NORMELE DE COMPORTAMENT IN AUDIT

NORMELE DE COMPORTAMENT ÎN AUDIT

1. Codul etic national al profesionistilor contabili

Codul etic IFAC defineste profesionistul contabil ca fiind membrul unui organism profesional care a aderat la IFAC, fie ca e vorba de liber-profesionist (persoana fizica, asociat al unei societati civile de contabilitate sau actionar al unei societati comerciale de contabilitate) sau salariati în industrie, comert, sectorul public sau educatie. Termenul de profesionist contabil utilizat în aceasta lucrare include termenul de "auditor", adica profesionistul contabil însarcinat cu realizarea unei misiuni de audit de baza, speciala sau misiuni conexe de audit.

Codul este obligatoriu tuturor profesionistilor contabili indi­ferent de activitatile pe care le desfasoara (contabilitate, audit, con­sultanta) si indiferent cum îsi desfasoara activitatea: ca liber-pro­fesionist sau ca angajat; cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:

Partea A - tuturor profesionistilor contabili;

Partea B - numai profesionistilor contabili liber-profesionisti;

Partea C - numai profesionistilor contabili angajati.
Adoptarea Codului IFAC drept Cod national poate fi facuta

numai de organismele membre IFAC; punerea în aplicare si auto­ritatea regulilor de etica se face potrivit Declaratiei de principiu a organismului de conducere al institutului profesional membru IFAC iar formarea pentru punerea în aplicare si autoritatea regulilor de etica trebuie sa se gaseasca într-o Prefata la regulile nationale de etica aprobata, de asemenea, de organul de conducere al organis­mului membru IFAC.

Potrivit Standardului International de Audit (ISA) nr. 100 si Standardului International privind Angajamentele de Asigurare (ÎSAE) nr. 3000, profesionistul contabil trebuie sa se conformeze regulilor de etica emise de IFAC (Federatia Internationala a Conta­bililor) reguli continute în "Codul de Etica Profesionala a Conta-bililor" care a fost adoptat în România de catre Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati - organismul national membru al IFAC, sub denumirea de Codul Etic National al Profesionistilor Contabili (denumit în continuare Codul).

Necesitatea Codului consta în:

necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;

conservarea încrederii publicului în profesie;

asigurarea protectiei, atât a profesionistului contabil cât
si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesio­
nistii contabili;

necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei pro­
fesionistului contabil ş 525b15f ;i a organismului din care face parte.

Acceptarea responsabilitatii fata de public este o caracteristi­ca a profesiei contabile care o defineste de celelalte profesii. Publi­cul (clienti, furnizori, actionari, salariati, statul etc.) se bazeaza pe integritatea si obiectivitatea profesionistilor contabili, pentru menti­nerea unei functionari corespunzatoare a economiei, iar societatea conteaza pe profesionistii contabili a caror atitudine si comporta­ment au impact asupra bunastarii comunitatii (rol social al profe­sionistilor contabili).

Obiectivele profesiei contabile constau în îndeplinirea celor mai înalte standarde de profesionalism, atragerea celor mai înalte nivele de performanta si satisfacerea exigentelor interesului public, iar cerintele de baza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt legate de profesionalismul, încrederea, credibilitatea si cel mai înalt standard de calitate în activitatea profesionistilor contabili.

2. Principii fundamentale

Pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionis­tii contabili trebuie sa respecte un numar de conditii sau principii fundamentale.

a) Integritatea si obiectivitatea

Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci când efectueaza servicii profesionale.

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se afle în situatii de incompati­bilitate, de conflict de interese sau în alte situatii de natura a deter­mina un tert sa puna la îndoiala obiectivitatea acestuia.

Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sin­ceritate. Principiul obiectivitatii impune fiecarui profesionist con­tabil obligatia de a fi just, cinstit în plan intelectual si neimplicat în conflicte de interese.

Profesionistii contabili trebuie, în orice, sa garanteze integri­tatea lucrarilor lor si sa ramâna obiectivi în judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor si anume:

unii liber-profesionisti îndeplinesc misiuni de audit, con­
siliere fiscala, consiliere de gestiune, expertize etc;

alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare
în contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern,
exercita functiuni de gestiune financiara în industrie, co­
mert, sectorul public sau educatie.

Cu ocazia stabilirii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute în vedere atunci când se stabilesc regulile de etica refe­ritoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:

profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii
care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune
în discutie obiectivitatea lor;

este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile
generatoare de presiuni; asemanarea si gradul de verosimi­
litate prevaleaza atunci când se definesc criteriile care per­
mit identificarea relatiilor susceptibile de a pune în discutie
obiectivitatea profesionistului contabil;

trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica pre­
judecati, influente din partea tertilor care pun în discutie
obiectivitatea;

profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul
însarcinat de acestia cu prestarea serviciilor profesionale
respecta principiile de obiectivitate;

profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa
ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, în
mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ
rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaborato­
rilor lor.

b) Competenta profesionala, grija si sârguinta

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa mentina în permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui client sau al angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru;

Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are) competente sau experiente pe care acesta nu le are.

Competenta profesionala se divide în doua componente:

a) Achizitionarea (obtinerea) competentei profesionale: stu­dii, vechime, examen de acces, stagiu, examen de aptitudini.

b) Mentinerea competentei, care presupune:

tinerea la curent cu evolutiile în profesie, cu deosebire
normele nationale si internationale în domeniul contabil,
audit, legislatie;

adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor
în concordanta cu normele nationale si internationale în
materie.

c) Confidentialitate

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute în timpul mi­siunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara auto­rizare scrisa, în afara de cazurile când obligatia divulgarii e pre­vazuta prin lege sau norme regulamentare.

Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor referitoare la afacerile unui client sau ale angajato­rului, obtinute în cursul prestatiei serviciilor sale; aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor între profesionist si clientul sau angajatorul sau.

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma - subalterni sau colaboratori - respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea nu se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul sau personal sau al unui tert.

Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informa­tiilor care permit profesionistului contabil sa îndeplineasca obliga­tiile sale, stabilite prin normele profesionale.

în interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si întinderii obligatiilor legate de confiden­tialitate si asupra circumstantelor în care divulgarea de informatii primite în cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.

Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depind si de legislatia generala a fiecarei tari.

Pentru a stabilit daca informatiile confidentiale pot fi divul­gate, trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exem­ple):

când divulgarea este autorizata de client sau angajator;
interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate
si acest aspect trebuie avut în vedere;

când divulgarea este ceruta de lege sau când exista obli­
gatii profesionale de divulgare;

De exemplu:

producerea de documente sau furnizarea de probe în cazul
unei proceduri judiciare;

informarea autoritatilor publice competente de violarea
legii;

respectarea normelor tehnice-profesionale sau regulilor
de etica;

apararea intereselor profesionale ale unui profesionist con­
tabil în cazul unei proceduri judiciare care pune în discutie
responsabilitatea sa;

confirmarea la cerintele controlului de calitate;

Când profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge in­formatii confidentiale, trebuie sa ia urmatoarele masuri:

profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a
determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie
sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustifi­
cate sau nejustificabile;

profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care pri­
mesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel

de informatii, adica sunt abilitati sa primeasca astfel de informatii;

- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa.

d) Profesionalism

Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vis-â-vis de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public în general.

e) Respectul fata de normele tehnice si
profesionale

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa urmareasca cu grija si competenta instructiunile clientului sau sau angajatorului sau, în masura în care acestea sunt compatibile cu exigentele de integritate, obiectivitate, iar în cazul profesionistilor liberali, de independenta.

între altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte nor­mele tehnice si profesionale publicate de:

IFAC (Standardele Internationale de Audit);

IASCF (Standardele Internationale de Raportare Finan­
ciara);

organismul profesional membru IFAC

legislatia în vigoare.

3. Independenta în audit

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili în practica libera (liber-profesionistii contabili) indiferent natura serviciului profesional prestat. în cazul executarii, însa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare (certi- tudine) în ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor fi- nanciare în fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a îndeplinit misiunea în con­ditii de integritate si cu obiectivitate. 3.1. Abordarea conceptuala Independenta are doua componente fundamentale:

Independenta de spirit (rationamentului profesional):
Este caracterizata prin starea de spirit care înlesneste obti­nerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest
rationament profesional, permitând profesionistului contabil sa
actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.

Independenta în aparenta (comportamentala):

Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atât de semnificative, încât o terta persoana, logica si informata (detinând toate informatiile relevante si aplicând toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia nor­mala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale ca­binetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

Utilizarea termenului independenta în mod singular poate crea neîntelegeri. Luat separat, termenul poate induce presupunerea ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie independenta, în sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura.

Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. Prin urmare, importanta relatiilor economice, financiare si de alta natura trebuie evaluata si din punc­tul de vedere al unei terte persoane, rezonabila si informata care, având toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc ca sunt inacceptabile.

Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel posibil sa se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor amenintari la adresa independentei si, corespunzator, sa se determine masurile necesare pentru atenuarea lor. De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiind diferita, pot exista amenintari la adresa independentei, de asemenea, diferite, care necesita aplicarea unor masuri de prevedere corespun­zatoare.

Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de identificare, evaluare si abordare a amenintarilor la adresa independentei ar fi mai folositor interesului public, decât un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.

într-o astfel de abordare conceptuala se iau în considerare atât amenintarile la adresa independentei si masurile de prevedere necesare, cât si interesul public. Potrivit acestei abordari, pro­fesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au obligatia de a identifica si evalua circumstantele si relatiile care pot crea ame­nintari la adresa independentei si, de asemenea, de a lua masurile corespunzatoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivel acceptabil, prin aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare. Pe lânga identificarea si evaluarea relatiilor dintre echipele de pro­fesionisti contabili în audit si servicii conexe si clientii lor, este necesar sa se aprecieze si daca relatiile dintre acestia si terte persoane nu reprezinta amenintari la adresa independentei.

Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de eliminare sau reducere a acestora la un nivel acceptabil difera în functie de caracteristicile individuale ale misiunii, respectiv daca misiunea este un angajament de audit sau o alta misiune.

în cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea în vedere scopul, obiectivul si utilizatorul anume precizat al raportului.

Cabinetul/societatea sau grupul este necesar, prin urmare, sa evalueze circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei profesionistilor contabili, hotarând daca este oportun sa accepte sau sa continue misiunea, precum si ma­surile de prevedere utile; totodata, se va aprecia si daca, în acest context, se impune completarea echipei cu specialisti din afara ca­binetului/societatii sau grupului.

Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii) angajate pentru o categorie larga de utilizatori potentiali: în con­secinta, pe lânga independenta rationamentului profesional, inde­pendenta comportamentala este de o importanta deosebita. Prin urmare, fata de clientii de audit, membrilor echipei de profesionisti contabili în audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil si grupurilor li se cere sa fie total independenti fata de acestia. Con­sideratii similare de independenta fata de clientii lor se cer si atunci când sunt prestate servicii conexe auditului si alte servicii profe­sionale.

In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama de orice amenintare la adresa independentei, despre care cabinetul are motive sa creada ca poate fi creata de interesele si relatiile din­tre profesionistii contabili si clientii lor.

în cazul unui raport privind serviciile conexe auditului, restrâns în mod expres contractual pentru folosire de catre utilizatori identificati, acestia sunt considerati a fi în cunostinta de cauza asupra scopului, obiectivului si limitarilor raportului, întrucât au participat la stabilirea naturii si obiectivului misiunii cabinetului de a presta aceste servicii, inclusiv a criteriilor de evaluare a obiec­tivului serviciului respectiv.

în aceste conditii, cabinetul/societatea va avea în vedere lua­rea masurilor necesare asigurarii independentei comportamentu­lui membrilor sai fata de toti utilizatorii raportului.

în plus, în cazul în care cabinetul/societatea are o semnifi­cativa participare financiara, fie directa fie indirecta, în afacerile clientului auditului, al serviciilor conexe si al altor servicii profesio­nale, atunci, evident, interesul financiar al acestei participari va fi atât de important, încât nici o masura de prevedere a reducerii amenintarii la adresa independentei la un nivel acceptat nu ar li posibila.

Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabi I i se pot sintetiza astfel:

pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinete
lor/societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata
de clientii lor;

pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte
servicii profesionale prestate clientilor - care nu suni
clienti în cadrul unui contract de audit - (deci de non-
audit), când utilizatorul anume precizat nu este restrâns
contractual la una sau anumite persoane, membrii cabine­
telor/societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie inde­
pendenti fata de client;

pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte
servicii profesionale prestate clientilor - care nu sunt
clienti în cadrul unui contract de audit - (deci de non-
audit), când utilizatorul anume precizat este restrâns con­
tractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/
societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie inde­
pendenti fata de client.

Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie bazate pe dovezile obtinute înainte de acceptarea misiunii (contractului) si în timp ce acesta este în de­rulare. Obligatia de a proceda astfel apare atunci când un membru al cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte sa apara si sa cunoasca împrejurari sau relatii care ar putea compromite independenta. Ar putea exista situatii când cabinetul/societatea sau un membru al acestora sa încalce, din neglijenta, principiul independentei. Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite, în ge-neral, independenta fata de client, daca exista stabilite, de catre |cabinet/societate, politici si proceduri interne corespunzatoare de pontrol al calitatii, destinate a promova independenta si a corecta imediat abaterile, aplicând orice masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa independentei.

3.2. Amenintari la adresa independentei Independenta este potential amenintata în urmatoarele situa­tii: interes propriu, slabirea autocontrolului, renuntarii la propriile convingeri, manifestari de familiarism si actiuni de intimidare.

3.2.1. Cauze datorate interesului propriu

Au loc atunci când un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra în conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:

a participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;

un împrumut sau o garantie la sau de la un client sau de la
persoane care gestioneaza patrimoniul clientului;

onorarii totale provenind de la un singur client;

preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract
(misiune);

relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de
servicii profesionale;

a potentiala angajare ca salariat al clientului;

onorarii neprevazute în contractul de audit sau de prestari
de servicii profesionale.

3.2.2. Cauze legate de slabirea autocontrolului

De regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa fie reevaluata modalitatea de asigurare a inde­pendentei cabinetului/societatii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare a angajamen­tului.

Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea auto­controlului, apare atunci când unul din membrii cabinetului/socie­tatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnifica­tiva directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client.

Exemple în acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la adresa independentei, pot fi:

un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost
recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul cli­
entului;

un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost
recent un angajat al clientului într-o pozitie din care poate
exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului
de certitudine - asigurare - a contractului fata de client;

prestarea de servicii pentru un client al unui contract de
audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul
certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client;

a pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor înregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client.

3.2.3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri

Apar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al aces­tuia, promoveaza, sau poate fi perceput a promova situatia sau

opinia unui client pâna la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au sub­ordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.

Exemple în acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa independentei de acest fel pot fi:

- a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;

- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, în litigiile sau în rezolvarea neîntelegerilor cu terte parti.

3.2.4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci când, în virtutea unor relatii strânse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabi­netul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine prea întelegator fata de interesele clientului.

Exemple în acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fi exhaustive, pot fi:

un membru al cabinetului/societatii care are un membru
de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie
de raspundere în întreprinderea clientului;

un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o
ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este în masura
a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii
obiectului contractului încheiat cu clientul;

un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o
persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este
angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta di­
recta si importanta asupra realizarii obiectului contrac­
tului încheiat cu clientul;

asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/
societatii cu un client al acestora;

acceptarea de daruri sau ospitalitate, în afara de cazul când
valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii
cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la per
soanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai
clientului.

3.2.5. Cauze datorate unor actiuni de intimidare

Au loc atunci când un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea pot fi:

amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre
cabinetul/societatea respectiva de a înlocui un membru
al acesteia, în cazul unui dezacord de aplicare a unui prin­
cipiu de contabilitate;

presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespun­
zator cantitatea de munca executata de membrii cabinetu­
lui/societatii, în scopul reducerii onorariilor.

3.3. Masuri de protejare a independentei

Membrii echipei de profesionisti contabili în audit, servicii conexe si alte servicii profesionale contabile au responsabilitatea de a ramâne independenti, luând în considerare conditiile în care îsi exercita profesia si amenintarile la adresa independentei si sa ia toate masurile de prevedere disponibile pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la un nivel acceptabil.

Când sunt identificate amenintari la adresa independentei, altele decât cele care, în mod evident, sunt fara importanta, trebuie identificate masurile de protejare corespunzatoare a independentei

aplicarea lor, pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce

la un nivel acceptabil.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va

varia în functie de împrejurari. Trebuie întotdeauna acordata atentie situatiilor în care o terta persoana responsabila si informata, cunoscînd toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protejare aplicate, ar putea trage concluzia în mod rezonabil ca aceste masuri sunt inacceptabile.

Aceasta concluzie a unei terte persoane va fi influentata de rectori, cum ar fi: semnificatia amenintarii la adresa independentei, natura serviciilor profesionale contractate, utilizatorii anume pre­cizati ai raportului misiunilor de audit sau servicii conexe si struc-tura cabinetului/societatii.

Misiunile de protejare a independentei se împart în trei mari

categorii:

masuri de protejare create de profesie, legislatie sau regle­
mentari;

masuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat
cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;

masuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme
si proceduri ale cabinetelor/societatilor.

Cabinetul/societatea de expertiza contabila sau de audit si membrii acesteia trebuie sa aleaga masuri de protejare corespunza­toare pentru a elimina sau reduce amenintarile la adresa indepen­dentei la un nivel acceptabil.

3.3.1. Masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie sau reglementari

Constau în:

cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie;

cerinte de educatie (formare) continua;

standarde profesionale, monitorizare si metode discipli­
nare;

control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor
profesionale prestate de cabinetul/societatea de expertiza
contabila sau audit;

legislatie care guverneaza cerintele de independenta a pro­fesiei si a profesionistilor contabili.

3.3.2. Masurile de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul

Constau în:

aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci când alte persoane împuterni­cite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul;

nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, împu­
terniciti a lua decizii manageriale;

stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare) corecta;

procedurile interne ale clientului privind asigurarea dele­garii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunu­rilor si valorilor;

structura conducerii corporative a clientului, printre care
si comitetul de audit care asigura supravegherea proce­
sului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si
legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care pres­
teaza servicii profesionale pentru client.

Comitetele de audit, facând parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important în conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare înainte de a fi supuse consiliului de administratie, având totodata rolul de legatura între auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie.

Desigur, în lipsa acestui comitet de audit din structura orga­nizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (în mod deosebit, la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve în mod rezonabil aspectele privind indepen­denta.

Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele împuternicite cu conducerea acestor relatii.

în cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, po­trivit rationamentului profesional, ca având legatura cu indepen­denta.

Aceste comunicari pot varia în functie de împrejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, în general, sa abor­deze aspecte relevante stabilite în aceasta sectiune.

3.3.3. Masurile de protejare a independentei, stabilite în interiorul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor

Astfel de masuri constau în:

□ importanta independentei acordata de conducerea cabine­tului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili în audit, servicii co­nexe si alte servicii profesionale, pentru satisfacerea inte­resului public;

politici si proceduri de implementare si monitorizare a
controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentu­
lui cu clientul;

politici de independenta documentate privind identifica­rea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea im­portantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare, precum si modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel accep­tabil;

politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii
aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta;

politici si proceduri care sa permita identificarea interese­lor sau relatiilor dintre cabinetele/societatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate;

politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii
veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client.

modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pen­
tru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti
dintr-un contract încheiat cu un client;

politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetu­
lui/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipa
de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nive­
lului de asigurare angajat;

comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabi­
netului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora,
tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzând instruirea
corespunzatoare si formarea lor continua;

desemnarea unui membru cu experienta al managemen­tului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pen­tru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei;

mijloace de a informa partenerii si personalul de condu­
cere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie
sa ramâna independenti fata de cabinetul/societatea presta­
toare de servicii profesionale;

un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea
cu politicile si procedurile stabilite;

politici si proceduri pentru a însarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor su­perioare orice chestiune privind independenta si obiecti­vitatea care îi preocupa; acestea includ si informarea mem­brilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise împotriva lor;

includerea suplimentara în echipa a unui profesionist
contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pen­
tru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana
ar putea fi angajata din afara cabinetului /societatii /grupu­
lui sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost mem­
bru al echipei de audit si servicii conexe;

consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de
administratori independenti, un organism profesional de
reglementare sau un alt profesionist contabil;

rotirea personalului cu functii de conducere;

comentarea problemelor privind independenta cu comi­tetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clien­tului;

elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute;

politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor
de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clien­tului;

implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a
realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angaja­
mentului;

implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, în masura în care acesta îsi asuma responsabi­litatea serviciilor prestate;

eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii
conexe, când are participari financiare personale care pot
crea o amenintare la adresa independentei.

Când masurile de protejare a independentei, aratate mai înain­te, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel accep­tabil amenintarile la adresa independentei sau când cabinetul/so­cietatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.