Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Test Agricultura

agricultura




Test Agricultura

1. Ce activitati concentreaza ,conceptual, economia agroalimentara si economia alimentara ?




Conceptual, economia agroalimentara cuprinde ansamblul activitatilor ce participa la functia alimentatiei publice, aceasta impartindu-se in mai multe sectoare :

- agricultura propriu-zisa ;

- industriile agricole si alimentare ;

- distributia agricola si alimentara ;

- alimentatia publica ;

- industriile si serviciile aferente agriculturii ;

- comertul intern si international ;

- unitatile socio-economice de consum.

Economia alimentara concentreaza toate activitatile sale legate de satisfacerea cerintelor nutritionale si energetice ale oamenilor manifestate pe trebuinte biologice si capacitatea de acces la hrana in paralel cu oferta de hrana si capacitatea de ofer 939f53j tare.

2. Care sunt principalele functii ale agriculturii in economia nationala ?

Sunt identificate trei functii semnificative ale agriculturii in economia nationala, si anume :

1. Functia alimentara, care tinde sa satisfaca trebuintele umane esentiale prin importanta si permanenta. Aceasta functie tinde sa atinga satisfacerea si siguranta alimentara.

2. Functia socio-economica, care este o functie de participare la procesul economic si social al tarii. Ea este caracterizata prin sase vectori structurali de masurare :

a.) ponderea agriculturii in PIB si in Valoarea Adaugata Bruta ( VAB ) ;

b.) ponderea populatiei din sectorul agricol ocupata in totalul populatiei ocupate ;

c.) ponderea agriculturii in stocul de capital fix ;

d.) ponderea agriculturii in investitiile totale ;

e.) ponderea exportului agricol in totalul exporturilor ;

f.) ponderea cheltuielilor cu alimentele in totalul cheltuielilor.

3. Functia de productie a mediului si dezvoltarii durabile, care trebuie sa mentina un echilibru valoric.

In ce consta integrarea agroalimentara si care sunt vectorii ce caracterizeaza procesul integrativ ?

Procesele integrative se caracterizeaza prin doi vectori definitorii care stimuleaza motivatia tehnologica :

- cresterea calitativa ;

- eficienta.

Principalele forme de integrare agroalimentara, sunt :

1. integrarea verticala, care urmareste gestionarea unui produs de la materia prima spre aliment, determinand filiere pe produse. Un centru decizional controleaza fluxul unei filiere ;

2. integrarea orizontala, care urmareste organizarea producatorilor preponderent in sisteme cooperative, in aval sau amonte de productie agricola ;

3. integrarea combinata sau circulara, care antreneaza simultan sau succesiv activitati din acelasi stadiu, orizontal si pe flux vertical.

4. Care sunt avantajele si inconvenientele procesului de integrare in economia agroalimentara ?

Procesele de integrare au avantaje si dezavantaje, dupa cum urmeaza :

Avantaje :

- asigurarea desfacerii produselor ;

- asigurarea stabilitatii veniturilor producatorilor ;

- intensificarea specializarilor ;

- simplificarea circuitelor tehnologice si comerciale ;

- reducerea costurilor ;

- management eficient ;

- competitivitate pe piata.

Dezavantaje :

- dependenta excesiva a producatorului fata de integrator ;

- ingustarea sferei de actiune a spiritului antreprenorial ;

- atenuarea si reducerea elasticitatii firmei sau unitatii familiale ca unitate de baza a productiei agroalimentare.

5. Ce este agricultura durabila si ce caracteristici esentiale trebuie sa intruneasca?

Sistemul de agricultura - se intelege un complex de masuri simple, pedo-ameliorative, agro-fito-tehnice, zoo-tehnice si economico-organizatorice de folosire a resurselor naturale pentru desfasurarea procesului de productie in domeniul agricol.

Agricultura durabila - se poate defini ca un model de dezvoltare holistica in care unitatile de productie sunt considerate sisteme constituite dintr-un complex de subsisteme aflate in conexiune si interconexiune, fiecare avand limite fizice, biologice, sociale, distincte. Fiecare componenta, actiune si veriga a tehnologiilor trebuie examinata si apreciata din punct de vedere al efectului imediat, dar si pe termen lung, efect manifestat asupra celorlalte verigi si asupra sistemului in ansamblul sau.

Sistemul ca intreg are caracteristici si calitati neregasite la componente deoarece preia de la acestea, elemente de imbogatire ale sistemului. Pentru a fi durabila, agricultura trebuie sa fie : productiva, profitabila, ecologica si sa-si conserve resursele.

6. In ce consta sistemul de cultura a plantelor ?

Sistemul de cultura al plantelor poate fi considerat ca o totalitate a masurilor, a actiunilor, ce au in vedere organizarea rationala a activitatilor de productie vegetala in scopul folosirii cat mai intensive a pamantului ca principal mijloc de productie, intrucat managementul productiei vegetale trebuie sa se infaptuiasca in principal pe baza optimizarii consumului de factori de productie.

Politica agrara de perspectiva vizeaza deci dezvoltarea agriculturii prin mai buna folosire a intregii suprafete a tarii.

7. Precizati criterile apoi clasificati sistemul de cultura a plantelor.

a.) Dupa volumul investitiilor alocate :

- sisteme de cultura intensive ;

- sisteme de cultura extensive.

b.) Dupa numarul de ramuri cuprinse in structura de productie :

sisteme bazate pe monoculture (viticultura, pomicultura) ;

sisteme bazate pe policultura specifica tarii noastre.

c.) Dupa modul de actiune a factorilor de vegetatie si dupa posibilitatea de dirijare a acestora :

sisteme de cultura in camp deschis ;

sisteme de cultura fortate ;

sisteme de cultura irigate ;

sisteme de cultura neirigate.

d.) Dupa gradul si nivelul de aplicare al progresului tehnico-stiintific :

sisteme de cultura traditionale ;

sisteme de cultura modernizate (fermele) ;

sisteme de cultura de tip industrial (marile sere).

e.) Din punct de vedere al varietatii conditiilor zonale :

sisteme de natura specifice zonelor de campie ;

sisteme de cultura specifice zonelor in panta ;

sisteme de cultura specifice zonelor muntoase.

f.) Dupa gradul si nivelul de aplicare a proceselor tehnico-stiintifice :

- sisteme de cultura traditionale (gospodariile) ;

- sisteme de cultura de tip industrial ;

- sisteme de cultura modernizate (fermele).

8. Precizati functia obiectiv si restrictiile intalnite in practica exploatatiilor agricole.

Fiecare exploatatie agricola isi alege sistemul de cultura a plantelor in functie de conditiile pedo-climatice dupa cerintele pietei, dupa obiectivele strategice stabilite de management.

Natura si ponderea diferitelor culturi in cadrul suprafetelor arabile se stabileste avand in vedere deocamdata maximizarea profitului.



In realitate, intervin o serie de restrictii legate de natura solului de clima, de calificarea fortei de munca, de tehnologiile ce pot fi aplicate de mijloacele banesti.

Atat functia obiectiv cat si restrictiile, pot fi exprimate printr-un model de programare liniara care este larg utilizat, folosit frecvent atunci cand este vorba sa se planifice cultura.

La acelasi nivel de importanta cu stabilirea naturii si ponderii diferitelor culturi, se situeaza optimizarea succesiunii in timp si spatiu a diferitelor culturi - este vorba de organizarea asolamentelor.

Asolamentul are in vedere ca o anumita grupa de culturi sau o cultura succesiva sa nu depaseasca suprafata culturilor premergatoare compatibile.

Restrictiile referitoare la revenirea unei culturi pe acelasi amplasament sunt impuse de cerintele fito-sanitare si agro-tehnice, bine stabilite stiintific si se refera la mai multi ani calendaristici.

9. In ce consta sistemul de crestere a animalelor si care sunt elementele sale definitorii?

Sistemul de crestere a animalelor consta in scopul industrializarii sistemul si se defineste ca un complex de activitati si masuri cu caracter tehnic, economic, organizatoric si juridic care are drept scop sporirea efectivului de animale a productiei si a rentabilitatii valorificarii lor.

Elementele sale definitorii, sunt :

1. organizarea reproductiei ec. a efectivului de animale ;

2. planificarea efectivului ;

3. organizarea productiei si a consumului de foraje.

La acestea, se pot adauga unele aspecte legate de alegerea raselor de animale, de prevenirea si combaterea epizoofilelor, de stabilirea dimensiunii si specializarii fermelor, de organizarea pietei produselor animaliere.

Criteriile de clasificare :

1.) din punct de vedere al resurselor materiale afectate :

a. sisteme gospodaresti traditionale : extensive, cer investitii scazute, dotare tehnico-materiala modesta, mecanizare partiala si presupune o concentrare redusa a efectivelor de animale ;

b. sisteme industriale intensive : cu alocare de mari investitii, mecanizare avansata, furajare stiintifica si forta de munca calificata.

2. din punct de vedere al reproductiei economice :

a. sisteme cu circuit inchis : fermele isi asigura materialul de reproductie din resurse proprii ; presupune intregul ansamblu de verigi biotehnice.

b. sisteme cu circuit deschis : cuprind o singura veriga din circuitul reproductiv al unei specii.

10. Care sunt componentele mediului de afaceri a unitatilor agroalimentare ?

1.) Mediul geografic, natural si demografic : are in vedere clima, solul, infrastructura, forta de munca si clientii ;

2.) Mediul social-cultural : se refera la gandirea economica si sociala ce influenteaza nevoile consumatorilor de produse agroalimentare ;

3.) Mediul social : se refera la asteptarile producatorilor agricoli fata de guvern sau de managementul propriu ;

4.) Mediul economic general : are in vedere organismele de reglementare a pietii, bancile, puterea publica ;

5.) Mediul tehnologic : contine componentele progresului tehnico-stiintific ce conditioneaza performanta produselor agroalimentare intr-un mediu concurential ;

6.) Mediul institutional-juridic care elaboreaza reglementarile fiscale, comerciale si sociale ;

7.) Mediul concurential : furnizorii si clientii.

11. Care sunt relatiile de piata ale interprinderilor agricole?

Interprinderea agricola are anumite relatii de piata : cinci dintre ele sunt cele mai importante:

a.) piata muncii : banii si salariatii cumparam munca ;

b.) piata productiei alimentare : oferim bunuri si servicii pentru realizarea cifrei de afaceri ;

c.) piata capitalurilor : obtinem resurse financiare , oferim dividende, dobanzi ;

d.) piata mijloacelor tehnice : obtinem toate dotarile necesare : utilaje, mijloace de transport si oferim costuri ;

e.) piata serviciilor si bunurilor intermediare : apa, energie, combustibil, seminte pentru plante pe care le platim prin costuri.

12. Figureaza si interpreteaza schiema bloc a sistemului interprinderii agricole.

La intrare, in sistem, intalnim urmatoarele elemente :

- pamantul ;

- utilaje agricole ;

- material biologic ;

- apa ;

- serviciile ;

- combustibilul ;

- energia ;

- furajele ;

- forta de munca.

Care sunt insotite de concepte si informatii.

La iesire, gasim produsele vegetale sau animale brute sau prelucrate servicii si concepte de utilizare a lor si informatii menite sa imbunatateasca sistemul. Conceptul se refera la tipul de servicii.

Intrarile in system, trebuiesc gestionate in cadrul procesului de productie, tinandu-se cont de particularitatile pamantului, culturii, precum si de specificul fortei de munca.

Iesirile din sistem, in conditiile liberalizarii pietei, pot asigura rezultate economice pozitive doar in conditiile respectarii regulilor de piata privind preturile, stabilitatea monedei si profitul.

Organizarea interprinderii agricole in ansamblul structurii sale necesita corelarea intrarilor si iesirilor din sistem in vederea maximizarii profitului.

13. Care sunt functiile industriei alimentare si ce semnificatie au ?

a.) prelucrarea, pastrarea si imbunatatirea fondului de marfa a productiei alimentare ;

b.) productia de materii alimentare din materiale neconventionale alimentare ;

c.) prelucrarea tehnologica pentru crearea valorilor de intrebuintare a alimentelor ;

d.) aducerea unei contributii la educarea populatiei in legatura cu alimentatia.

14. Care sunt principalele obiective ale industriei alimentare ?

Principalele obiective :

1. Traducerea succesiva a cererii alimentare in :

- produse si servicii alimentare ;

- materii, materiale si tehnologii de realizare ;

- sisteme de fabricatie cu care sa se realizeze alimentele preconizate: sistemele presupun dotari-materiale, umane, financiare si informationale ;

- sisteme de organizare si conducere ale sistemelor de fabricatie a alimentelor.

2. Conceperea pachetelor de solutii pentru :

- produsele si serviciile alimetare ;

- sistemele de fabricatie ;

- sistemele de management.

3. Organizarea si conducerea proceselor ce intervin in fabricarea alimentelor :



- pregatirea tehnica ;

- programarea productiei ;

- pregatirea materiala ;

- lansarea si executia productiei ;

- evaluarea rezultatelor in functie de cererea alimentara si sarcinile de eficienta economica preconizate ;

- intretinerea sistemelor implicate.

4. Dezvoltarea mijloacelor ingineriei alimentare, atat a mijloacelor de conceptie cat si a echipamentelor in perspectiva, industria alimentara vizand :

- abordarea globala, a problemelor tehnologice, a organizarii capacitatilor de fabricatie si a lanturilor alimentare ;

- definirea obiectiva a prioritatilor si optiunilor in conceperea si realizarea produselor alimentare ;

- informatizarea atat a proceselor cat si a tuturor relatiilor conform diagramelor de relatie.

15. Care este logistica de fabricatie a alimentelor in raport cu gradul de industrializare ?

Logistici generale in raport cu gradul de industrializare, deosebind patru situatii :

- traseu intre productia agricola si consum : in cazul livrarii produselor proaspete direct pe piata de desfacere ;

- produse agricole - valorificare - consum : valorificarea = conditionare, pastrare ;

- productia agricola - industrializare - consum : procesare in fabricile specializate unde produsele sufera transformari fizice, biochimice; proceduri de asortare ;

-produse agricole - valorificare - industrializare - consum

In practica, intervin inca doua tipuri de lanturi :

- frigorific ;

- de transport special.

16. Enumerati logistica specifica fabricarii principalelor materi agroalimentare prelucrate ?

- logistica valorificarii cerealelor ;

- logistica valorificarii fructelor si legumelor ;

- logistica valorificarii sfeclei de zahar ;

- logistica valorificarii materiilor oleagenoase ;

- logistica valorificarii tutunului ;

- logistica valorificarii materiilor animale pentru carne ;

- logistica valorificarii pestilor si a altor vietuitoare acvatice pentru carne ;

- logistica valorificarii vanatului ;

- logistica valorificarii oualelor ;

- logistica valorificarii laptelui ;

- logistica valorificarii apelor minerale si a apei potabile ;

logistica valorificarii sarii

logistica valorificarii ambalajelor pt produsele alimentare

17. Figurati schematizat logistica valorificarii cerealelor.

18. Figurati schematizat logistica valorificarii materiilor oleaginoase.

Text Box: Seminte oleaginoaseText Box: Transport
Conditionare
Text Box: Depozitare

Text Box: MaruntireText Box: Tratament hidrotermicText Box: PresareText Box: RafinareText Box: Extractie

19. Figurati schematizat logistica valorificarii animalelor pentru carne.

20. Figurati schematizat logistica valorificarii laptelui.



loading...








Document Info


Accesari: 3012
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )