Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Lucrare de licenta - ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE LA PRINCIPALELE ACTIVITATI SI PRODUSE SILVICE pe exemplul Ocolului Silvic "GURA - TEGHII"

economie




Academia de Studii Economice


Facultatea: Economia si gestiunea PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE











LUCRARE DE DIPLOMA





BUCURSTI 2002






Academia de Studii Economice


Facultatea: Economia si gestiunea PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE






ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE LA PRINCIPALELE ACTIVITATI SI PRODUSE SILVICE pe exemplul Ocolului Silvic "GURA - TEGHII"




BUCURSTI 2002



CUPRINS


CAPITOLUL I


COSTURILE DE PRODUCTIE IN INTREPRINDERILE FORESTIERE PARTICULARITATI ALE COSTURILOR DE PRODUCTIE IN SILVICULTURA SUB ASPECTUL STRUCTURII, GRUPARII SI MODULUI DE EVIDENTIERE A ACESTORA


1.1.NOTIUNEA DE COST AL PRODUCTIEI

1.2.GRUPAREA COSTURILOR SI PARTICULARITATILE STRUCTURII LOR DE PRODUCTIE IN SILVICULTURA SI EXPLOATAREA LEMNULUI

1.3.PLANIFICAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE

1.4.CAI SI MODALITATI DE REDUCERE A COSTULUI PRODUCTIEI

1.5.REDUCEREA COSTURILOR SI PRINCIPALII INDICATORI


CAPITOLUL II


PREZENTAREA GENERALA A DIRECTIEI SILVICE BUZAU SUB ASPECTUL STRUCTURII SALE ORGANIZATORICE SI AL PRINCIPALILOR INDICATORI AI FONDULUI FORESTIER


2.1.ANALIZA PRINCIPALELOR ASPECTE ALE ACTIVITATII SILVICE

2.1.1.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV

2.1.2.MARIMEA FONDULUI FORESTIER

2.1.3.COMPOZITIA FONDULUI FORESTIER PE PRINCIPALELE GRUPE DE SPECII

2.1.4.STRUCTURA FONDULUI FORESTIER PE CLASE DE VARSTA

2.1.5.REREGIMELE SI TRATAMENTELE SILVICE

2.1.6.PRODUCTIA SI PRODUCTIVITATEA ARBORETELOR

2.1.7.REZERVA DE MASA LEMNOASA PE PICIOR

2.2.CARACTERIZAREA DIRECTIEI SILVICE BUZAU SUB ASPECTUL STRUCTURII SALE ORGANIZATORICE

2.2.1.STRUCTURA ORGANIZATORICA A DIRECTIEI SILVICE BUZAU

2.2.2.CARACTERIZAREA GENERALA A OCOLULUI SILVIC GURA - TEGHII

2.2.3.STRUCTURA ORGANIZATORICA A OCOLULUI SILVIC GURA - TEGHII

2.3.CARACTERIZAREA DIRECTIEI SILVICE BUZAU SUB ASPECTUL STRUCTURII DE CONDUCERE

2.3.1.STRUCTURA DE CONDUCERE A DIRECTIEI SILVICE BUZAU

2.3.2.STRUCTURA DE CONDUCERE A OCOLULUI SILVIC GURA - TEGHII


CAPITOLUL III


ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII IN PERIOADA 1999-2001, DIN PERSPECTIVA REALIZARII NIVELURILOR PLANIFICATE SI A PROFITULUI UNITATII


3.1.ANALIZA MODULUI DE REALIZARE A COSTURILOR DE PRODUCTIE PE ACTIVITATI SI ARTICOLE DE CALCULATIE, RESPECTIV DE ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUEIELI LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII IN ANUL 1999.

3.1.1.ANALIZA COSTURILOR PE ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI IN ANUL 1999 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.1.2.ANALIZA PE ARTICOLE DE CALCULATIE SI ACTIVITATI IN ANUL 1999 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.2.ANALIZA MODULUI DE REALIZARE A COSTULUI DE PRODUCTIE PE ACTIVITATI SI ARTICLOLE DE CALCULATIE, RESPECTIV PE ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII IN ANUL 2000

3.2.1.ANALIZA COSTURILOR PE ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI IN ANUL 2000 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.2.2.ANALIZA PE ARTICLOLE DE CALCULATIE SI ACTIVITATI IN ANUL 2000 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.3.ANALIZA MODULUI DE REALIZARE A COSTULUI DE PRODUCTIE PE ACTIVITATI SI ARTICOLE DE CALCULATIE, RESPECTIV PE ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII IN ANUL 2001

3.3.1.ANALIZA COSTURILOR PE ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI IN ANUL 2001 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.3.2.ANALIZA PE ARTICOLE DE CALCULATIE SI ACTIVITATI IN ANUL 2001 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.4.ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII IN DINAMICA IN INTERVALUL 1999-2001

3.4.1.ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE PE ELEMENTE DE CHELTUIELI PRIMARE IN DINAMICA IN INTERVALUL 1999-2001 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.4.2.ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE PE ARTICOLE DE CALCULATIE SI ACTIVITATI IN DINAMICA IN INTERVALUL 1999-2001 LA OCOLUL SILVIC GURA - TEGHII

3.5.ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE DIN PERSPECTIVA CHELTUIELILOR SI A PROFITULUI UNITATII

3.5.1.STRUCTURA PE ACTIVITATI ECONOMICE, DINAMICA SI EFICIENTA CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE

3.5.2.ANALIZA PROFITULUI BRUT

3.5.3.ANALIZA FACTORIALA A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS


CAPITOLUL IV


ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR


4.1.SITUATIA GENERALA A TREZORERIEI

4.2.SITUATIA GENERALA A DISPONIBILITATILOR BANESTI

4.3.ANALIZA SOLVABILITATII SI A CAPACITATII DE PLATA

4.4.SITUATIA AUTONOMIEI FINANCIARE

4.5.SITUATIA ASIGURARII CU FOND DE RULMENT


CAPITLOLUL V


CONCLUZII SI PROPUNERI


BIBLIOGRAFIE





CAPITOLUL I





COSTURILE DE PRODUCTIE IN INTREPRINDERILE FORESTIERE PARTICULARITATI ALE COSTURILOR DE PRODUCTIE IN SILVICULTURA SUB ASPECTUL STRUCTURII, GRUPARII SI MODULUI DE EVIDENTIERE A ACESTORA





1.1.NOTIUNEA DE COST AL PRODUCTIEI

1.2.GRUPAREA COSTURILOR SI PARTICULARITATILE STRUCTURII LOR DE PRODUCTIE IN SILVICULTURA SI EXPLOATAREA LEMNULUI

1.3.PLANIFICAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE

1.4.CAI SI MODALITATI DE REDUCERE A COSTULUI PRODUCTIEI

1.5.REDUCEREA COSTURILOR SI PRINCIPALII INDICATORI










1.1.NOTIUNEA DE COST AL PRODUCTIEI




Costul este un raport, o corelatie intre forma baneasca a cheltuielilor pe care le efectueaza o Óntreprindere pentru obtinerea si desfacerea productiei sale intr-o perioada de timp determinata si cantitatea de bunuri materiale, lucrari sau servicii care formeaza aceasta productie, exprimata in anumite unitati de masura.

Costul productiei constituie expresia baneasca a tuturor cheltuielilor (consumurilor) de munca materializata si de munca vie efectuate de Óntreprindere (costurile iau nastere in intreprindere si din aceasta cauza ele nu trebuie privite niciodata izolat, ci in corelatie cu celelalte procese si fenomene care se desfasoara in cadrul acesteia) pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si prestarea de servicii.

Costul productiei este o categorie economica specifica productiei de marfuri, care exprima in bani consumul de mijloace de productiei si forta de munca utilizate in procesul de productie din unitatile economice. Insumand valoric consumul de munca vie si munca materializata pentru obtinerea productiei, costul de productie este si un indicator sintetic de caracterizare a rezultatelor economice ale intreprinderii. El exprima indirect, dar sugestiv si concret, preocuparile intreprinderii pentru economisirea materiilor prime si materialelor, pentru cresterea productivitatii muncii, introducerea tehnicii noi si, in general, preocuparile conducerii intreprinderii pe linia organizarii stiintifice a productiei si a muncii. In timp ce valoarea unui anumit produs fabricat in diverse intreprinderi este aceeasi in toate cazurile, fiind stabilita pe baza muncii socialmente necesara, costul productiei aceluiasi sortiment realizat in diferite intreprinderi variaza, fiind deci, individual si exprimind preocuparile si rezultatele intreprinderii pe linia organizarii si conducerii productiei. Pentru a evidentia preocuparile intreprinderii in domeniul organizarii productiei, in costul productiei sunt incluse si unele cheltuieli neeconomice cum sunt: rebuturile, locatiile, unele dobanzii, etc, care nu sunt socialmente necesare si care nu adauga valoare productiei.

Pentru mai buna precizare a notiunii de cost este utila si evidentierea diferentei care exista intre cost si cheltuiala, notiuni care nu sunt sinonime. Astfel, prin cost se intelege un consum de valori in scopul productiei, in timp ce cheltuielile reprezinta plati care pot sa devina sau nu consumuri. Astfel, procurarea unei cantitati de puieti forestieri determina o cheltuiala, care devine caost in lucrarile de impaduriri pe masura ce puietii sunt folositi in scopul pentru care au fost procurati.

In literatura de specialitate si in practica planificarii si analizei costului productiei se foloseste si termenul de cheltuieli de productie pentru cheltuielile determinate de procesul de productie si de cheltuieli de desfacere sdau de circulatie pentru cele facute in vederea desfacerii productiei. Si unele si altele sunt necesare, iar pentru debnumirea lor se foloseste si termenul de costuri de productie - respectiv costuri de circulatie.

In costul productiei s introduc la nivel de Óntreprindere si unele cheltuieli neeconomice, care nusunt necesare pentru productie sau pentru desfacerea acesteia, dar sunt generate de unele defectiuni organizatorice. Din aceasta categorie a cheltuielilor neeconomicoase, inutile pentru productie, fac parte: locatiile pentru vagoanele nedescarcate la timp, amenzi, dobanzi pentru credite nerestituite la timp etc.

Desi innormativele oficiale si chiar in unele din lucrarile de specialitate se foloseste pentru notiunea de cost, intre cele doua notiuni, cost si pret nu exista sinonimie. Astfel, notiunea de pret trebuie folosita pentru a exprima valoarea cu care o marfa apare pe piata iar costul reprezinta valoric consumul de mijloace de productie si redistribuirea muncii. Pentru stabilirea preturilor se porneste de la costuri carora li se aduga anumite elemente de calcul.

Dupa nivelul la care se stabilesc si valoarea consumurilor de munca materializata si munca vie luate in considerare se disting mai multe categorii de costuri de productie.

Astfel, costul de productie cuprinde valoric toate consumurile de munca vie si munca materializata din cadrul sectiei, ocazionate de fabricarea productiei. Costul de sectie se compune din costuri directe si costuri indirecte.

Costul de uzina cuprinde totalul costurilor determinate de obtinerea produsului din cadrul intreprinderii si este format din costul de sectie la care se aduga cheltuielile generale ale intreprinderii, prin care se inteleg costurile de conducere si deservire a intreprinderii. Costul de uzina (de intreprindere) se calculeaza atat pentru productia marfa cat si pentru productia globala.

Costul complet este format din costul de uzina la care se aduga cheltuielile de desfacere.

Pretul de productie cuprinde costul complet si profitul intreprinderii. Pretul de productie este planificat si el este unic pentru un produs, indiferent de Óntreprindere care il fabrica.







1.2.GRUPAREA COSTURILOR SI PARTICULARITATILE STRUCTURII LOR DE PRODUCTIE IN SILVICULTURA SI EXPLOATAREA LEMNULUI


Costurile de productie se grupeaza dupa mai multe criterii. Gruparea lor dupa diverse criterii se face in vederea unei mai usoare planificari, evidente si analize. Ea permite surprinderea particularitatilor structurii costurilor de productie pe Óntreprindere si identificarea unor directii de actionare in vederea reducerii costului productiei. Principalele criterii de grupare si clasificare a costurilor de producte sunt:

A.Dupa natura muncii consemnate costurile se impart in doua grupe: costuri legate de munca trecuta si concretizate prin valoarea consumurilor de materii prime, materiale, amortizari etc. si costuri cu munca vie. In intreprinderile industriale prelucratoare si cu un grad inalt de mecanizare si automatizare, costurile din prima grupa, exprimand munca trecuta au, in general, o pondere mai mare decat grupa costurilor cu munca vie.

Separarea cheltuielilor in cheltuieli de munca vie si materializata ajuta la calculul unor indicatori ca de exemplu: valoarea productiei nete care se calculeaza prin deducerea din valoarea productiei globale a cheltuielilor cu munca vie. Totodata aceasta grupare permite si stabilirea ponderii elementelor de cheltuieli in volumul total al cheltuielilor precum si dinamica acestor elemente de cheltuieli in timp.

In silvicultura, unde durata procesului de productie este foarte mare, munca manuala are o pondere ridicata iar mecanizarea procesului de productie este inca modesta, costurile cu munca vie au o pondere mare, in exploatarile forestiere, unde mecanizarea s-a extins intr-o masura mult mai maere decat in silvicultura, se constata o crestere a ponderii costurilor materiale fata de silvicultura. Comparativ insa cu alte subramuri ale industriei, exploatarile forestiere au inca o pondere mare a cheltuielilor cu munca vie, ca urmare atat a valorii mici a principalei materii prime, lemnul, cat si a faptuluii ca de peste aceasta valoare lemnul are un volum mare, care determina un consum ridicat de munca. Gruparea costurilor dupa criteriul naturii muncii consumate prezinta imporanta pentru stabilirea cailor de reducere a costului productiei.

B.Dupa omogenitaea, lor costurile de productie se impart in costuri simple si costuri complexe. Costurile simple sau primare sunt formate dintr-un fel de cost, ca de exemplu: consumul de materii prime, consumul de materiale, retributia muncii, contributia asupra retributiei muncii. Costurile complexe grupeaza la un loc mai multe feluri de costuri, referitoare de exemplu atat la consumul de mijloace de productie procurate din afara consumate in aceasta forma in Óntreprindere, cat si la consumul de munca vie, concretizata prin costuri prin retributie muncii. Exemple de costuri complexe sunt: costurile comune ale sectiilor si cheltuielile generale ale intreprinderilor.

C.Dupa variatia lor, functie de cre3sterea sau descresterea volumului productiei, costurile se impart in doua grupe: costuri variabile si costuri constante sau conventional constante.

Costurile variabile sunt cele care variaza ca marime de la o perioada la alta, proportional cu cresterea sau descresterea volumului productiei.

Pe termen lung, toate costurile sunt variabile, deoarece, la orizontul de timp la care se refra, este posibila o modificare a dotarii intreprinderii, perfectionarea procesului tehnologic, modificarea numarului de muncitori, cantitatea de materii prime supuse prelucrarii s.a.

Pe termen scurt insa numai o parte din costuri pot fi variabile intrucat prcesul de productie se desfasoara in anumite conditii, data de o anumita dotare a intreprinderii si de folosirea anumitor tehnologii. In aceste conditii unele costuri sunt conventional-constante, chiar daca se iau hotarari privind variatia productiei. De exemplu , modificarea volumului productiei de la o luna la alta nu are ca efect modicarea amortizarii (in situatia in care nu au intrat noi masini, utilaje, cladiri).



In categoria costurilor variabile pe termen scurt intra: costurile aferente consumului de materii prime, de materii auxiliare directe, de energie electrica, apa, abur si altele pentru nevoi tehnologice, salariile muncitorilor direct productivi, salarizati in acord, contributiile la asigurarile sociale (CAS) aferente acestor salarii etc.

Consumul de materii prime si materiale directe, consumul de munca vie in sectiile de baza cresc proportional cu volumul productiei., de aceea costurile generate de aceste consumuri sunt costuri variabile.

Costurile constante sau fixe sau conventional constante sunt acele ale caror variatie nu este influentat de cresterea volumului productiei. Ele apar doar intr-un orizon de timp scurt si cuprind costurile referitoare la: amortizarea capitalului fix sau chiriile platite pentru aceasta, salariile personalului din aparatul de conducere CAS -ul aferent acestora, costurile aferente abonamentelor la radio, televiziune, reviste si alte publicatii, impozitul pe teren, cheltuieli de deplasare, cheltuieli cu posta, telefonul , telfaxul etc.


a.1. Costurile variabile


Marimea acestor costuri se modifica in raport cu volumul productiei. Pentru a masura variatia costurilor genrate de modificarea volumului productiei se calculeaza indicele de variabilitate a costurilor, dupa relatia:

Formula*******


In care

1.4.CAI SI MODALITATI DE REDUCERE A COSTULUI PRODUCTIEI



functionarea in conditii de eficienta a intreprinderii economice in contextul economiei de piata, reprezinta un obiectiv important care contribuie la definirea si realizarea scopului fundamental al activitatii lor. Aceasta inseamna ca, in functie de profil, unitatea economica de stat trebuie sa-si dimensioneze si sa-si aseze activitatea proprie pe criterii economice care au in vedere gospodarirea cu maxima exigenta a tuturor resurselor de care dispune sau pe care si le procura (financiare, tehnice, materiale si umane) actiune prin care isi asigura eficientizarea rezultatelor productiei specifice, sporirea competitiei pe piata interna si internationala.

Elementul determinant al unei asemena actiuni il reprezinta fenomenul concurential specific economiei de piata, care stimuleaza si impulsioneaza agentii economici sa aplice toate masurile si deciziile care contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestatiilor la costuri cat mai mici.

Astfel, se asigura valorificarea rezultatelor obtinute din activitatea lor (produse, servicii, etc) la preturi mai reduse care, in raport cu cele ale altor ofertanti, sunt mai avantajoase pentru solicitanti si permit, in acelasi timp, obtinerea unor avantajede profit stimulatoare pentru continuarea functionalitatii agentilor economici respectivi.

Eficienta economica este o componenta a activitatii unei intreprinderi. Ea exprima acel raport intre efect si efortul depus pentru realizarea acestui efect acceptat de piata.

Eficienta economica este forma concreta cu cea mai larga sfera de actiune pe care o imbraca rationalitatea in domeniul activitatii economice. Prin ea se intelege interactiunea dintre cantitatea si calitatea resurselor ca generatoare de efecte si volumul, respectiv structura rezultatelor obtinute.

Eficienta economica nu poate fi areciata prin indicatori globali, in expresie totala (profit anual, cheltuieli anuale de productie), ci doar prin indicatorul de eficienta economica, deoarece pot exista situatii in care efctul total sa fie pozitiv, dar consumul de resurse utilizat pentru obtinerea acestui efect sa fie exagerat de mare, mult peste normal si chiar peste limita normala, ducand la o eficienta economica mai redusa.

Eficienta economica pune in balanta eforturile ce se depun cu efectele obtiunute din realizarea rezultatelor pe piata.

Indicatorul de eficienta economica Ee se poate prezenta sub doua forme:

maxim de efect pe unitatea de efort

Ee = Efect / Efort sau

maxim de efort pe unitatea de efect

Ee = Efort / Efect.

PREZENTAREA GENERALA A DIRECTIEI SILVICE BUZAU SUB ASPECTUL STRUCTURII SALE ORGANIZATORICE SI AL PRINCIPALILOR INDICATORI AI FONDULUI FORESTIER






2.1.ANALIZA PRINCIPALELOR ASPECTE ALE ACTIVITATII SILVICE

2.1.1.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV

2.1.2.MARIMEA FONDULUI FORESTIER

2.1.3.COMPOZITIA FONDULUI FORESTIER PE PRINCIPALELE GRUPE DE SPECII

2.1.4.STRUCTURA FONDULUI FORESTIER PE CLASE DE VARSTA

2.1.5.REREGIMELE SI TRATAMENTELE SILVICE

2.1.6.PRODUCTIA SI PRODUCTIVITATEA ARBORETELOR

2.1.7.REZERVA DE MASA LEMNOASA PE PICIOR

2.2.CARACTERIZAREA DIRECTIEI SILVICE BUZAU SUB ASPECTUL STRUCTURII SALE ORGANIZATORICE

2.2.1.STRUCTURA ORGANIZATORICA A DIRECTIEI SILVICE BUZAU

2.2.2.CARACTERIZAREA GENERALA A OCOLULUI SILVIC GURA - TEGHII

2.2.3.STRUCTURA ORGANIZATORICA A OCOLULUI SILVIC GURA - TEGHII

2.3.CARACTERIZAREA DIRECTIEI SILVICE BUZAU SUB ASPECTUL STRUCTURII DE CONDUCERE

2.3.1.STRUCTURA DE CONDUCERE A DIRECTIEI SILVICE BUZAU

2.3.2.STRUCTURA DE CONDUCERE A OCOLULUI SILVIC GURA - TEGHII



























2.1.ANALIZA PRINCIPALELOR ASPECTE ALE ACTIVITATII SILVICE



2.1.1.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV



referitor la problema diagnosricari potentialului tehnico-productiv ne vom referi la activitatea unei institutii din domeniul silviculturii, din partea de sud-est a tarii.

Potentialul tehnico-material este reprezentat din fondul forestier (care poate fi detaliat pe clase de productie si clase de varsta), fondul cinegetic al padurilor, de utilaje specifice activitatii de silvicultura, de mijloace de    transport etc.

Fondul forestier national, conform Codului Silvic - 1996, cuprinde: padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care srevesc nevoilor de cultura, productie ori administratia silvica; iazurile; albiile paraielor; precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice, in conditiile legii indiferent de natura dreptului de proprietate. Padurile sunt terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha.

Terenurile din fondul forestier national destinate impaduririi si cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica sunt:

a)       terenurile in cursde regenerare, terenurile degradate si poienile stabilite prin amenajamentele silvice sa fie impadurite;

b)       pepinierele, solariile, plantajele, culturile de rachita si cele cu arbusti ornamentali si fructiferi;

c)       terenurile destinate asigurarii hranei vanatului si animalelor din dotarea unitatilor silvice;

d)       terenurile date in folosinta temporara personalului silvic;

e)       terenurile ocupate de constructii si cele aferente acestora, drumuri si cai ferate forestiere, fazanerii, pastravarii, crecatorii de animale, dotari tehnice specifice sectorului forestier.

2.1.2.MARIMEA FONDULUI FORESTIER



marimea fondului forestier este data de alti indicatori derivati (suprafata, procentul de impadurire, repartitia geografica, cota de padure pe locuitor).

Din punct de vedere al suprafetei fondului forestier, judetul Buzau - respectiv Directia Silvica Buzau ocupa un loc de mijloc intre filialele silvice din tara, cu cele 162.119 ha. Suprafata fondului forestier a Directiei Silvice Buzau este redata in tabelul 1.3.


STRUCTURA FONDULUI FORESTIER AL DIRECTIEI SILVICE BUZAU

Tabel 1.3. *********


Se poate observa ca suprafetele acoperite cu paduri (159 667 ha) detin o pondere de 96,4 % in totalul suprafetei fondului forestier, deci o pondere mare din suprafata fondului forestier este acoperita efectiv de paduri.

La nivelul anului 1991 suprafata fondului forestier al Romaniei se cifra la 6339,1 mii ha in Europa. Dupa suprafata fondului forstier, Romania ocupa locul al IX- lea.

Astazi, suprafata acoperita efectiv cu paduri din totalul fondului forestier reprezinta 6182 mii ha, diferenta constituind-o terenurile cu alte utilizari.

Procentul de impadurire este dat de raportul dintre suprafata fondului forestier si suprafata judetului.

Procentul de impadurire = suprafata fondului forestier/ suprafata judetului

Deci, procentul de impadurire va fi : P i= 162119 / 610300 = 25,56 %.

Procentul de 25,56 % situeaza Directia Silvica Buzau sub media pe tara, care este de 26,70 %, dar situa peste cota minima stabilita pe plan mondial de 25 %; Romania situandu-se pe locul II in Europa. Valoarea procentului de impadurire la nivelul continentului nostru este de 35 %, iar la nivelul mondial de cca 30 %, dupa cum reiese din urmatorul tabel:


Tabelul 1.4 ****


Diferenta minus de 1,14 % a procentului de impadurire si 0,03 in plus a cotei de padure pe locuitor de datoreaza in principal conditiilor naturale si interventiei omului de-a lungul secolelor.

Fondul forestier al Directiei Silvice Buzau este situat cu preponderenta in zona de deal si de munte, dar si in zona de campie, fiind conditionat de relieful judetului Buzau, un relief armonios repartizat. (a se vedea harta unitatii de relief).

Cota de padure pe locitor este un indicator al fondului forestier ce caracterizeaza abundenta padurilor dintr-o tara. Se calculeaza ca fiind raportul dintre suprafata fondului foreestier si populatia tarii, judetului, etc.

La nivelul Romaniei cota de adure pe locuitor este de 0,28 ha/loc. pentru a se asigura un echilibru intre resursele forestiere si nevoile economiei unei tari se estimeaza ca aceasta cota sa fie de minimum 0,3 ha/loc.

La nivelul judetului, respectiv al Directiei Silvice Buzau, cota de padure pe locuitor este:

Cp = suprafata fondului forestier / populatia judetului = 162119 ha / 516300 loc = 0,31 ha/loc

Cu o cota de 0,31 ha/loc , Directia Silvica Buzau se situeaza peste media pe tara, difernta plus 0,03 si peste minimul necesar stabilit. Totusi, se poate aprecia ca echilibrul resurse - necesar este destul de fragil.











2.1.3.COMPOZITIA FONDULUI FORESTIER PE PRINCIPALELE GRUPE DE SPECII


un alt indicator de baza al fondului forestier este compozitia pe specii a padurilor. Aceasta ofera informatii despre structura productiei lemnoase pe sortimente, valoarea economica si chiar volumul productiei pe specii. Din acest punct de vedere economic acest indicator este foarte important mai ales pentru profilarea industriei de prelucrare pe speciile cu ponderea cea mai mare.

In analiza compozitiei pe specii a padurilor, nu se ia fiecare specie in parte, ci se constituie grupa de specii, dupa importanta lor economica si dupa criterii silviculturale.

Principalele grupe de specii sunt rasinoasele si foioasele. Acestea din urma se pot clasifica in : fag, stejar, diverse specii tari (capen, salcam, mesteacan, paltin,etc) si diverse specii moi (plop, salcie, tei).

La nivelul Directiei Silvice Buzau, structura padurilor pe specii se prezinta astfel:


Tabelul 1.5.

GRUPAREA PADURILOR PE SPECII (FOND FORESTIER)



GRUPAREA PADURILOR PE SPECII


Padurile administrate sunt constituite din arbori ude predomina fagul si rasinoasel - circa 65% urmate de speciile de esente tari - 16% si stejar - 14%










Document Info


Accesari: 14169
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )