului social al unei societati economice mixte;
4. locutiunea inventiilor brevetate.


ANS: B

66. Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:

a. 1.functia de protectie a consumatorului;
2. functia de monopol;
3. functia de diferentiere a produselor;
4. functia de reclama;
5. functia de organizare a pietei;
5. functia de calitate sau de garantie a calitatii.

b. 1. functia de diferentiere a produselor;
2. functia de oligopol;
3. functia de promovare a produsului;
4. functia de stimulare a pietei;
5. functia de asigurare a calitatii;
6. functia de promovare a produselor.



ANS: A

67. Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau partial, in urmatoarele modalitati:

a. 1. aportul unei marci la constituirea capitalului social;
2. operatiuni de franchising;
3. licentierea dreptului de marca;
4. cesiunea marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu.

b. 1. cesiunea marcilor de fabrica;
2. operatiuni de leasing;
3. aportul unei marci la constituirea unui capital social;
4. operatiuni de vinzare-cumparare.


ANS: A

68. Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:

a. 1. este o cerere concentrata in tarile si regiunile cu atractiile cele mai mari;
2. este o cerere ce aduce venituri mari la bugetul statului primitor;
3. este o cerere cu caracter fluctuant;
4. este o cerere internationala;
5. este o cerere de tip subiectiv.

b. 1. este o cerere nationala;
2. este o cerere prioritar intraregionala;
3. este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida;
4. este o cerere deosebit de dinamica;
5. este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic.


ANS: B

69. Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice sunt:

a. 1. factorii sociali;
2. organizarea si promovarea;
3. factorii economici;
4. disponibilitatea de timp liber;
5. factorii demografici.

b. 1. factorii financiari;
2. factorii climaterici;
3. factorii economici;
4. factorii demografici;
5. factorii de sezonalitate.


ANS: A

70. Consumul turistic este format, in principal , din :

a. consumul turistic national
b. consumul turistic international
c. consumul turistic national si exterior


ANS: C

71. Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata de urmatoarele particularitati:

a. 1. oferta turistica exista si independent de productia turistica;
2. oferta turistica este ferma;
3. productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica;
4. structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei respective.

b. 1. structura ofertei turistice este intotdeauna identica structurii productiei respective;
2. oferta turistica este interdependenta productiei turistice;
3. productia turistica depaseste intotdeauna oferta turistica;
4. oferta turistica este fluctuanta in timp si spatiu.


ANS: A

72. In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei prin trei modalitati:

a. 1. concentrarea verticala;
2. concentrarea orizontala;
3. conglomeratele turistice.

b. 1. conglomeratele turistice;
2. lanturile turistice;
3. asociatiile turistice.


ANS: A

73. Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a. elemente financiare si elemente atractive
b. elemente functionale si elemente atractive


ANS: B

74. Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in urmatoarele categorii de prestatii turistice:

a. cazare; retea de restaurante; agentii de turism; constructii; excursii; croaziere;organizarea unor evenimente speciale de catre touroperatori
b. proiectarea si organizarea derularii diverselor tipuri de calatorii de catre touroperatori; transport; cazare; restaurare; animatie; agremet; informare.


ANS: B

75. Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se clasifica in :

a. 1. traficul cu marfuri de masa;
2. traficul cu marfuri generale;
3. traficul cu marfuri speciale.

b. 1. trafic international de import;
2. trafic international de export;
3. trafic international de tranzit.


ANS: B

76. In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme - indeplineste mai multe functii, si anume:

a. 1. mijloc de circulatie a valorii;
2. masura a valorii marfurilor si serviciilor ce fac obiectul schimburilor internationale;
3. mijloc de rezerva a valorii;
4. mijloc de plata in cadrul tranzactiei comerciale.

b. 1. mijloc de stabilire a datoriilor de plata catre terti;
2. mijloc de plata a transporturilor internationale de marfuri;
3. mijloc de evaluare a bunurilor mobile si imobile ce fac obiectul schimburilor internationale;
4. mijloc de transfer banesc intre societatile comerciale de comert exterior.


ANS: A

77. Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:

a. 1. institutiile financiar-bancare;
2. mecanismele valutar-financiare internationale;
3. normele de drept sau uzantele internationale in domeniul platilor internationale.

b. 1. institutiile financiare si de creditare internationale;
2. normativele privind sistemul bancar international;
3. mecanismele de reglementare a pietei financiar-bancare internationale.


ANS: A

78. Dupa modalitatea de plasare internationala a fondurilor valutar-financiare, distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-financiar:

a. 1. creditul international;
2. investitiile straine directe;
3. transferurile valutar-financiare unilaterale;
4. depozitele financiare de trezorerie;
5. investitiile straine de portofoliu;
6. veniturile rezultate din plasamentele financiare externe.

b. 1. imprumuturile pe termene diferite si sub diferite forme;
2. investitiile straine imobiliare;
3. investitiile straine in bunuri mobile;
4. depozitele de trezorerie pe termen lung;
5. taxele, impozitele, accizele;
6. venituri provenite din alte activitati auxiliare.


ANS: A

79. Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:

a. 1. balanta de marfuri;
2. balanta de servicii;
3. balanta de capital.

b. 1. balanta deficitara;
2. balanta excedentara;
3. balanta echilibrata.


ANS: B

80. Factorii determinan┼úi de care depinde gradul ├«n care statele particip─â la diviziunea interna┼úional─â a muncii ┼či circuitul economic mondial sunt multipli, cum ar fi:
a. specializarea intersectorial─â, specializarea interramuri prelucr─âtoare, specializarea intraramuri prelucr─âtoare, specializarea tehnologic─â ┼či specializarea organologic─â
b. comer┼úul cu m─ârfuri, comer┼úul cu servicii, rela┼úiile valutar-financiare interna┼úionale ┼či cooperarea economic─â interna┼úional─â.
c. nivelul dezvolt─ârii economice ┼či tehnice; gradul de diversificare a economiei; nivelul de tehnicitate ┼či complexitate al produc┼úiei; volumul ┼či gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pie┼úei interne; mijloacele de comunica┼úie, precum ┼či factorii de politic─â economic─â.
d. fluxul interna┼úional de m─ârfuri; fluxul interna┼úional de investi┼úii; fluxul monetar (valutar) interna┼úional; fluxul interna┼úional al cuno┼čtin┼úelor tehnico-┼čtiin┼úifice; fluxul interna┼úional turistic; fluxul interna┼úional al for┼úei de munc─â ┼či fluxul cooper─ârii economice interna┼úionale.


ANS: C

81. Despre o piaţă mondială putem vorbi începând doar din a doua jumătate a secolului
a. XVII
b. XIX
c. XV
d. XVIII


ANS: B

82. Pentru a evita riscul de a rămâne cu marfa nevândută, producătorii-exportatori sunt nevoiţi să:
a. practice concurenta neloaiala
b. reduca pretul produselor
c. respecte standardele de calitate
d. organizeze producţia într-o concepţie de marketing


ANS: D

83. O mare parte din schimburile economice de pe pia┼úa mondial─â reprezint─â rezultatul unei cooper─âri economice ┼či financiare interna┼úionale sub cele mai diverse forme:
a. investiţii străine directe, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte (comune)
b. investiţii de portofoliu, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte (comune)
c. investiţii străine directe, transfer de tehnologie, societăţi mixte (comune)
d. investiţii de portofoliu, coproducţie, subproducţie, joint-venture


ANS: A

84. Comer┼úul interna┼úional cu bunuri ┼či servicii este format din bunuri materiale ├«n propor┼úie de :
a. 60%
b. 20%
c. 50%
d. 80%


ANS: D

85. Comer┼úul interna┼úional cu bunuri ┼či servicii este format din servicii ├«n propor┼úie de:
a. 20%
b. 40%
c. 60%
d. 80%


ANS: A

86. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieţei internaţionale prin care investitorul străin obţine pachetul de control asupra unei întreprinderi sau societăţi sunt:
a. investitiile de portofoliu
b. investiţiile externe directe
c. tranzacţiile valutare
d. joint-venture


ANS: B

87. O caracteristică a comerţului internaţional constă în aceea că dinamica sa devansează dinamica
a. factorilor de productie
b. productiei
c. PIB
d. fortei de munca


ANS: B

88.
Din punct de vedere economic ┼či ┼čtiin┼úific, structura fizic─â a comer┼úului interna┼úional arat─â evolu┼úia comer┼úului interna┼úional al unei ┼ú─âri, al unei grupe de ┼ú─âri sau a comer┼úului mondial, care reflect─â muta┼úiile ├«n:
a. schimburile economice internationale
b. dezvoltarea economica a unei tari sau grup de tari
c. produc┼úia mondial─â ┼či diviziunea interna┼úional─â a muncii.
d. aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale


ANS: C

89. Cea mai mare pondere ├«n comer┼úul interna┼úional, reflect├ónd aportul specializ─ârilor inter ┼či intraramur─â din industria prelucr─âtoare, dar ┼či progresele ├«n procesele de industrializare din multe ┼ú─âri ├«n curs de dezvoltare, o detin:
a. Combustibilii
b. Produsele agricole
c. Minereurile ┼či metalele
d. Produsele manufacturate


ANS: D

90. Unele ţări deţin deficite comerciale constante, cum sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia ┼či ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare neexportatoare de petrol
b. Iran, Iraq Afganistan ┼či ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare exportatoare de petrol
c. Japonia, Germania, Italia ┼či, deseori, Fran┼úa
d. Tarile in curs de dezvoltare si tarile slab dezvoltate


ANS: A

91. Unele ┼ú─âri ├«┼či acoper─â deficitele comerciale cu prisosin┼ú─â din soldul activ al comer┼úului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul sau serviciile bancare
a. SUA, Franta, Marea Britanie
b. Germania, Japonia, China
c. Grecia, Elveţia, Spania
d. Italia, Austria, Belgia


ANS: C

92.
Aceasta structura a comer┼úului interna┼úional reflect─â muta┼úiile din produc┼úia mondial─â ┼či diviziunea interna┼úional─â a muncii. Ponderea principal─â ├«n comer┼úul interna┼úional cu m─ârfuri (cca 70%) o de┼úin produsele manufacturate.
a. fizica
b. geografica


ANS: A

93.
Factorii determinan┼úi ai nivelului ┼či evolu┼úiei pre┼úurilor sunt de natur─â diferit─â ┼či ac┼úioneaz─â ├«n multiple stadii de via┼ú─â ale produsu-lui ┼či ├«n diferite sfere ale activit─â┼úii sociale, dup─â cum urmeaz─â:
a. factorii economici, factorii conjuncturali, factorii sezonieri, factorii sociali, factorii politici sau militari
b. factori economici, factori monetari, factori sociali, factori demografici, factorii sociali, factorii politici sau militari
c. factorii economici, factori tehnici, factorii sociali, factorii politici sau militari, factorii conjuncturali
d. factorii economici, factorii conjuncturali, factori demografici, factorii sezonieri, factori monetari


ANS: A

94. Preţurile la ţiţei au crescut puternic în anii:
a. 1955-1956, 1989-1990 si 2004
b. 1963-1964, 1992-1993 si 2004
c. 1969-1971, 1991-1992 si 2004
d. 1973-1974, 1979-1980 ┼či 2004


ANS: D

COMPLETION

1. Clauza de rectificare a preturilor contractuale se realizeaza dupa urmatoarea formula:



ANS:

2. Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:



ANS:

3. Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:



ANS:

MATCHING

Teoriile economice care fundamenteaz─â criteriile de specializare interna┼úional─â sunt multiple ┼či au evoluat ├«n ultimul secol.
a. compar─â costurile de produc┼úie ale aceluia┼či produs ├«n diferite ┼ú─âri ┼či opteaz─â pentru specializarea ├«n produc┼úie a produselor ├«n ┼ú─ârile care au costurile de produc┼úie cele mai sc─âzute.
b. apreciază că specializarea în produsele pentru export trebuie să pună în valoare acei factori de producţie de care un stat sau altul dispune din abundenţă
c. cuprinde o corela┼úie important─â ├«n ceea ce prive┼čte dependen┼úa costurilor de produc┼úie de dimensiunea produc┼úiei ├«ns─â┼či, cu deosebire ├«n ceea ce prive┼čte elementele cheltuielilor constante de fabrica┼úie.
d. se bazeaz─â pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea poten┼úialului pie┼úelor de desfacere ┼či cre┼čterea competitivit─â┼úii ├«ntre ofertan┼úi.
e. analizeaz─â comparativ costurile de produc┼úie a dou─â sau mai multor produse provenind din aceea┼či ┼úar─â din care se selecteaz─â produsul sau produsele care au costurile comparative cele mai reduse ┼či care au, deci, eficien┼ú─â ├«n specializarea ├«n produc┼úie ┼či la exportul lor.


1. Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie

2. Teoria integr─ârii economice

3. Teoria costurilor absolute

4. Teoria costurilor comparative

5. Teoria seriilor mari de fabricaţie

1. ANS: B

2. ANS: D

3. ANS: A

4. ANS: E

5. ANS: C

Diviziunea internaţională a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit de elocvenţi sub aspectul varietăţii modalităţilor de specializare internaţională. În prezent, putem distinge cinci tipuri de specializare internaţională care coexistă în economia internaţională
a. este primul tip de diviziune interna┼úional─â a muncii, cunoscut ├«nc─â din secolele trecute. Ea contribuie la ├«mp─âr┼úirea lumii ├«n ┼ú─âri industriale ┼či ┼ú─âri agrare, ├«n ┼ú─âri cu industrie prelucr─âtoare ┼či ┼ú─âri care au func┼úia de anexe de materii prime.
b. este un tip de specializare interna┼úional─â, istoric mai evoluat, care se dezvolt─â ├«n condi┼úiile revolu┼úiei tehnico-┼čtiin┼úifice contemporane, cu deosebire ├«ntre ┼ú─ârile dezvoltate, cu industrie diversificat─â. Acest tip de specializare se realizeaz─â ├«ntre ┼ú─âri care prezint─â nu numai o simetrie a sectoarelor economice, dar ┼či o simetrie a ramurilor ┼či subramurilor.
c. este un tip de specializare interna┼úional─â ├«n care partenerii fac schimb de produse ale aceleia┼či ramuri, deosebindu-se ├«ns─â prin tipo-dimensiuni, gabarite, profile, caracteristici de func┼úionalitate ├«n raport cu mediul de exploatare, cu procedeele tehnice folosite ├«n func┼úie de modele, de estetic─â, de gust etc.
d. este un tip ultramodern de specializare ├«n care partenerii fac schimburi cu rezultatele cercet─ârii tehnico-┼čtiin┼úifice, gener├ónd comer┼úul cu brevete, licen┼úe, tehnologii, know-how, asisten┼ú─â tehnic─â, acordarea de consulta┼úii inginere┼čti, cooperarea ├«n domeniul cercet─ârii, asimil─ârii ┼či comercializ─ârii unor produse ├«n care creativitatea tehnico-┼čtiin┼úific─â formeaz─â substan┼úa schimburilor economice.
e. reprezint─â acel tip de specializare ├«n care partenerii export─â subansamble, organe de ma┼čini, detalii, p─âr┼úi de instala┼úii care se ├«ncorporeaz─â ├«ntr-un sistem complex de ma┼čini sau linii tehnologice.


6. Specializarea interramur─â prelucr─âtoare

7. Specializarea intraramur─â prelucr─âtoare

8. Specializarea intersectorial─â

9. Specializarea organologic─â

10. Specializarea tehnologic─â

6. ANS: B

7. ANS: C

8. ANS: A

9. ANS: E

10. ANS: D

Fiecare dintre tipurile de specializare cunoa┼čte variate modele de realizare care pot oferi condi┼úii de comple-mentaritate economic─â ┼či de avantaj reciproc pentru statele partenere
a. Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific ├«n raporturile economice dintre ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare ┼či ┼ú─ârile dezvoltate, model care cunoa┼čte dou─â variante. Prima variant─â este aceea ├«n care materiile prime minerale ocup─â un loc preponderent ├«n exporturile unei ┼ú─âri ├«n curs de dezvoltare, iar produsele prelucrate importate de ea sunt ├«n principal bunuri de consum pentru o p─âtur─â privilegiat─â, a c─âror valoare nu acoper─â ├«ntreaga valoare a materiilor prime exportate, diferen┼úa constituind scurgere f─âr─â echivalent de venit na┼úional ├«n exterior. A doua variant─â a modelului men┼úionat (materii prime minerale ÔÇô produse prelucrate) este ├«nt├ólnit─â ├«n ┼ú─ârile dezvoltate, ├«n exportul c─ârora figureaz─â materii prime minerale, ce au ├«ns─â o pondere modest─â ├«n compara┼úie cu produsele prelucrate.
b. Este un model al specializ─ârii intersectoriale relativ nou ┼či care are ┼čanse s─â se impun─â ├«n perspectiva dezvolt─ârii concomitente a crizei de materii prime ┼či crizei agroalimentare. Dup─â cum se ┼čtie, unele ┼ú─âri posesoare de resurse minerale se confrunt─â cu criza de resurse agroalimentare, iar alte ┼ú─âri care dispun sau pot dezvolta produc┼úia de resurse agroalimentare se confrunt─â cu urm─ârile crizei de materii prime ┼či resurse energetice.
c. Este un model de specializare intersectorial─â complex care a ap─ârut ca urmare a dezvolt─ârii construc┼úiilor ├«n str─âin─âtate. Executarea de construc┼úii civile sau industriale ├«n alte ┼ú─âri ofer─â posibilitatea ca, pe l├óng─â exportul tradi┼úional de ma┼čini, instala┼úii ┼či materiale de construc┼úii, s─â se efectueze studii ┼či proiecte pentru obiective construite ÔÇô ├«n diferite forme de cooperare ÔÇô ├«n antrepriz─â.
d. Este un model al specializ─ârii intersectoriale cunoscut de unele ┼ú─âri dezvoltate de foarte mult timp, dar care ├«n ultima vreme ┼či-a diversificat variantele realiz─ârii lui. Astfel, serviciile de transport maritime, serviciile de credit ┼či cele bancare sau serviciile de asigur─âri au constituit ├«ntotdeauna o surs─â important─â de venit pentru Marea Britanie. Flota comercial─â i-a consacrat pe armatorii greci drept ÔÇ×c─âr─âu┼či ai m─ârilorÔÇŁ.
e. Este un model al specializării intersectoriale care, astăzi, nu mai are aproape nimic comun cu modelul aparent asemănător din vremea când ţările slab dezvoltate exportau produse agroalimentare pentru metropole sau pentru ţările dezvoltate.


11.
Modelul de specializare: materii prime minerale ÔÇô produse prelucrate

12.
Modelul de specializare: servicii ÔÇô produse de baz─â sau prelucrate

13.
Modelul de specializare: construc┼úii industriale sau civile ÔÇô produse industriale de baz─â

14.
Modelul de specializare: produse agroalimentare ÔÇô produse prelucrate

15. Modelul de specializare: materii prime minerale ÔÇô produse agroalimentare

11. ANS: A

12. ANS: D

13. ANS: C

14. ANS: E

15. ANS: B

Politica comercial─â include reglement─ârile adoptate de c─âtre un stat pe linie administrativ─â, juridic─â, bugetar─â, fiscal─â, financiar─â, bancar─â, valutar─â etc. cu scopul de a impulsiona sau a li-mita schimburile comerciale externe cu alte state ┼či de a proteja propria economie de o eventual─â concuren┼ú─â provenit─â din exterior
a. reglement─âri adoptate de stat, care vizeaz─â intrarea sau ie┼čirea ├«n / din ┼úar─â a m─ârfurilor ┼či care impun controlul m─ârfurilor ┼či mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, precum ┼či ├«ndeplinirea formalit─â┼úilor vamale ┼či plata taxelor vamale sau impunerea vamal─â.
b. sunt un instrument important al politicii comerciale de natură fiscală, constituindu-se din impozitele indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării respective
c. sunt instrumente de politică comercială admise de către OMC, cu ajutorul cărora se protejează piaţa internă de concurenţa străină, cu condiţia să nu fie prohibitive
d. Spa┼úiul geografic ├«n interiorul c─âruia se aplic─â un anumit regim vamal ┼či o anumit─â legisla┼úie vamal─â
e. totalitatea m─âsurilor ┼či reglement─ârilor de politic─â comercial─â (publice sau private) care au ca scop principal fr├ónarea sau limitarea fluxului interna┼úional de bunuri ┼či servicii pentru ap─ârarea pie┼úei interne de concuren┼úa str─âin─â, dar ┼či pentru echilibrarea balan┼úei de pl─â┼úi externe


16. Politici vamale

17. Teritoriu vamal

18. Taxele vamale

19. M─âsurile ┼či instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere netarifare

20. Tarifele vamale

16. ANS: A

17. ANS: D

18. ANS: B

19. ANS: E

20. ANS: C

Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natură fiscală, constituindu-se din impozitele indirecte perce-pute de către stat asupra mărfurilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării respective. Pentru bugetul statului, ele reprezintă o sursă de venit.
a. sunt percepute la mărfurile importate atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării importatoare, ele protejând astfel produsele naţionale faţă de concurenţa produselor străine importate
b. se percep de către stat asupra mărfurilor indigene atunci când acestea sunt exportate
c. se percep de c─âtre stat asupra m─ârfurilor str─âine care traverseaz─â (tranziteaz─â) teritoriul s─âu vamal
d. sunt, ├«n general, percepute la un nivel ridicat ┼či urm─âresc, ├«n principal, protejarea pie┼úei interne de concuren┼úa str─âin─â, reduc├ónd for┼úa concuren┼úial─â a m─ârfurilor importate.
e. cel mai vechi ┼či r─âsp├óndit tip de tax─â cunoscut ┼či folosit ├«n comer┼úul pe plan mondial, se exprim─â ca un procent fix din valoarea m─ârfii importate sau exportate ┼či este perceput─â de c─âtre stat asupra valorii vamale a m─ârfurilor respective (de exemplu: 15% din valoarea vamal─â a unei tone de c─ârbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).
f. se exprim─â sub forma unei sume (cifre absolute) ├«n moneda ┼ú─ârii respective (de exemplu: 1000 u.m. ÔÇô USD, EUR, JPY, RON etc. ÔÇô pentru o ma┼čin─â importat─â, pentru o ton─â de orez importat─â, pentru fiecare ton─â de petrol importat─â ┼č.a.m.d.) ┼či este perceput─â de c─âtre stat asupra unei unit─â┼úi fizice (m2, m3, vagon, ton─â, bucat─â etc.) din produsul importat sau exportat, indiferent de pre┼úul acestuia.
g. este o combina┼úie ├«ntre taxa specific─â ┼či taxa ad-valorem, percep├óndu-se atunci c├ónd primele dou─â nu sunt suficient de eficiente ca mijloc de protec┼úie
h. se percep de c─âtre stat asupra m─ârfurilor provenind din ┼ú─ârile care ├«┼či acord─â reciproc clauza na┼úiunii celei mai favorizate, convenit─â prin acordurile bi sau multilaterale ├«ncheiate, taxe care sunt mult mai reduse ┼či care au f─âcut ├«n prealabil obiectul unor negocieri tarifare ├«n cadrul GATT sau OMC.
i. se percep de c─âtre stat asupra m─ârfurilor importate din acele ┼ú─âri care se dovede┼čte c─â au dus o politic─â comercial─â neloial─â, adic─â de dumping sau de subven┼úionare a exporturilor.
j. au proliferat ├«n perioada postbelic─â ┼či se mai percep ┼či ast─âzi. Ele sunt foarte reduse, uneori chiar nule, ┼či se stabilesc pe baza unui regim de favoare ├«ntre anumite ┼ú─âri, neput├óndu-se extinde ┼či la celelalte state. Ele se aplic─â asupra tuturor sau numai asupra anumitor m─ârfuri importate din anu-mite ┼ú─âri cu regim de favoare, de regul─â, ┼ú─âri ├«n curs de dezvoltare
k. au un nivel foarte ridicat, importul m─ârfurilor fiind deseori prohibitiv; ele se percep ┼či se stabilesc de c─âtre state ├«n mod independent pentru acele m─ârfuri ce provin din ┼ú─ârile cu care statul respectiv nu are ├«ncheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale, ├«n rela┼úiile cu aceste state neaplic├óndu-se clauza na┼úiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe reprezint─â o barier─â destul de puternic─â ├«n calea schimburilor comerciale dintre state.


21. Taxele vamale de tranzit

22. Taxa vamal─â ad-valorem

23. Taxele vamale de import

24. Taxa vamal─â compus─â sau mixt─â

25. Taxele vamale de export

26. Taxele vamale convenţionale sau contractuale

27. Taxele vamale de r─âspuns sau de retorsiune

28. Taxa vamal─â specific─â

29. Taxele vamale cu caracter protecţionist

30. Taxele vamale autonome sau generale

31. Taxele vamale preferenţiale sau de favoare

21. ANS: C

22. ANS: E

23. ANS: A

24. ANS: G

25. ANS: B

26. ANS: H















Document Info


Accesari: 3295
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright ę Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )