Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Proiect didactic la disciplina de Amenajarea Padurilor

agricultura


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURA

Sectia : SILVICULTURA



Proiect didactic la disciplina de Amenajarea Padurilor

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze lucrarile de amenajare a padurilor necesare pentru combaterea fenomenelor de degradare a solului produse de apa costand in eroziune de suprafata si de adancime , depozite de aluviuni si fenomene de alunecare in perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP IV Colibita.

Perimetrul de ameliorare este o fosta pasune, degradata in timp, datorita pasunatului intensiv, preluata in fondul forestier in vederea stapanirii fenomenelor de degradare.

In cadrul perimetrului de ameliorare in partea superioara exista o alunecare de teren cu masa alunecata moderat fragmentata fara exces de apa in suprafata, .1.0. ha. Perimetrul este strabatut de o ravena ale carei dimensiuni: lungimea in treimea superioara, mijlocie si inferioara se vor stabili cu ajuotorul planului de situatie anexat, intocmit la scara de 1: 4000.

Depozitul de aluviuni transportate din cadrul perimetrului (conul de dejectie) are o suprafata de 1 ha si este constituit din bolovanisuri cu putin pietris si nisip (sub 25%).

Lucrarile pe talvegul ravenei se vor proiecta numai pentru treimea superioara, pentru treimea inferioara acestea vor fi numai nominalizate.

CAPITOLUL I

Elemente de identificare a Fondului Forestier

Unitatea de producte IV Colibita este situata in Carpatii Orientali,unitatea geografica a Muntilor Bargaului,partea sud-sud-estica a acestora in bazinul raului Bistrita dreapta tehnica,in amonte de confluienta acestuia cu paraul Tihuta,dreapta tehnica a lacului Colibita si paraului cu acelasi nume,pana la confluienta acestuia din urma cu pr.Colbu.

Suprafata totala a fondului forestier de stat este de 4.833,3 ha.

Administrarea silvica a U.P. este asigurata de ocolul Silvic Prundul Bargaului cu sediul in localitatea cu acelasi nume,ocol din cadrul R.N.P.,Directa Silvica Bistrita.

Vecinatati, limite

Tab.1

Punctul

cardinal

Vecinatati

Limite

Felul

Denumirea

Nord

U.P. II Tihuta

naturala

Culmea Bridireiului,Vf.Bridireiului,

Culmea Bucsoaiei si cea care trece prin varfurile Cosaru,Dragota,Arsitei

si Cornii.

Sud

U.P. VI Colbu

U.P. V Repedele

U.P. VI Pietroasa

naturala

Valea Bistritei,Lacul Colibita,Valea Colibitei,Culmea Prislop-Varful Dalbidan.

Est

O.S.Dorna Candrenilor

naturala

Culmea ce trece prin varfurile Cornii,Magura,Buba,Dalbidan si Strunioru.

Vest

U.P.VI Pietroasa

naturala

Raul Bistrita

Administrarea fondului forestier

Fondul forestier din U.P. IV Colibita este administrat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Protectiei Mediului, prin filiala ROMSILVA R.A. Bistrita - Nasaud, Ocolul Silvic Prundu Bargaului .

Terenuri acoperite de vegetatie forestiera situate īn afara fondului forestier

Pe raza U.P. IV Colibita se afla suprafete de padure care fac obiectul Legii nr. 18 / 1991. Arboretele sunt parcelate si bornate.De asemenea ele apar figirate si pe hārtiile care īnsotesc prezentul amenajament.

Vegetatia se compune din fag,molid ,brad,diverse tari .

1.2. Geologie

Geologic,teritoriul U.P. este constituit din depozite sedimentare de natura vulcani-

ca(lave andezitice si bazaltice),conglomerate vulcanice.Principalele tipuri de roci sunt

sisturile,granitele,gresiile,conglomeratele si luturile.

Principalele vai ce strabat U.P. sunt: Izvorul Lung si Valea Colibitei,ce isi unesc apele si se varsa in lacul de acumulare Colibita,iar acesta in raul Bistrita.Aceste vaiau numerosi afluienti(Dalbidanul cu afluientii:Buba de sus,Dascalul.Tomnatic,Prislop.Valea

Magurii,Pr.Hanganilor,Pr.Locurile Aurii),cu numeroase ramificatii ceea ce face ca re-

teaua hidrografica in ansamblu sa fie destul de dezvoltata.Primavara,odata cu topirea zapezilor se manifesta tendinte de torentialitate.

1.3.Geomorfologie

Orografia terenului-vaile lungi,versantii cu pantele relativ mari,vaile orientate pe directia N-S,favorizeaza canalizarea vanturilor,iar atunci cand acestea au o intensitate mai mare,pot provoca doborituri de vant.Repartitia Fondului Forestier pe categorii de altitudine

Intervalul de variatie al inclinarii este de la 10 la 45 . Inclinarea madie este de 30,6 . Repartitia in procente in functie de inclinare se prezinta astfel : 

Din sinteza tabelului anterior rezulta ca 60 % din suprafata U.P.-ului are o inclinare cuprinsa intre 31 si 40 ceea ce denota un teren foarte inclinat fapt ce se rasfrange asupra vegetatiei prin efectul negativ constituit printr-o eroziune accentuata produsa de catre torentii existenti, iar cantitatile mari de precipitatii, in arboretele cu consistenta redusa, au ca efect spalarea humusului si a straturilor superficiale de sol, ceea ce duce in timp la reducerea troficitatii statiunii si la micsorarea volumului edafic util, acestea avand un efect negativ asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere.

Ezpozitia generala este SV. Caracteristic acestei expozitii este o perioada mai mare de insorire ceea ce determina o temperatura mai ridicata, topirea mai timpurie a zapezii, reducandu-se intr-o oarecare masura actiunii temperaturii si indirect a altitudinii ca factori limitativi ai vegetatiei forestiere.

Marea majoritate a arborete 12312s1810m lor se situeaza la altitudini cuprinse īntre 1 101 - 1 300 m, īn arealul favorabil molidului .Limitele UP-ului se situeaza intre 550m si 1530m cu concentratie mai mare a vegetatiei mentionata intre limitele de mai sus.

1.4. Conditii climatice

Īn general climatul este temperat. Tipul dominant de climat este cel continental, moderat de deal si submontan.

Clima este influentata si de expozitia variata a unitati studiate astfel putem pomeni de o raspāndire specifica a vegetatiei forestiere.

De asemenea clima este influentata si de diferenta de altitudine. Astfel in zonele mai joase perioada de vegetatie este mai lunga iar in zonele mai īnalte perioada de vegetatie este mai scurta,acest lucru determinānd o raspāndire specifica a vegetatiei forestiere.

Factorii climatici sunt favorabili dezvoltarii vegetatiei forestiere etajului montan-premontan de fagete si celui deluros de gorunete si goruneto-fagete.

Regimul termic

Temperatura scade cu cresterea altitudinii, cu gradul de expunere a versantilor functie de inclinare si expozitie in medie cu 5 gr. Celsius la 100.

ntemperatura medie anuala este 6-8 grade Celsius

namplitudinea termica este 55.8 gr. Celsius

nzile de īnghet sunt 110-120

nprecipitatii medii anuale sunt 600-800 mm

nindicele de ariditate anual este 45

Repartitia temperaturilor medii de-a lungul lunilor

Tab.6

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temp.

Regimul pluviometric

Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 1 100 mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore este de 70 l / 24 ore in 10.07.1938. in perioada de iarna numarul de zile cu ninsoare este de 48 - 80 zile, iar numarul de zile cu strat de zapada se ridica la 120 - 160 zile pe an. Numarul mediu al zilelor cu nebulozitate este de 170 zile pe an.

Distributia precipitatiilor de-a lungul anului

Tab.7

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Prec.

34

84

67

Regimul eolian

Cele mai puternice, dar si cele mai frecvente vanturi in regiune sunt cele nordice si cele nord-vestice, acestea fiind influentate si de orografia terenului.

Frecventa si viteza vāntului pe directii

Directia

Frecventa

Viteza

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV


Diagrama WALTER - LIETH

Din diagrama prezentata rezulta ca temperaturile medii anuale sunt scazute; caracteristic pentru regiunea climatica respectiva, o influenta puternica avand-o altitudinea, temperaturile medii lunare mentinandu-se sub 0 C de la inceputul lunii noiembrie pana la sfarsitul lunii martie.

Precipitatiille cu maxima in iunie, exceptional in luna mai si E.T.P.-ul sunt astfel incat exista un excedent permanent de precipitatii sau cu intrerupere de cel mult o luna, la mijlocul verii, mai exact in luna iulie.

Deosebit de important pentru raspandirea molidisurilor este factorul temperatura, prin faptul ca odata cu cresterea altitudinii, temperatura scade, avand ca efect diminuarea cresterilor datorita scaderii perioadei de vegetatie.

Diagrama Walter-Lieth


1.5. Hidrologia

Hidrologic padurile din unitatea de productie sunt situate in bazinul superioor al raului Bistrita Ardeleana.principalele cursuri de apa sunt Tiha cu afluientii:Secu,Tureac,Sendroaia,Magurici,Casarul si Colibita cu afluientii:Izvorul Lung,Dalbidan,Colbu,Panulet,Repedele,Soimu.

1.6. Conditii edafice Soluri

Repartitia terenurilor pe clase, tipuri de sol a celor 34 ua - uri

CLASA

TIPUL

SUBTIPUL

CODUL

SUCCESIUNEA ORIZONTURILOR

SUPRAFATA

HA.

Cambisoluri

Brun acid

Tipic

Ao - Bv - C

Criptospodic

Aou - Bv - C

Spodosoluri

Podzol

Tipic

Au - Es - Bhs - R

Litic

Au - Es - Bhs - R

Total

Solurile BRUN ACIDE TIPICE, conform tabelului de mai sus, ocupa cea mai mare suprafata, respectiv 53 % din total, si au ca indicativ codul 3.3.0.1.

In arealul montan cu precipitatii medii de peste 850 mm si temperaturi de 3 - 6 C, vegetatia naturala este reprezentata de paduri de molid sau amestecuri de molid si cu fag care produc si asigura o acidificare a solului. Are un profil de tip Ao - Bv - C ( R ), textura mijlocie, diferentiata pe profil, continut mic in humus ( 1,8 - 4 % ), dar pot avea cantitati mari de materie organica, pH acid ( 4,5 - 5 ), grad de saturatie in baze scazut ( V = 27 - 30 - 50 % ). In Ao si in Bv ( V = 20 - 50 % ). Structura este grauntoasa, slab dezvoltata in Ao si poliedrica in Bv, coloizii minerali nu migreaza ci raman la locul lor de formare si alcatuiesc cu acizii huminici complexe organo-minerale putin mobile.

In cuprinsul Ocolului s-au identificat subtipurile de sol brun acid : tipic, criptospodic si litic.

Solul brun acid litic are limita orizontului R mult superioara celui tipic.

Volumul edafic util este in general scazut. Fertilitatea lor este scazuta, dar este propice dezvoltarii vegetatiei forestiere alcatuita in principal din molidisuri.

Capitolul II

CARACTERIZAREA GENERALA A PERIMETRULUI DE AMELIORARE PANULETUL

Principalii factori care au favorizat procesele de degradare dupa disparitia vegetatiei sunt ploile cu un cuantum anual ridicat, panta mare a terenului, substratul format din roci friabile. Procesele de degradare s-au declansat ca urmare a despaduririi suprafetei si a pasunatului intensiv. Aceasta situatie se mentine si īn prezent de aceea este necesara interventia cu lucrari de ameliorare ca procesele de eroziune sa fie oprite, terenurile sa fie stabilizate si sa reintre īn circuitul economic.

Procesele de degradare sunt determinate de eroziunea pluviala, aceasta īmbraca doua forme: eroziunea de suprafata si eroziunea de adāncime. Ambele forme sunt reprezentate īn perimetrul cu grade de intensitate diferite.

Procesele de eroziune īn suprafata sunt caracteristice pentru terenurile īnclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un scut vegetal protector. Īn raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se īmpart īn trei categorii: moderat, puternic si foarte puternic erodate, dupa cum s-a īndepartat mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul orizonturilor urmatoare.

Eroziunea de adāncime este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza versantilor. Īn desfasurarea procesului se disting doua faze: siroirea si ravenatia. Ravena prezinta trei zone : una de desprindere, una de transport si alta de depozitare. Zona de desprindere este o rāpa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde sistematic materialul erodat. Zona de transport este un canal cu un pat si doua taluze si īn lungul sau sunt transportate materialele venite din amonte.

Datorita gradului ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cāt si riscului potential de eroziune, se contureaza o serie de consecinte grave si dintre cele mai diverse.

Cele mai numeroase si evidente sunt consecintele pedologice, astfel solul a fost batatorit, destructurat iar orizontul de humus a fost īnlaturat de pe suprafete mari.

Īn urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor rāului colector creste considerabil dupa fiecare ploaie.

Din punct de vedere climatic are loc o modificare īn plan local a bilantului caloric. Datorita lipsei vegetatiei solul nu īsi īndeplineste rolul de retinator de apa astfel īncāt seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid.

Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel īncāt este posibil ca īn urma unor ploi abundente si de lunga durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fii īn totalitate spalate si transportate, iar nivelul apelor rāului si chiar conformatia albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile.

Datorita caracterului dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei face ca aceasta sa devina mai nesigura si mai costisitoare.

CapIII

Cartarea stationala a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare si stabilirea problemelor ce se cer rezolvate

3.1.Metoda de cartare adoptata

Cartarea este operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul perimetrului de ameliorare, avānd ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si īn final formularea problemelor ce se cer rezolvate īn perimetru.

Metoda folosita pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de cartare dupa unitati si tipuri stationale, scara la care se carteaza este de 1:4000. aceasta metoda utilizeaza criterii de ordin stational si foloseste notatii si unitati taxonomice specifice. Criteriile metodei de cartare sunt:

natura degradarii si forma terenului degradat

pozitia fitoclimatica a terenului

caracteristica definitorie a terenului

solul si proprietatile sale.

Unitati taxonomice folosite:

1. Clasa de terenuri degradate este unitatea taxonomica ce grupeaza toate terenurile care sunt afectate de o anumita forma de degradare, netinānd cont si de amplasarea lor geografica.

2. Seria zonala a statiunii reuneste terenurile degradate din diferite clase si din acelasi areal fito-climatic. Exista patru serii ce corespund zonelor de cāmpie, deal, munti josi si munti īnalti notate C,D,M1 si M2.

3. Subclasa de statiuni este determinata dupa caracteristica definitorie a terenului degradat care confera un anumit aspect. Pentru fiecare clasa de terenuri degradate s-au stabilit cāte doua subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.

4. Grupa stationala tine seama de caracteristica pedologica fundamentala(structura, textura solului ), grupānd terenurile degradate care au conditii asemanatoare.

5. Tipul stational este gruparea de unitati stationale cu acelasi specific ecologic si potential productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, avānd deci si aceeasi formula de cartare stationala.

6. Unitatea stationala este unitatea taxonomica concreta, delimitata de o portiune de teren omogena din punct de vedere al specificului ecologic si al potentialului productiv.

Perimetrul de ameliorare apartine zonei fizico-geografica M1, regiuni de munte mijlociu din subzona amestecului de fag cu rasinoase

3.2Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru

In perimetrul de ameliorare s-au identificat un numar de 5 unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie īntrerupta si notate cu cifre arabe.

Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise.

Unitatea stationala nr. 1

suprafata 16.1 ha

eroziune de gradul I (E1)

teren moderat erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 550 m

maxima: 650 m

- panta: 19 %

- expozitia: V

- sol brun acid,textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa3

Unitatea stationala nr. 2

suprafata 9.1 ha

eroziune de gradul II (E2)

teren puternic erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 600 m

maxima: 730m

- panta: 25 %

- expozitia: V

- sol brun acid,textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa4

Unitatea stationala nr. 3

suprafata 22.6 ha

eroziune de gradul III (E3)

teren foarte puternic erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 650 m

maxima: 850 m

- panta: 27 %

- expozitia: N-E

- sol brun acid, textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa8

Unitatea stationala nr. 4

suprafata 9.7 ha

eroziune de gradul IV (E4)

teren excesiv erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 590 m

maxima: 700m

- panta: 32 %

- expozitia: N-E

- sol brun acid, textura argiloasa

- teren nud

tip stational: EFa10

Unitatea stationala nr. 5

suprafata 8.1 ha

eroziune de gradul III (E)

teren foarte puternic erodat

conditii geomorfologice:

- altitudinea: minima: 550 m

maxima: 640m

- panta: 27 %

- expozitia: S

- sol brun acid, textura argiloasa

- teren slab īnierbat

-tip stational EFa8

3.3.Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru

Tip stational

U.S. componente

Formula stationala

Tip de eroziune

simbol

Suprafata

nr

Suprafata

T1

EFa3

Moderata(E1)

T2

EFa4

Puternica(E2)

T3

EFa8

Foarte puternica(E3)

T4

EFa10

Excesiva(E4)

Cap.4.Stabilirea solutiilor tehnice de ameliorare adoptatein functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare existente in perimetru

4.1.Complexul de masuri si lucrari ameliorative

Avānd īn vedere obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente īn perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului, se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.

Solutia tehnica de ansamblu

consolidarea versantilor erodati

1. terase

consolidarea obārsiei albiei de scurgere

2. garnisaje

reducerea compactitatii solului

3. pregatirea īn vetre

īnlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie

4. fertilizarea cu pamānt vegetal

ameliorarea generala a conditiilor de mediu

5. lucrari de īmpadurire

asigurarea linistii īn perimetru prin lucrarile efectuate

6. masuri de paza si lucrari de īmprejmuire

Din lista de mai sus se observa ca pentru fiecare problema aparuta īn perimetru se gaseste solutia īn lista componentelor complexului ameliorativ.

Masurile care se impun , se refera atāt la ansamblul perimetrului de ameliorare cāt si la terenurile īnconjuratoare si constau īn: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare. Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.

Regulile de exploatare: īn urma lucrarilor de īmpadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strāngerea de fructe de padure, activitati turistice.

Masurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul īn cantonul caruia se gaseste perimetrul.

Īn timpul lucrarilor perimetrul va fi scos īn evidenta prin panouri de atentionare si prevenire a pericolelor

4.2.Solutii tehnice adoptate pe tipuri stationale

Tabelul 11

T.S.

S

Impaduriri in gropi obisnuite

Lucrari de consolidare

Lucrari de pregatire a solului

Terase simple

(metri liniari)

Terase sprijinite de gardulete

continue

intrerupte

vetre

benzi

T1

T2

T3

T4

T5

T6

T7

4.3.Suprafetele de parcurs cu lucarari de completari si intretinere a culturilor

Tabelul 8

T.S

S

(ha)

Lucrari de completari

Lucrari de intretinere

Total

Din care

Total

Din care

Ha

Anul 2

Anul 3

nr

ha

Anul 1

Anul 2

Anul 3

ha

ha

nr

ha

nr

ha

nr

ha

T1

T2

T3

T4

T5

T6

T7

4.3.Detalierea solutiei tehnice

4.3.1.Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire

Suprafata care urmeaza a fi īmpadurita īn perimetrul de ameliorare este de 70.2 ha, reprezentānd 100% din totalul suprafetei perimetrului. Culturile create īn urma lucrarilor de īmpadurire vor avea un rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor.

Comparānd conditiile stationale existente īn perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de īmpadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: MO LA PI PAR AN PA.

Formula de īmpadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste īn functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente īn proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti, iar īn cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturii, rezultānd pinete.

Culturile vor avea desimii de 5000 puieti/ha.

Procedeul de plantare utilizat īn mare parte din suprafete este cel de plantare īn gropi normale de 30x30x30 cm.

Tabelul 4- Detalii tehnice privind īmpadurirea, pe tipuri stationale

Tip stational

Formula de īmpadurire

Distanta de lucru

Nr de puieti la ha

Elemente privind modul de īmpadurire

Simbol

S (ha)

EFa3

75Mo25La

2x1

Gr.p

EFa4

75MO25La

2x1

Gr p

EFa8

50Pi25Fr25Par

2x1

Tn+Gr o

EFa10

50Pi 25Fr 25Par

2x1

Tn+Gr.o

RFa8

100An

2x1

Tg

Al Fa4

75Mo25Fr

2x1

Gr v

A Fa4

50An50Pa.

1x1

Gr.o .

Total

Completarea si īntretinerea culturilor

Receptia lucrarilor de īmpadurire si controlul anual al culturilor se vor face utilizānd suprafete de proba, care sa īnsumeze aproximativ 40% din totalul suprafetelor īmpadurite. Īn functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de īntretinere.

4.3.2.Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului

Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 0.5 ha, pe aceasta suprafata culturile avānd desimesimea de 5000 puieti/ha. Lucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, īn vetre cu dimensiunile de 60 x 80 cm. Rolul acestora este de a reduce compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltarii puietilor, astfel si īncāt acestia sa īsi poata dezvolta rapid sistemul radicelar. Pregatirea solului īn vetre este prevazuta īn suprafetele de la baza versantului, unde materialele fine provenite din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, īmpiedecānd astfel instalarea vegetatiei.

Terase sprijinite de gardulete. (p.s. am achizitionat acest proiect de la bor calin din grupa 1, cotravaloarea acestuia fiind de 40 lei, eu nu l-am facut pentru ca, cu respect va spun ca ma doare in fund de materia dumneavoastra ) Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase sprijinite de gardulete este de 0.72 ha. Terasele vor fi continui. Ele au rol de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai īndelungat respectiv 5-6 ani. Dispunerea teraselor va fi īn siruri paralele fata de curba de nivel, cu distante īntre siruri de 2 m.

Tehnica de executie a teraselor sprijinite de gardulete presupune mai multe operatii, īn urmatoarea ordine: fixarea si materializarea teraselor; construirea unor terase cu latimea de 30 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea īmpetiturilor de nuiele si legarea lor din loc īn loc cu sārma; executia terasei propriu-zise si taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea si nivelarea platformei; acoperirea cu pamānt a piciorului garduletului si batatorirea pamāntului.

Cleionajele sunt lucrari de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea obārsiei albiei de scurgere. Ele se prevad īn treimea superioara care are o lungime de 215m. aceste lucrari au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea īn adāncime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor.

Īmprejmuirea se face pe o lungime de 3470 m.Lucrarile de īmprejmuire constau īn ridicarea unui gard de sārma ghimpata din cinci rānduri care se executa pe bulamaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse īntre 15-20 cm si lungimi de 2,2 m. Bulamacul se īngroapa īn pamānt 0,70 m si se dispun la distante de 2,5 m unul de celalalt. Capatul care se īngroapa īn pamānt se carbonizeaza prin ardere superficiala. Cele 5 rānduri de sārma ghimpata se prind de bulamaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulamac si la colturi gardul se īntareste cu contrafise. Primul rānd de sārma se asaza pe bulamac la 20 cm de sol, al II-lea la 20 cm de primul, al III-lea la 30 cm de cel din uma, al IV-lea la 30cm si ultimul la 40 cm. Pāna la capatul superior al bulamacului mai ramān īnca 10cm

CAP.5. Detalii de ordin tehnic privind aplicarea solutiilor adoptate

5.1.Necesarul de puieti

Tabelul 5

T.S

S

(ha)

Formula

Stationala

Compozitia

de

impadurire

Numar puieti pt imp (mii buc.)

Nr puieti pentru completari

Total

Total

Din care pe specii

Mii

buc

Mo

Fr

Pi.

An

Par

Pa

T1

EFa3

75Mo25Fr

T2

EFa4

75Mo25Fr

T3

EFa8

50Pi25Fr

25Par

T4

EFa10

50Pi.n25Fr

25Par

T5

RFa8

100An

T6

Al Fa4

75Mo25Fr

T7

A Fa4

50An 50Pa

5.2.Terase simple

Lts/ha=m l/ha, Sts/ha=5000*0,6=3000 m2=0,3 ha

5.3.Terase intrerupte

L= m l/ha

5.4.Gardulete

Sg=lg*h=3000*0,30=900 m2

5.5.Cantitatea de nuiele

Cn=Sg*c=900*0,061=54,9 m steri

54,9:9=6 gramezi tip (2x1,5x3)

5.6.Numarul de pari pentru terase continuie

Diametrul parilor = 5-6 cm, lungimea = 1 m, din care 0,5 batuti in pamant

Vu=*r2=3,14*0,032=3,14*0,00090,003 m3

Np=Lts*2=3000*2=6000 buc

Vt=Vu*Np=0,003*6000=18 m3

5.7.Numarul de pari pentru terasele intrerupte

Np= buc d1=dist pe randuri d3=dist unui tronson

Vt=Vu*Np=0,003*16250=48,7 m3

5.8.Necesarul de nuiele si pari pentru garnisaje

Vcraci(m steri)=200*0,3=60 m steri:9=7 gramezi tip 200=L*l(lungimea si latimea ravenei)

O longrina=latimea ravenei=4 m, d=0,08 m

Vu=*r2=3,14*0,082=0,08 m3

Vtot=60*0,08=4,8 m3

Vu(par)=1,5*0,042*3,14=0,008 m3 h=1.5

Vtot(pari)=Vu*Np=0,008*30=0,24 m3

5.9.Determinarea numarului de cleionaje si a distantei intre ele

it=

Ha=H-Hc=D(it-ip)=300(0,23-0,02)=63 m

Nrc= buc

Distanta intre cleionaje= m

5.10.Imprejmuirea cu gard din sarma ghimpata

P=3470 m

1 par la 2,5 m => Np=3470:2,50=1388 buc

sarma ghimpata=3470*5=17350 m l*0,0515=894 kg

4 cuie la par =>Nrc=1388*4=5552buc*0,004=22,2

1 scoaba la par=>Nrs=1388*1=1388 buc*0,04=55.5kg=56

Cap.6.Breviar de calcul pentru toate categoriile de lucrari

6.1.Volumul de lucrari stabilite pe categorii

Tabelul 12

Categoria de lucrari

Denumirea lucrarii

U.M.

Cantitati

A. Lucrari de īmpadurire

Instalarea culturilor forestiere

mii buc.

Ha

Completarea culturilor forestiere

mii buc.

Ha

Īntretinerea culturilor forestiere

Ha

B. Lucrari de consolidare a versantilor

Terase simple

m l

Ha

Terase sprijinite de gardulete

m l

Ha

Gardulete

m l

m2

C. Lucrari de pregatire

Pregatirea īn vetre

nr

m2

Pregatirea in benzi

m l

D. Lucrari de protectie a culturilor instalate

Gard de sārma ghimpata

m l

Gard viu

m l

mii buc

0,912

E. Combaterea eroziunii de adancime

Garnisaje

m3

Cleionaje

m l

6.2.Cantitati de materiale propuse si evaluarea lor

Tabelul 13

Nr.

Crt

Denumirea materialelor

U.M

Cantitatea

Pret unitar

Valoarea totala

Puieiti forestieri

Mii buc

Lemn rotund (foioase tari)pt bulamaci, d>10cm

Mc

Sarma ghimpata

Kg

Cuie

Kg

Scoabe

Kg

Lemn rotund (div foioase tari), d<10cm

Mc

Nuiele specii moi pt impletituri (garnisaje, cleionaje si gardulete)

M steri

Gramezi

Puieti gard viu, 4 la m

Mii buc

Total

79507.76 RON

6.3.Devizul general al lucrarilor propuse in proiect

Tabelul 14

Nr.

crt

Denumirea lucrarii

Valoarea cheltuielilor (RON)

Materiale

Manopera

Total materiale

+manopera

U.M.

Cantitati

Tarif unitar

Valoare totala

Pregatirea terenului in vetre

Mii buc

Executarea teraselor nesprijinite inclusiv mobilizarea solului pe terase

m l

Executarea teraselor sprijinite pe gardulete

m l

Plantarea puietilor

Mii buc

Completarea culturilor instalate

Mii buc

Intretinerea culturilor

Ha

Executarea garduletelor

Pari+

nuiele

m l

Executarea garnisajelor

Lemn rotund

m3

Executarea cleionajelor

Pari+

nuiele

m l

Constructia gardului din sarma ghimpata

Sarma,cuie,

scoabe

Kg

Plantarea gardului viu

m l

Total

TVA-19%

Cote asupra manoperei - 31,75%

Neprevazute - 3%

Total general

Cap.7.Organizrea si esalonarea pe ani a lucrarilor propuse

Tabelul 9

Nr.

Crt

Denumirea

Lucrarii

U.M.

Cantitate

totala

Din care

Instalarea culturilor

Ha

Completari

Ha

Intretinerea culturilor

Ha

Terase simple nesprijinite

M l

Gardulete

M l

Garnisaje

M3

Gard din sarma ghimpata

M l


Document Info


Accesari: 5891
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )