Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































TESTE POMICULTURA - rezolvate

agricultura




TESTE POMICULTURA

  1. Principalele specii fructifere de pe glob, din punct de vedere al productiei sunt:

a-      marul, bananierul, portocalul




b-      marul, prunul, piersicul

c-      marul, parul, cocosul

  1. Denumirea stiintifica a speciilor pomicole contine doua nume ce reprezinta:

a-      increngatura si clasa

b-      familia si subfamilia

c-      genul si specia

  1. Specia prun face parte din grupa:

a-      drupaceelor

b-      pomaceelor

c-      nuciferelor

  1. In cadrul speciilor, soiurile mai sunt numite:

a-      varietate

b-      cultivar

c-      variatie mugurala

  1. Sortimentul unei specii reprezinta:

a-      totalitatea speciilor cultivate intr-o zona, regiune sau tara

b-      totalitatea soiurilor cultivate intr-o zona, regiune sau tara

c-      totalitatea plantelor cultivate intr-o zona, regiune sau tara

  1. Clasificarea speciilor pomicole dupa habitus este:

a-      pomi propriu-zisi, arbustoizi, arbusti, subarbusti, plante fructifere semiierboase

b-      pomacee, drupacee, nucifere, bacifere, subtropicale, tropicale

c-      cu valoare energetica foarte mare, cu valoare energetica mare, cu valoare energetica medie, cu valoare energetica redusa

  1. Planta pomicola este un:

a-      monosistem

b-      biosistem pomicol

c-      ecosistem

  1. Radacinile plantelor pomicole pot fi:

a-      embrionare

b-      adventive

c-      artificiale

  1. Radacinile de schelet, cele de semischelet si cele fibroase se disting numai la:

a-      radacinile embrionare

b-      radacinile adventive

c-      ambele categorii

  1. Aleopatia are ca efect:

a-      inhibitor de crestere a plantelor invecinate

b-      efect stresant asupra plantelor invecinate

c-      efect fertilizant in plantatie

  1. Tulpina plantelor pomicole poate avea origine:

a-      embrionara

b-      mugurala

c-      adventiva

  1. Trunchiul plantelor pomicole este portiunea de tulpina de la:

a-      colet la prima ramificatie a tulpinii

b-      nivelul solului la punctul de insertie al primei ramuri

c-      de la colet la axul pomului

  1. Ramura anuala este:

a-      o crestere anuala purtatoare de muguri, frunze su flori

b-      o crestere anuala dupa caderea frunzelor

c-      o crestere multianuala

  1. Dupa pozitia pe ramura, mugurii vegetativi sunt:

a-      terminali, colaterali, seriali

b-      terminali, subterminali, laterali

c-      terminali, colaterali, axilari

  1. Mugurii adventivi sunt plasati:

a-      la subsuoara frunzelor

b-      la noduri, in jurul mugurului principal

c-      in puncte nedefinite pe ramuri sau radacini

  1. Dupa durata ciclului evolutiv, mugurii sunt:

a-      normali, precoci, dorminzi

b-      normali, stipelari, adventivi

c-      vegetativi, floriferi, muguri fruct

  1. Din mugurii floriferi se formeaza:

a-      frunze

b-      flori

c-      fructe

  1. Din mugurii micsti se pot forma:

a-      flori si lastari

b-      flori si inflorescente

c-      lastari si inflorescente

  1. Mugurii micsti se intalnesc la speciile:

a-      mar, par, gutui, nuc, coacaz, zmeur, mur

b-      mar, par, prun, cires, visin, cais, nuc

c-      migdal, piersic, mur, zmeur, mar, par

  1. Ramurile concurente se formeaza din:

a-      muguri terminali

b-      muguri dorminzi

c-      muguri subterminali

  1. Ramurile lacome se formeaza din:

a-      muguri normali

b-      muguri adventivi

c-      muguri subterminali

  1. Ramurile de garnisire vegetative au:

a-      muguri vegetativi

b-      muguri micsti

c-      floriferi sau micsti

  1. Ramurile de garnisire fructifere (de rod) au:

a-      muguri vegetativi si muguri de rod

b-      muguri de rod

c-      muguri floriferi sau micsti

  1. Tepusa este o ramura de rod:

a-      scurta

b-      florifera

c-      neflorifera

  1. Nuielusa si mladita au terminal:

a-      mugur vegetativ



b-      mugur florifer

c-      mugur mixt

  1. Ramurile buchet sunt ramuri de garnisire:

a-      vegetative

b-      roditoare

c-      scurte

  1. Ramurile mijlocii si mixte se termina cu un mugur:

a-      vegetativ

b-      florifer

c-      mixt

  1. Ramurile mijlocii au lateral muguri:

a-      solitari vegetativi

b-      solitari floriferi

c-      solitari vegetativi sau floriferi

  1. Ramurile mixte au lateral:

a-      numai muguri florali

b-      numai muguri vegetativi

c-      muguri florali si vegetativi, solitari sau grupati

  1. Dominanta apicala are ca efect:

a-      inhibitia corelativa a mugurului terminal asupra mugurilor axilari

b-      etajarea naturala a cresterilor

c-      schimbarea pozitiei ramurilor

  1. Pozitia orizontala a ramurilor:

a-      favorizeaza formarea mugurilor de rod

b-      favorizeaza formarea mugurilor vegetativi

c-      favorizeaza cresterea lastarilor

  1. Portaltoii vigurosi determina:

a-      crestere convergenta a ramurilor

b-      crestere divergenta a ramurilor

c-      fructificare precoce

  1. Frunze lobate se intalnesc la:

a-      coacaz, agris, smochin

b-      capsun, frag, nuc

c-      migdal, alun, castan

  1. Frunze compuse se intalnesc la:

a-      mar, prun, gutui, piersic

b-      capsun, frag, nuc, zmeur

c-      coacaz, agris, smochin

  1. Plantele unisexuat monoice au:

a-      gineceu si androceu pe acelasi individ

b-      gineceu si androceu pe acelasi loc in floare

c-      gineceu si androceu pe plante diferite

  1. Plantele unisexuat dioice au:

a-      gineceu si androceu pe acelasi individ

b-      gineceu si androceu pe acelasi loc in floare

c-      gineceu si androceu pe plante diferite

  1. Racemul este inflorescenta intalnita la:

a-      coacaz

b-      mar

c-      nuc

  1. Corimbul este inflorescenta intalnita la:

a-      mar, par

b-      zmeur, mur

c-      nuc, alun

  1. Amentul este inflorescenta intalnita la:

a-      nuc, alun

b-      capsun, frag

c-      coacaz

  1. Polenizarea la plantele pomicole poate fi:

a-      entomofila

b-      amenofila

c-      hidrofila

  1. Soiurile intersterile sunt acele soiuri la care:

a-      anterele nu au polen

b-      polenul unui soi poate fecunda ovulele altui soi

c-      polenul unui soi nu poate fecunda ovulele altui soi

  1. Poama este fruct intalnit la:

a-      mar, par, gutui

b-      cires, visin, prun

c-      mur, zmeur, smochin

  1. Drupa este fruct intalnit la:

a-      coacaz, afin

b-      prun, cais

c-      zmeur, mur

  1. Nuca este fruct intalnit la:

a-      alun, castan

b-      nuc, migdal

c-      capsun, frag

  1. Fazele cresterii fructelor sunt:

a-      multiplicarea si intinderea celulelor

b-      fecundarea si maturarea

c-      cresterea si maturarea

  1. Caderea fiziologica la plantele pomicole constituie o:

a-      particularitate biologica a speciilor pomicole

b-      particularitate ecologica a speciilor pomicole

c-      particularitate tehnologica a speciilor pomicole

  1. Caderea prematura a fructelor se manifesta puternic la:

a-      mar si par

b-      prun si cais

c-      gutui, cires, visin

  1. Longevitatea plantelor pomicole din climatul temperat determina:

a-      modificari morfologice si fiziologice ireversibile

b-      modificari morfologice si fiziologice reversibile

c-      modificari cu caracter periodic

  1. Longevitatea pomilor inmultiti prin seminte sau a celor altoiti pe portaltoi generativi este:

a-      mai mare decat a celor inmultiti pe cale vegetativa

b-      egala cu a celor inmultiti pe cale vegetativa



c-      mai mica decat a celor inmultiti pe cale vegetativa

  1. Ereditatea este:

a-      proprietatea organismului de a pastra si transmite prin inmultire caracterele sale;

b-      proprietatea organismului de a capata noi caractere sau insusiri;

c-      proprietatea organismului de a pierde caracterele sau insusirile vechi;

  1. Perioada embrionara la plantele pomicole dureaza:

a-      de la fecundarea ovulului pana la germinatia semintei;

b-      de la inflorire pana la formarea fructului;

c-      de la recoltarea fructelor pana la extragerea semintelor

  1. Semintele pomilor germineaza la:

a-      maturitatea morfologica

b-      maturitatea fiziologica

c-      supramaturare

  1. Durata postmaturarii semintelor speciilor pomicole este:

a-      mai scurta la speciile cu coacere tarzie;

b-      mai lunga la speciile cu coacere tarzie;

c-      egala la toate speciile pomicole

  1. Plantele pomicole inmultite pe cale vegetativa:

a-      au perioada embrionara;

b-      nu au perioada embrionara;

c-      depinde de specie

  1. Interventiile din perioada de tinerete a plantelor pomicole trebuie sa asigure:

a-      formarea scheletului, incetarea timpurie a vegetatiei toamna, grabirea intrarii pe rod, hrana din abundenta;

b-      dirijarea rodirii, fertilizari cu azot la sfarsitul verii, taieri severe, udari abundente;

c-      tratamente fitosanitare, taieri, protejarea recoltelor impotriva accidentelor climatice;

  1. Echilibrul dintre crestere si rodire din perioada de mare productie a pomilor este evidentiat de:

a-      lungimea lastarilor indicatori de 10-15 cm;

b-      lungimea lastarilor indicatori de 30-40 cm;

c-      lungimea lastarilor indicatori de 60-70 cm;

  1. Taierile de regenerare la pomi se efectueaza:

a-      in perioada de mare productie;

b-      in perioada de diminuare a rodirii;

c-      in perioada de declin

  1. Factorii genetici care influenteaza intrarea pe rod a pomilor sunt:

a-      genul, specia, soiul;

b-      genul, specia, portaltoiul;

c-      specia, soiul, portaltoiul

  1. Diferentierea mugurilor de rod la pomi este accelerata de:

a-      exces de azot, umiditate;

b-      reducerea umiditatii in a doua jumatate a verii;

c-      taierile de vara

  1. Fenofaza de dezmugurire si inceputul cresterii lastarilor se desfasoara:

a-      primavara, pe baza substantelor sintetizate in anul anterior;

b-      primavara, pe baza substantelor sintetizate de frunzele noi;

c-      pe tot parcursul perioadei de vegetatie perioadei de vegetatie

  1. Fenofaza cresterii intense a lastarilor se desfasoara:

a-      la sfarsitul primaverii- inceputul verii, pe baza substantelor sintetizate in anul anterior;

b-      la sfarsitul primaverii- inceputul verii, pe baza substantelor sintetizate de frunzele noi;

c-      pe tot parcursul perioadei de vegetatie perioadei de vegetatie

  1. Fenofaza de maturare a tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernare se evidentiaza prin:

a-      formarea mugurului terminal;

b-      formarea primei frunze adevarate;

c-      umflarea mugurilor

  1. Incetarea la timp a vegetatiei pomilor toamna poate fi realizata prin:

a-      caderea prematura a frunzelor;

b-      cultivarea ingrasamintelor verzi printre randurile de pomi la sfarsitul verii;

c-      fertilizarea suplimentara cu ingrasaminte pe baza de azot

  1. Fenofazele finale ale organelor de rod la plantele pomicole sunt:

a-      infloritul si legarea fructelor, cresterea fructelor, maturarea fructelor;

b-      inductia antogena si diferentierea mugurilor de rod;

c-      parga, maturarea fructelor, supramaturarea fructelor

  1. Caderea fiziologica a fructelor se manifesta:

a-      dupa fecundare, pana la caderea in masa la inceputul lunii iunie;

b-      dupa inflorire, pana in stadiul de parga;

c-      dupa fecundare, pana la recoltarea fructelor

  1. Caderea prematura a fructelor se manifesta puternic la:

a-      mar si par;

b-      prun, cais;

c-      gutui, piersic, cires, visin

  1. Caderea prematura a fructelor lipseste la:

a-      mar si par;

b-      prun, cais

c-      gutui, piersic, cires, visin

  1. Din punct de vedere al respiratiei, fructele sunt la minim climacteric:

a-      la stadiul de parga;

b-      la maturitatea de recoltare;

c-      la maturitatea de consum

  1. Din punct de vedere al respiratiei, fructele sunt la maxim climacteric:

a-      la stadiul de parga;

b-      la maturitatea de recoltare;

c-      la maturitatea de consum

Alternanta de rodire se manifesta puternic la:

d-      soiurile tardive de mar, par, prun;

e-      soiurile de vara de mar, par, prun;

f-       speciile cu maturare timpurie a fructelor (cais, cires)

  1. Biotopul cuprinde:
    1. toti factorii climatici si edafici;
    2. lumina, apa, caldura;
    3. populatiile tuturor speciilor vegetale si animale
  2. Plantele pomicole cu cerinte reduse fata de lumina sunt:
    1. nucul, piersicul, caisul, ciresul;
    2. parul, marul, prunul, visinul;
    3. zmeurul, coacazul, agrisul
  3. Plantele pomicole cu cerinte mari fata de lumina sunt:
    1. nucul, piersicul, caisul, ciresul;
    2. parul, marul, prunul, visinul;
    3. zmeurul, coacazul, agrisul
  4. Plantele pomicole cu cerinte medii fata de lumina sunt:
    1. nucul, piersicul, caisul, ciresul;
    2. parul, marul, prunul, visinul;
    3. zmeurul, coacazul, agrisul
  5. Lumina patrunde mai usor in coroana speciilor pomicole cu:
    1. frunze mici;
    2. frunze mari;
    3. frunze lucioase
  6. Lumina este utilizata cu randamente mari in plantatiile:
    1. clasice;
    2. intensive cu garduri fructifere;
    3. intensive cu randuri multiple
  7. Pragul biologic al speciilor pomicole reprezinta:
    1. temperatura necesara pentru pornirea in vegetatie a pomilor;
    2. temperatura necesara pentru maturarea fructelor;
    3. temperatura necesara pentru intrarea in repaus
  8. Sensibilitatea cea mai mare a mugurilor floriferi la ingheturile de primavara este:
    1. in faza de buton floral;
    2. la inflorit;
    3. in faza de fruct mic (in formare)
  9. Rezistenta la temperaturi scazute este mai mare:
    1. la pomii tineri;
    2. la pomii maturi;
    3. la pomii aflati in perioada de declin
  10. Rezistenta la temperaturi scazute este mai mare la speciile care:
    1. incheie perioada de vegetatie mai devreme toamna;
    2. au vegetatia prelungita pana toamna tarziu;
    3. pornesc devreme in vegetatie primavara
  11. Speciile cu cerinte mari fata de caldura sunt:
    1. marul, visinul, prunul;
    2. parul, nucul, castanul;
    3. caisul, piersicul, migdalul
  12. Scaderea rezistentei la ger a radacinilor plantelor pomicole este determinata de:
    1. soluri fertilizate in exces cu azot;
    2. soluri nisipoase cu umiditate in exces;
    3. mulcirea solului.
  13. Coeficientul de transpiratie, la acelasi soi, este mai mare la:
    1. pomii altoiti pe portaltoi vegetativi;
    2. pomii altoiti pe portaltoi generativi;
    3. la pomii tineri;
    4. la pomii batrani.
  14. Precipitatiile in exces influenteaza cresterea si dezvoltarea pomilor prin:
    1. prelungirea perioadei de vegetatie;
    2. favorizarea cresterii;
    3. intensificarea fotosintezei.
  15. Cantitatea de CO2 este mai mare:
    1. in livezile fertilizare chimic;
    2. in livezile fertilizate organic;
    3. in straturile superficiale ale solului..
  16. Cantitatea de aer din sol este mai mare:
    1. in solurile uscate;
    2. in solurile umede;
    3. in solurile tasate.
  17. Insusirile fizice ale solului se refera la:
    1. textura, structura, adancimea apei freatice;
    2. textura, gleizare, continut in humus;
    3. pH, structura, grosimea stratului de sol.
  18. Cele mai bune soluri pentru cultura pomilor si arbustilor fructiferi sunt:
    1. solurile nisipoase;
    2. solurile lutoase,
    3. solurile argiloase.
  19. Fenomenul de "oboseala a solului" se datoreaza urmatorilor factori:
    1. tulburari de nutritie, nerespectarea rotatiei culturii, actiunea nematozilor:
    2. tulburari de nutritie, acumularea de toxine, actiunea nematozilor;
    3. tulburari de nutritie, supraproductie, acumularea de toxine.
  20. Treimea superioara a pantelor se caracterizeaza prin:
    1. umiditate ridicata, soluri subtiri, atac puternic de boli, brume frecvente.
    2. deficit de umiditate, vanturi puternice, soluri profunde;
    3. deficit de umiditate, soluri subtiri, atac de boli mai putin intens.
  21. Plantatiile mama de seminceri se infiinteaza pentru:
    1. recoltarea ramurilor si a lastarilor altoi;
    2. recoltarea marcotelor;
    3. recoltarea fructelor in vederea obtinerii semintelor si samburilor.
  22. In plantatiile mama de seminceri pentru speciile samburoase se folosesc soiuri:
    1. cu maturare timpurie;
    2. cu maturare tarzie;
    3. tardive.
  23. Scoala de puieti este sectorul pepinierei in care se obtin:
    1. portaltoi generativi;
    2. portaltoi vegetativi;
    3. pomi altoiti.
  24. Inmultirea sexuata (prin seminte) se utilizeaza in pomicultura in scopul:
    1. obtinerii puietilor portaltoi;
    2. inmultirii unor soiuri alogame;
    3. obtinerii unor descendenti uniformi.
  25. Avantajele obtinerii portaltoilor generativi sunt:
    1. coeficient mare de multiplicare, tehnologie simpla, adaptabilitate mare a descendentilor;
    2. variabilitate genotipica si fenotipica mare, vigoare mare, tardivitate;
    3. coeficient mare de multiplicare, vigoare mare, adaptabilitate mare a descendentilor;
  26. Inmultirea vegetativa a plantelor urmareste:
    1. multiplicarea plantelor;
    2. inradacinarea unei portiuni de ramura sau lastar;
    3. sudarea unei portiuni de ramura sau a unui mugur pe o planta pe radacini.
  27. Principalele procedee pentru stimularea emiterii radacinilor adventive sunt:
    1. arcuirea, strangularea, crestarea;
    2. butasirea, marcotajul, aplicarea de biostimulatori;
    3. incalzirea bazei butasului, asigurarea luminii, altoirea.
  28. Marcotajul orizontal se aplica cu bune rezultate:
    1. la portaltoii cu vigoare mica;
    2. la portaltoii cu vigoare mijlocie sau mare;
    3. la toate tipurile de portaltoi.
  29. Marcotajul de ramuri se foloseste pentru:
    1. inmultirea speciile samburoase;
    2. inmultirea speciilor cu ramuri lungi si flexibile;
    3. inmultirea speciilor samantoase;
  30. La altoirea in oculatie, altoiul este:
    1. un mugur vegetativ cu o portiune de scoarta, cambiu, cu sau fara lemn;
    2. o ramura detasata cu 2 sau mai multi muguri;
    3. un mugur florifer cu o portiune de scoarta, cambiu, cu sau fara lemn.
  31. Altoirile cu muguri dorminzi se efectueaza:
    1. la sfarsitul verii;
    2. primavara tarziu;
    3. vara.
  32. Altoirile cu ramuri se pot efectua:
    1. la sfarsitul verii;
    2. primavara devreme;
    3. iarna.
  33. Copulatia simpla, triangulatia si despicatura sunt metode de altoire:

a.      cu ramuri laterale, sub scoarta;



b.     cu ramuri, terminale, in lemn;

c.      cu ramuri, laterale, in lemn.

  1. Lucrarile cu caracter special din stoloniere se refera la:
    1. fertilizare, irigare, mulcirea solului, combaterea bolilor si daunatorilor;
    2. fertilizare, plantare, intretinere, recoltare fructe;
    3. irigare, indepartarea florilor, combaterea buruienilor.
  2. Lucrarile cu caracter special din plantatiile mama de ramuri si lastari altoi constau in:
    1. plantat, taieri lungi, tratamente fitosanitare, lucrari de intretinere;
    2. taieri in cepi, indepartarea florilor, testari virusologice;
    3. tratamente fitosanitare, lucrari de intretinere, testari virusologice.
  3. Culturile pomicole asociate cuprind:
    1. sistemul agropomicol si gradinile familiale;
    2. sistemul intensiv si intensiv;
    3. sistemul clasic si sistemul pajiste.
  4. In momentul plantarii pomilor trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
    1. pomii sa fie in repaus, iar solul sa nu fie inghetat;
    2. pomii sa fie in vegetatie, iar solul sa fie reavan;
    3. pomii sa fie in vegetatie, iar solul sa fie uscat.
  5. Raportul intre soiurile polenizatoare si soiurile de polenizat, in cazul partenerilor cu valoare economica egala este de:
  6. Coroanele globuloase, cu volum mare, cu ax sunt:
    1. piramida mixta, piramida etajata, tufa;
    2. piramida mixta, vasul clasic, piramida neetajata;
    3. piramida mixta, palmeta etajata, palmeta cu brate oblice.
  7. Coroanele aplatizate, cu volum redus, cu ax sunt:
    1. fusul subtire, tripla incrucisare, drapel Marchand, gardul oblic;


loading...








Document Info


Accesari: 4138
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )