Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































LUCRARE DE DIPLOMA - IMPORTANTA INTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA "S.C. ROMVELO S.A." LUDUS

Business







LUCRARE DE DIPLOMĂ

IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI sI CHELTUIELI LA "S.C. ROMVELO S.A." LUDUs

CUPRINS

CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA GENERALĂ A " SOCIETĂŢII COMERCIALE ROMVELO S.A." LUDUs.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............4

Cadrul organizatoric.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...................4

Cadrul general de functionare a "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... .......4

Localizarea societatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............6

Organele de decizie ale " S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... ...................7

Analiza structurii capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................9

Prezentarea capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... 9

Structura capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..10

CAPITOLUL 2 : BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI.......... ..... ...... ...........12

2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli - principalul instrument de previziune si urmarire a echilibrului financiar al întreprinderii.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............................12

2.1.1. Continutul si structura unui buget de venituri si cheltuieli.......... ..... ...... ..................14

2.1.2. Clasificarea bugetelor de venituri si cheltuieli.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......15

2.1.3. Principalii indicatori economico - financiari.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........19

2.2. Procesul de bugetare - premisele procesului de bugetare.......... ..... ...... .......................23

2.2.1. Caracteristicile procesului de bugetare.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................25

2.2.2. Principiile procesului de bugetare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................26

2.2.3. Istoricul bugetarii în România.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... 28

CAPITOLUL 3: ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI sI CHELTUIELI LA  " S.C. ROMVELO S.A." LUDUs.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..29

Programarea veniturilor pe anul 2002 la " S.C. ROMVELO S.A." Ludus........................29

Programarea cifrei de afaceri prin metoda pragului de rentabilitate.......... ..... ...... ..30

Programarea cheltuielilor pe anul 2002 la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......................38

Cheltuielile pentru exploatare la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... ......38

Cheltuielile financiare la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... ..................45

Cheltuielile exceptionale la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... .............46

CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI PROPUNERI.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........51

ANEXE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............55

BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............................67

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE " ROMVELO" S.A. LUDUs

. CADRUL ORGANIZATORIC

CADRUL GENERAL DE FUNCŢIONARE A S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Societatea comerciala "ROMVELO" SA LUDUs a fost înfiintata în temeiul Legii nr.15 din 1990, fiind înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului J-26-7/1991.

Sediul social se afla la Ludus, str.1 Mai, nr.40, judetul Mures si nu are sucursale sau filiale în tara.

Societatea comerciala "ROMVELO"S.A LUDUs este organizata si functioneaza ca unitate economica cu personalitate juridica de societatea pe actiuni. Ea a fost înfiintata în actuala forma juridica prin Hotarârea Guvernului nr.1200 din data de 12 noiembrie 1990 si a fost înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului la data de 17 ianuarie 1991.

Unitatea a luat fiinta în anul 1949, dupa nationalizarea principalelor mijloace de productie, prin comasarea mau multor ateliere particulare de activitati diferite de pe raza fostului raion Ludus. În perioada de la înfiintare în 1965 productia fost eterogena si numai dupa acesta începe sa se prefigureze actualul obiect de activitate iar în 1970 sa se produca primele obiecte de cauciuc care vor merge la export, în Germania, Ungaria si Cuba.

Denumirea unitatii era "Fabrica Mixta de Industrie Locala" Ludus care se dezvolta în continuu pentru ca în anul 1977 în cadrul unui proces de reorganizare sa treaca în subordinea

Ministerului de Chimice, primind noua denumire "fabrica de Confectii Metalice si Articole din Cauciuc" cu sediul în Ludus.

Dupa reorganizare, întreprinderea are 2 domenii importante de activitate care se realizeaza în cadrul a 2 sectii principale:

Sectia de prelucrari, confectii si constructii metalice

Sectia de resapare anvelope, articole tehnice din cauciuc si mase plastice

În 1981 întreprinderea obtine transferul unei instalatii de fabricat camere si anvelope velo Moreni devenind astfel "Fabrica de Anvelope " Ludus.

Sectorul de activitate al Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs este cod C.A.E.N sectiunea E, industria prelucratoare.

Ramura de activitate: Subsectiunea  EH - industria de prelucrarea a cauciucului si a maselor plastice diviziunea 25 cu,

Activitatea de baza :

2511 - fabricarea pneurilor si a camerelor de ser

2513 - fabricarea altor produse de cauciuc

2932 - fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere

2875 - fabricarea altor articole din metal

5156 - comert  cu ridicata al altor produse intermediare

Principalele produse ale Societatii comerciale "ROMEVELO" S.A LUDUs sunt:

- anvelope si camere moto si velo

- camere auto

- garnituri presate din cauciuc

- matrite si piese de schimb din metal

În ceea ce priveste pozitia fata de concurenta, conform unui studiu efectuat anul trecut de catre o firma independenta la cererea conducerii Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs aceasta se claseaza aproximativ 90% în ceea ce priveste calitatea. Din punct de vedere al preturilor practicate în acest moment de Societatea comerciala "ROMEVELO" S.A LUDUs

acestea sunt sub cele practicate de concurenta la unele repere si produse finite în timp ce la altele acestea sunt peste nivelul concurentei.

Principalele societati comerciale concurente pe categoriile de produse ale Sociertatii comerciale "ROMVELO"S.A LUDUs sunt:

Camere auto: S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Silvana S.A Zalau, S.C Victoria S.A Floresti, S.C Rotrans S.A Turnu-Severin.

Anvelope si camere moto si velo: la aceste produse concurenta provine din partea a aproximativ a 10 societati care importa din China la un pret mai mic decât cel practicat de S.C "ROMVELO" S.A LUDUs.

Garnituri presate:. S.C Fartec S.A Brasov, S.C Jilava S.A Bucuresti, SC Artego SA Tg Jiu si o multime de alte societati private mai mici de importanta locala în diferite regiuni ale tarii.

Principalii furnizori:

S.C Carom S. A Onesti,. S.C Arpechim S.A Pitesti, S.C Fibrex S.A Savinesti, S.C Bicapa S.A Târnaveni, S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Amco S.A Otopeni, S.C Chemtrades S.R,.L Bucuresti, S.C Bridexim S.R. L Bucuresti.

Principalii beneficiari:

Sunt 28 de reprezentante care acopera tot teritoriul tarii ce functioneaza în structura de S.R.L, S.C Roman S.A Brasov, precum si regiile miniere din Petrosani si Abrud..

1.1.2 LOCALIZAREA SOCIETĂŢII

Orasul Ludus este situat aproape în centrul Transilvaniei, fiind împartit de râul Mures în doua, orasul nou, unde este situat si Societatea comerciala "ROMVELO" S.A si orasul vechi, prin care trece drumul E 60 care leaga municipiile Tg Mures si Cluj Napoca.

Societatea comerciala "ROMVELO" S.A LUDUs este singurul producator de anvelope si camere velo din România.Societatea are linie de cale ferata racordata la statia Ludus.

Asigurarea energiei electrice se face din sistemul national, iar aburul este produs î 18218g63s n centrala proprie situata în incinta societatii prin folosirea drept combustibil al gazelor naturale din reteaua nationala.

Apa necesara consumului tehnologic este preluata din râul Mures, iar apa potabila este preluata de reteaua orasului Ludus.

1.1.3. ORGANELE DE DECIZIE ALE SC ROMVELO SA LUDUs

Din organigrama SC ROMVELO SA LUDUs se poate observa ca Adunarea Generala a Actionarilor decide politica ei economica si comerciala fiind organul de conducere al societatii.

Gestiunea societatii este supravegheata de actionari si de comisia de cenzori.

Organul de decizie este deci Adunarea generala a Actionarilor care la începutul exercitiului financiar aproba indicatorii economico-financiari prin intermediul Bugetului de venituri si cheltuieli care la rândul sau este analizat si avizat de Consiliul de Administratie.

Consiliul de Administratie prin intermediul presedintelui care este directorul general, transmite datele din buget directorilor executivi care conduc, urmaresc si duc la îndeplinire, prin birourile, compartimentele si formatiile de lucru din subordine, dispozitiile primite pentru realizarea indicatorilor economico-financiari în conformitate cu hotarârile Adunarii generale a Actionarilor, potrivit specificului de activitate.

La rândul lor compartimentele informeaza luna de luna Consiliului de Administratiei despre realizarea indicatorilor privind productia obtinuta, volumul desfacerilor si încadrarea în indicatorii economico-financiari stabiliti prin hotarârile Adunarii Generale a Actionarilor dupa cum urmeaza:

compartimentul comercial - prin intermediul caruia societatea aprovizioneaza procesul de productie precum si desfacerea productiei obtinute, pune la dispozitie compartimentului financiar în primul rând documentele privind aprovizionarile cu materii prime iar prin desfacerea produselor finite furnizeaza acesteia documentele privind vânzarile.

compartimentul productie - pune la dispozitie compartimentului financiar-contabil prin documentele specifice datele privind productia obtinuta

compartimentul financiar-contabil - prelucreaza informatiile primite de la cele doua compartimente reusind sa conduca o evidenta contabila corecta privind realizarea indicatorilor economico-financiar într-o anumita perioada.

Având în vedere acest caracter centralizat al conducerii societatii în orice moment se poate lua o decizie privind corectarea neîncadrarile în indicatori iar prin masurile luate sa se realizeze indicatorii ecnomico - financiari trasati.

Organele de conducere ale societatii sunt prezentate în tabelul 2 al acestui studiu.

Conducerea societatii:

Consiliul de Administratie:

TABEL 1: Componenta Consiliului de Administratiei:

Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia

BORDA IOAN

Inginer

Presedinte

GRAMA EMIL

Inginer

Membru

ZAHARIA CONSTANTIN

Inginer

Membru

GALEA ELENA

Inginer

Membru

MOLDOVAN SILVIA

Subinginer

Membru

Sursa: cercetare proprie

Comisia de cenzori:

TABEL 2: Componenta Comisiei de cenzori

Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia

DOTARU MONICA

Economist

Cenzor

SZITAS LIVIA

Economist

Cenzor  independent

POPESCU VICTOR

Economist

Cenzor

RADU MIRCEA DRAGOs

Economist

Cenzor

Sursa: cercetare proprie

. ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI SOCIAL

Prezentarea capitalului social

Capitalul social al Societatii comerciale "ROMVELO" S.A. LUDUs a suferit o serie modificari din momentul de la înmatricularii la Oficiul Registrului Comertului de la data de 17 ianuarie 1991.La data înfiintarii societatii capitalul social subscris si varsat a fost de 287.000 lei împarti în 57.540 actiuni nominative în valoare nominala de 5.000 lei fiecare.

În 1992, 1993, 1994 si 1997 au avut loc o serie de majorari ale capitalului social reprezentând fie reevaluari ale activelor societatii, fie înscrierea valorii trenului în capitalul firmei.

În prezent capitalul social al Societatii comerciale " ROMVELO"S.A LUDUs este de 16.306.675.000 lei care este împartit în 652.267 actiuni cu valoare nominala de 25.000 lei pe actiune.

Societatea a participat la programul de privatizare în masa (P.P.M) desfasurat în România în anii 1995-199 în conformitate cu Legea nr.55/1995 privind Programul de privatizare în masa. La momentul respectiv principalii actionari erau F.P.S, F.P.P 3 Transilvania, si persoane fizice care au subscris certificate de proprietate la aceasta societate.

De la înfiintarea celei de a 2-a piete secundare de valori mobiliare, RASDAQ, actiunile Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs sunt tranzactionabile astfel încât structura actionariatului a suferit frecvente modificari.

Este important de mentionat ca F.P.P 3 Transilvania a fost reorganizat în aceasta perioada si s-a transformat în Societatea de Investitii Financiare Transilvania cu sediul la Brasov.

Totusi obiectivele ale acestei societati cu privire la Societatea comerciala " ROMVELO"  S.A LUDUs nu s-a modificat importanta fiind cresterea valorii actiunilor si a dividentelor acordate anual. Fondul Proprietatii de Stat si-a vândut actiunile unui investitor privat care a mai achizitionat actiuni de pe piata secundara de valori mobiliare, astfel încât la începutul anului 2002 actionariatul se prezenta ca în tabelul urmator:

Structura capitalului social

TABEL 3: Structura capitalului social

mii lei-

Specificatie

Total

SIF

S.C. ZRC INVEST S.R.L.

Alti actionari

Numar actiuni

Valoare nominala

Valoare pachet

(mii lei)

Procent

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC. 1. - Structura capitalului social

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care îi permit sa execute repere si produse diverse din lemn , mase plastice, cauciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960 - 1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime în exploatare.

Ca urmare a nivelului tehnologic existent, costurile de fabricatie ale produselor "S.C. ROMVELO S.A. " Ludus sunt superioare celor din import, în special cele provenind din Comunitatea Europeana. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de componenta factorului uman .

CAPITOLUL 2: BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI

2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli - principalul instrument de previziune si urmarire a echilibrului financiar al întreprinderii.

Toate deciziile adoptate la nivelul întreprinderii - tehnice, economice, organizatorice, etc. au drept consecinta afectarea echilibrului financiar existent si fac necesar un nou echilibru, angajând în acest scop modificari în nivelul si structura necesarului de fonduri si a resurselor de finantare a acestora. Realizarea noii calitati ale echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli este, deci, programul financiar al întreprinderii cu ajutorul caruia se prevad veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii acestuia, fondurile proprii si cele împrumutate, relatiile cu agentii economici, cu salariatii, varsamintele la buget, etc.

Pornind de la necesitatea asigurarii principiilor universalitatii , echilibrului si realitatii, care trebuie sa se afle la baza elaborarii si executarii oricarui buget, prin bugetul de venituri si cheltuieli se urmaresc urmatoarele obiective:

proiectarea tuturor fluxurilor în lei si valuta, ocazionate de întreaga activitate a  agentilor economici, pentru cunoasterea si tinerea sub control a intrarilor si iesirilor de bani si în final, al capacitatii de a onora integral si la timp platile;

reflectarea tuturor veniturilor si cheltuielilor, proiectarea si optimizarea capacitatii agentilor economici de a realiza beneficii ( profit);

desfasurarea tuturor resurselor de care dispune agentul economic pentru finantarea nevoilor de finantare a actiunilor social-culturale si a altor actiuni;

evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti ale agentilor economici cu salariatii proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii, cu alte persoane fizice si juridice în calitate de debitori sau creditori;

proiectarea evolutiei patrimoniului administrat de agentii economici, prin reflectarea modificarilor ce se estimeaza în structura acestuia.

Modificarile de bugeturi si cheltuieli nu contine date specifice programului de productie, acesta constituind o sectiune distincta care conditioneaza realizarea veniturilor si a tuturor resurselor de finantare.

Ca urmare, cele doua sectiuni importante -  programul de productie si bugetul, trebuie elaborate într-o restrânsa coleratie asigurându-se, în felul acesta, urmatoarele cerinte vizând realizarea gestiunii economice si autonomia financiara:

agentii economici pentru a obtine profitul trebuie sa se asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielile;

determinarea incorecta a profitului rezultat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor si "umflarea " cheltuielilor se sanctioneaza drastic de legislatia financiara;

în bugete nu pot fi înscrise si aprobate cheltuieli fara stabilirea resurselor din care ar urma sa fie finantate;

eventualele subventii de la bugetul statului se acorda numai în cazurile prevazute de lege si în limitele aprobate;

creditele bancare se prevad în buget numai în limitele si conditiile legale si numai dupa negocierile acestora cu bancile.

CONŢINUTUL sI STRUCTURA UNUI BUGET DE VENITURI sI CHELTUIELI

Bugetele de venituri si cheltuieli au drept scop tinerea sub control alea activitatii agentilor economici prin intermediul prognozarii si urmaririi cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din alte surse punând în evidenta posibilitatile de finantare a cheltuielilor unitatilor patrimoniale.

Prin bugetele de venituri si cheltuieli se limiteaza cheltuielile necesare obtinerii de venituri.Continutul si structura unui buget de venituri si cheltuieli al activitatii generale se prezinta astfel

TABEL 4 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Bugetul activitatii generale

Specificatie

Nr. rd.

Exercitiul financiar

Precedent realizat

Curent

Total

(preliminat)

Din care

Trim I

Trim II

Trim III

Trim IV

A

I. Venituri totale din care: (rd.02+rd.08+rd.09)

1. Venituri din exploatare total, din care:

a) subventii pe produse si activitati

b) subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif

c) transferuri

d) prime acordate producatorilor agricoli

e) alte venituri

2. Venituri financiare

3. Venituri exceptionale

II. Cheltuieli totale din care: (rd.11+rd.18+rd.19+rd.20+rd.21+rd.22)

1. Cheltuieli pentru exploatare, total din care:

a) cheltuieli materiale

b) cheltuieli de personal, din care:

salarii brute

asigurari si protectie sociala

c) cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

d) cheltuieli de protocol reclama si publicitate

2. Cheltuieli financiare

3.Cheltuieli exceptionale

4. Rezerve legale

5. Acoperirea pierderilor din anul precedent

6. Impozitul

III. Rezultatul net al exercitiului (rd.01-rd.10)

Manager

Conducatorul compartimentului financiar contabil

CLASIFICAREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI

În practica se poate face o clasificarea a bugetelor de venituri si cheltuieli dupa mai multe criterii ca:

1 - conceptia care sta la baza bugetarii veniturilor si cheltuielilor;

2 - obiectivul activitatii bugetare;

3 - perioada pentru care se bugeteaza veniturile si cheltuielile;

4 - dupa sfera de cuprindere a activitatii bugetate;

5 - variatia cheltuielilor si veniturilor bugetate;

În raport cu aceasta conceptie bugetele de venitui si cheltuieli se clasifica în:

a)      bugetul de tip financiar potrivit caruia veniturile reprezinta intrari în sistemul condus (S) în calitate de fonduri alocate în vederea acoperirii cheltuielilor care reprezinta iesirile din sistemul condus; Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de "regulator" sau de "feedback" a cheltuielilor în functie de resursele bugetare alocate. Ecuatia matematica a acestui tip de buget se reprezinta astfel:

DC = Fd. a - Ch. E

 


în care:

DC - economii (+) sau depasiri (-) ale cheltuielilor bugetate;

Fd. a - fonduri alocate;

Ch. e - cheltuieli efective;

b)      bugetul de tip economic este bugetul potrivit caruia cheltuielile reprezinta întrari în sistemul condus (S) în calitate de consumuri de resurse necesare realizarii veniturilor care reprezinta iesiri din sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de management, jucând rolul de

"regulator" sau "feedback" a maximizarii rezultatelor economico - financiare calculate ca diferente între venituri si cheltuieli.

Ecuatia matematica a  acestui tip de buget se prezinta astfel:

R = V - Ch

 


în care:

R - profit (+) sau pierdere (-);

V - venituri;

Ch - cheltuieli;

c)      bugetul de tip banesc conform caruia încasarile reprezinta intrari în sistemul xondus (S), iar platile reprezinta iesiri din sistemul condus. Ecuatia matematica a acestui tip de buget este:

T = I - P

 


în care:

T - excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

I - încasari;

P - plati;

În functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect sau programe de activitati.

De regula, bugetul de venituri si cheltuieli pentru a putea oferi date si informatii suplimentare cu privire la activitatea desfasurata are doua componente suplimentare:

componente "Repartizarea profitului net";

componente "Principalii indicatori economico - financiari" pe acare îi prezentam în continuare.

b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni

organizatorice apartinând unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere, magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de exemplu: comerciala, productie administrativa etc.

În functie de factorul timp avem:

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un an calendaristic având o defalcare trimestriala si/sau lunara;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau cheltuielilor ori de câte ori apar schimbari în cerintele perioadei curente sau a celor urmatoare.

Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:

a)      Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se întocmeste pe ansamblu activitatii unei unitati patrimoniale;

b)      Bugete de venituri si cheltuieli partiale, care se întocmeste pe diferite segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;

În functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de activitate programate avem

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii programate;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile în care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate în functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.

2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

Componenta " Principalii indicatori economico - financiari " cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii întreprinderii, limitând la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.

Pragul de rentabilitate: reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este egal cu zero.

Costuri fixe

P.r.

Pretul de livrare unitar - Costuri variabile unitare

Lichiditatea globala: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt în lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Active circulante

L.g.

Datorii curente

Lichiditatea redusa

Active circulante - Stocuri

L.r.

Datorii reduse

Lichiditatea imediata

Trezoreria

L.i.

Datorii pe termen scurt

Securitatea financiara: reflecta gradul în care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii

Capitaluri proprii

S.f.

Datorii pe termen scurt

Rata rentabilitatii economice: masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate.

Profitul exploatarii

R.e.

Total active

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei; trebuie sa permita reînnoirea si cresterea activelor într-o perioada cît mai scurta.

Rata rentabilitatii financiare: exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

Profitul net

R.f.

Capitaluri proprii

Solvabilitatea patrimoniala: reprezinta gradul în care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.

Capital propriu

S.p.

Total pasiv

Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci când rezultatul obtinut depaseste 30 , indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului.

Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )

Capital strain

R.a.f.

Capital propriu

Gradul de  îndatorare: arata limita pâna la care agentul economic este finantat din alte surse decât fondurile proprii.

Plati exigibile

G.i.

Total activ

Rata profitului

Profit brut

R.p.

Cifra de afaceri

Potentialul de dezvoltare crestere

Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare

P.d.

Fond de rulment

Perioada de recuperare a creantelor

( Debitori Facturi încasate )

P.r.c. 365 ( zile )

Cifra de afaceri

Perioada de rambursare a datoriilor

Obligatii

P.r.d. 365 ( zile )

Cifra de afaceri

Rotatia stocurilor

Cifra de afaceri

R.s. 365 ( zile )

Total stocuri - Facturi neîncasate

16) Productivitatea muncii

Cifra de afaceri

P.m.

Numar total de personal

17) Ponderea salariilor în costuri

Salarii directe

P.s.c. (

Costuri directe de productie

Normele metodologice de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli urmeaza sa se actualizeze în functie de prevederile actelor normative ce se vor elabora ulterior, dar indiferent

de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu obligatii în gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a acestor norme metodologice.

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programati cu cei efectivi, amplificând rolul informatiilor contabile în procesul conducerii activitatii.

2.2. PROCESUL DE BUGETARE - PREMISELE PROCESULUI DE BUGETARE

Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o retea complexa de fluxuri financiare care o definesc în ansamblul general al economiei financiare atât la nivel microeconomic cât si la nivel macroeconomic, national si international.

Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati, puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cât si pentru dezvoltarea acesteia în concordanta cu mediul economic în care exista si cu tendintele acestuia.

Pentru ca aceasta politica sa fie cât mai exacta si cât mai utila organelor  executive ale agentului economic ea trebuie sa îsi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate în conditii de rentabilitate în mod cât mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa încerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare în functie de costurile existente pe pietele de materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atât pe termen scurt cât si pe termen lung al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului în care sunt programate si se desfasoara toate procesele financiare :

Evaluarea nevoilor de capital

Gasirea posibilitatilor de finantare

Organizarea folosirii capitalului atras în modul cel mai eficient posibil.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru între venituri si cheltuieli. Pentru a desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si preconizeze cheltuielile, încasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

Reprezentând un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. În acest sens bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe feluri de activitati, iar controlul executiei bugetare se realizeaza în scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme, nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor viitoare ale firmei precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune firme sunt utilizate în mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

"La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei într-un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Vârful de lance a acestei strategii îl reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma."*

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE

Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

Orienteaza întreprindere spre un anumit scop, respectiv cresterea productiei, implicit a vânzarilor, a rentabilitatii, solvabilitatii, micsorarea riscurilor, întarirea pozitiei pe piata etc. Fara un buget (plan), conducerea întreprinderii nu are alte repere decât realizarile din perioadele precedente sau/si ale concurentei. Dar a ne conduce numai dupa acestea ar însemna doar sa se extrapoleze conditiile din trecut în viitor ceea ce nu este întotdeauna de dorit sau realizabil.


*Aurel - Ioan Giurgiu - bugetarea afacerilor - abordarea teoretica si practica - Cluj - Napoca 2000

Favorizeaza introducerea unui sistem de control asupra modului de gestionare a tuturor categoriilor de resurse utilizate la nivelul întreprinderii. De aceea este necesar sa se formeze o mentalitate a salariatilor si a conducatorilor asupra drepturilor si libertatilor individuale si colective cu privire la gestiunea întreprinderii în ansamblul ei si pâna la ultimul loc de munca.

Coordoneaza eforturile tuturor structurilor organizatorice ale firmei în realizarea obiectivelor prevazute, întrucât toate sunt antrenate si implicate în procesul bugetar. Pentru aceasta este necesar ca la nivelul fiecarei structuri sa se utilizeze instrumentele de dimensionare a eforturilor si rezultatelor care sa nu fie în contradictie cu interesul general si cel al grupului. Orice dezechilibru în cadrul firmei anuleaza functiile si rolul întregului proces de bugetare.

Procesul de bugetare poate sa conduca la aparitia unor "limitari" daca prevederile bugetare sunt considerate imuabile. Un asemenea pericol este cu atât mai mare cu cât bugetele sunt mai detaliate si nu asigura un spatiu de manevra în cadrul propriilor prevederi .

2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE

Literatura de specialitate mentioneaza unele principii ale caror respectare asigura coerenta necesara sistemului bugetar.

Principiul totalitatii respectiv cuprinderea tuturor activelor întreprinderii într-o coordonare care sa asigure echilibrul dintre diferitele compartimente functionale si operationale. Acest principiu trebuie sa asigure armonizarea întregului sistem de interese existent la nivelul firmei.

Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate al întreprinderii - un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.

Principiul mentinerii solidaritatii între departamente si al concordantei cu politica generala a întreprinderii. Bugetarea trebuie sa diminueze tendinta de supraevaluare a importantei unor compartimente în detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii.

Principiile supletei într-un cadru economico social tot mai încarcat cu diferite categorii de constrângeri. Un buget trebuie sa fie flexibil, sa permita adaptarea la modificarile mediului, unul dintre acestia fiind inflatia .

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza în continuare economia României. În esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor într-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atât în elaborarea, cât si în realizarea bugetelor.

De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luându-se în considerare inductoarele de preturi prognozate pentru domeniul în care activeaza întreprinderea respectiva.

În lipsa acestor indici se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata. Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

  1. Se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vânzare necompetitive, atât datorita cererii solvabile cât si posibilei concurente;
  2. Costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc înainte ca majorarea preturilor de vânzare sa fie posibila, fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit profitului asteptat.

ISTORICUL BUGETĂRII ÎN ROMÂNIA

Prima încercare de reglementare a procesului de bugetare a activitatii agentilor economici s-a facut în 1991, când Ministerul Economiei si Finantelor a introdus un model de buget constând din 9 (noua) situatii distincte. În acest demers al autoritatilor a prevalat mai mult caracterul birocratic decât motivatia necesitatii financiare.

În 1995 Ministerul Finantelor a îmbunatatit procesul bugetar.

Prin O.M.F. nr. 596/1995 au fost aprobate normele metodologice privind întocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre Regiile Autonome si Societatile Comerciale cu capital de stat fara sa faca nici o precizare la societatile cu capital privat.

Desi cu aceasta ocazie a fost pastrat numarul situatiilor acestea au fost corelate mai logic. Evident la momentul respectiv economia româneasca era dominata înca de societatile cu capital de stat astfel încât majoritatea actelor normative se refereau în mod expres la acestea.

În luna mai 2000 au fost abrogate toate reglementarile anterioare referitoare la desfasurarea procesului de bugetare a  afacerilor printr-un nou ordin: Ordinul Ministrului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale, publicat în Monitorul Oficial al României partea 1 nr. 7 din 2000.

Prin acest ordin s-au adus 3 (trei) modificari majore procesului de bugetare a afacerilor din România:

au fost cuprinse pentru prima data si societatile comerciale cu capital privat, ordinul adresându-se în mod expres societatilor nationale, companiilor nationale, societatilor comerciale cu capital de stat, institutelor nationale de cercetare - dezvoltare, si tuturor agentilor economici cu capital privat denumiti în ansamblu agenti economici;

structura bugetului a fost redusa la 4 situatii în loc de 9;

agentii economic pot utiliza în activitatea de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli si formulare specifice necesare intereselor proprii de conducere a afacerilor;

CAPITOLUL 3: ÎNTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Principala componenta a bugetului de venituri si cheltuieli anume bugetul activitatii generale din cadrul formularului 01 cuprinde date referitoare la veniturile, cheltuielile si rezultatele preconizate a fi realizate în anul curent, precum si date referitoare la profitul repartizat, surse de finantare a investitiilor, cheltuieli pentru investitii si date de fundamentare.

Cele 11 subdiviziuni ale formularului pot fi împartite în 2 mari grupe:

Rezultate financiare ale activitatii curente (subdiviziunile I-VII si XI);

Nevoile de investitii si finantarea lor (subdiviziunile IX si X);

Prima grupa cu rezultatele  financiare ale activitatii curente se refera la stabilirea profitului brut din cadrul exercitiului previzionat si la repartizarea acestuia în conformitate cu hotarârile organelor de decizie din cadrul firmei si cu prevederile legale în domeniu.

Pentru determinarea profitului brut este necesara cunoasterea totalitatii veniturilor si a cheltuielilor aferente realizarii acestora, informatii pentru obtinerea carora trebuie consultate departamentele de marketing, vânzari, productie, tehnic, personal, pe lânga cel financiar - contabil.

PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2002 LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

Pe baza studiilor de marketing fiecare firma îsi cunoaste întinderea pietii de care ar putea beneficia în viitorul apropiat, în conditiile cererii globale si a concurentei existente. Pornind de la astfel de date orice societate îti poate programa veniturile pe 2 cai:

Metoda pragului de rentabilitate

Analiza marginala a productiei

3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Cele mai multe firme produc un numar mare de repere iar cheltuielile de regie sunt greu de repartizat separat pe fiecare categorie de produse obtinute. Pentru a elimina problemele care pot apare din repartizarea cheltuielilor fixe asupra diferitelor produse obtinute de catre firma datele de pornire pot fi simplificate, trecându-se la utilizarea cifrei de afaceri care pot asigura profitul dorit.

Pe baza informatiilor oferite de departamentul contabil al firmei si de la celelalte departamente de control si verificare a productiei pot fi considerate ca informatii certe urmatoarele date:

Cheltuielile fixe prognozate pe anul urmator (CF 1);

Profitul dorit (P 1);

Cifra de afaceri pe anul anterior (CA 0);

Totalul cheltuielilor variabile corespunzatoare cifrei de afaceri din anul anterior (CV 0);

Cheltuielile fixe pe anul 2002 contin regia totala care reprezinta suma tuturor regiilor si amortismentul corespunzator activelor imobilizate amortizabile pe care le va avea în posesie. Toate aceste informatii sunt accesibile celor care întocmesc bugetul  din registrele contabile ale firmei.

Cifra de afaceri pe anul anterior în cazul nostru 2001 la S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs a fost de 71,65 miliarde de lei dupa cum poate fi observat în tabelul 4:

TABEL 4: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse în anul 2001:

Sortiment

Bucati

Lei (miliarde)

Anvelope

Camere

Altele

Total

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 2: Structura cifrei de afaceri în 2001

În aceasta perioada cheltuielile totale au reprezentat 69,83 miliarde din care cheltuielile fixe 21,05 miliarde lei, restul de 48,78 miliarde de lei fiind cheltuieli variabile.

Activul total în anul de baza a fost de 43,226 miliarde lei iar profitul brut de 1,927 miliarde lei.

Capitalul propriu al societatii înregistrat în anul 2001 a fost de 18,73 miliarde lei.

Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut si capitalul permanent utilizat de firma în anul 2001 este de 0,102.

Rata rentabilitatii economice exprimata  ca raportul dintre profitul brut în anul de baza si totalul activelor utilizate este de 0,045 dar având în vedere contractia pietei interne ea a permis, totusi supravietuirea societatii. Pe baza acestui profit se va încerca continuarea activitatii în domeniul investitiilor mai ales în proiectarea si introducerea de noi produse în gama de fabricatie si reducerea consumurilor specifice.

În ultima perioada a anului 2001 s-a sondat piata externa, în special cea a Comunitatii Europene, unde s-au semnat contracte mai ales pentru anvelope velo si moto dat si pentru o serie de produse conexe. Astfel, pentru anul urmator au fost semnate contracte ferme care permit

previzionarea cresterii productiei de camere cu aproape o treime la 822.000 de bucati si cea de anvelope cu 21.000 de bucati. Pentru produsele conexe au fost semnate deja contracte în valoare de peste 7 miliarde de lei care permit o previzionare a cifrei de afaceri în acest domeniu la 10,62 miliarde de lei.

Pentru aceasta crestere de productie specialistii societatii au determinat ca e nevoie de o crestere a activelor circulante cu 10 %.

TABEL 5: EVOLUŢIA STRUCTURII ACTIVELOR

Anul 2001 (miliarde lei)

Anul 2002 (miliarde lei)

Active imobilizate

Active circulante

Total active

Sursa: cercetare proprie

Grafic 3: Evolutia structurii activelor

Fiind unicul producator de cauciuc în domeniul velo din România concurenta de pe piata interna provine de la importatori. Compararea ratei rentabilitatii celor doua activitati productie si comert, nu este relevanta. S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs nu are acces la date comparabile privind rentabilitatea economica a producatorilor concurenti din exterior astfel încât nu se poate face o comparatie a rentabilitatii economice.

Având în vedere contractele la export S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs îsi propune cresterea ratei rentabilitatii economice cu 25% deci are tinta stabilita la 5,2%.

P1 = AT1 × rc 1

 


Unde:

P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale în anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator

P1 = 46.367× 5.2 = 2,435 miliarde lei

Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii în aczul celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie de o crestere a cheltuielilor fixe cu 1,55 miliarde lei

Astfel: CF 1 = 21,05 + 1,55 = 22,6 miliarde lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:

CA1 = (CF1 +P1) / (1-CV0/CA0)

 


unde:

CA1 = cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul dorit

CF1= cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

P1 = profitul dorit în anul urmator

CV0 = cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 = cifra de afaceri realizata în anul anterior

CA1 = (22,6+2,43) / (1-48,78 / 71,,65) = 78,53 (miliarde lei)

Aceasta cifra de afaceri este corespunzatoare pentru atingerea profitului dorit si poate fi acoperita în totalitate cu contracte, având în vedere ca pâna -în prezent aproape 70% din productia de camere si anvelope îsi are asigurata desfacerea.

În tabelul 6 este prezentata structura programata a cifrei de afaceri pe sortimente de produse pentru anul 2002.

TABEL 6: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse în anul 2002

Sortiment

Bucati

Lei (miliarde)

Anvelope

Camere

Altele

Total

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 4. Structura cifrei de afaceri în 2002

Folosirea acestei metode pentru determinarea sumei globale a cifrei de afaceri permite si calcularea punctului mort, adica acea valoare a cifrei de afaceri sub care societatea ludusana ar înregistra pierdere. Aceasta valoare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

CA1o = CF1 / (1-CV0 / CA0)

 


unde:

CA1o - cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul 0;

CF1 - cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

CV0 - cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 - cifra de afaceri realizata în anul anterior

CA1o = 22,6 / (1-48,78 / 71,65) = 70,84 (miliarde lei)

Cifra de afaceri cuprinsa în bugetul aprobat de adunarea generala a actionarilor a S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs este superioara celei gasite prin calcularea punctului mort.

Cu toate ca profitul prognozat prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli este de doar 2,43 miliarde lei aceasta poate permite supravietuirea societatii si asigurarea unui minim de investitii din surse de finantare proprii.

Veniturile financiare au fost evaluate la doar 70 de milioane de lei pe baza veniturilor anticipate din diferentele de curs valutar aferente productiei livrata la export si din veniturile din dividentele ce îi vor reveni firmei ca urmare a rezultatelor din anul trecut înregistrate de catre reprezentantele la care S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs detine actiuni sau parti sociale.

Veniturile exceptionale au fost previzionate în mod prudent la 0 întrucât pentru anul 2002 nu se prevad venituri din operatiuni de capital, vânzari de active imobilizate s.a.m.d.

Ca o însumare veniturile totale ale S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs pentru anul 2002 sunt evaluate la 78,6 miliarde lei.

TABEL 7: Bugetul de venituri pe anul 2002

milioane lei

Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2001

An curent - 2002

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Venituri totale

I

Venituri din exploatare

II

Venituri financiare

III

Venituri exceptionale

GRAFIC  Structura veniturilor în anul 2002

3.2. PROGRAMAREA CHELTUIELILOR PE ANUL 2002 LA S.C. "ROMVELO" LUDUs S.A.

Cheltuielile unei firme se pot clasifica în:

Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale

3.2.1. CHELUIELILE PENTRU EXPLOATARE LA S.C."ROMVELO" S.A. LUDUs ÎN ANUL 2002

Evaluarea cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare este un proces complex care trebuie efectuat în concordanta cu evaluarea variantelor cifrei de afaceri.

O parte a cheltuielilor din exploatare, în speta cele directe, ca de exemplu cale materiale sau cele cu manopera directa, pot fi repartizate direct pe produse.

În schimb celelalte cheltuieli, denumite indirecte nu pot fi repartizate în mod direct asupra tipurilor individuale de produse obtinute în cadrul întreprinderii. Asemenea cheltuieli sunt foarte variate si cuprind de la manopera indirecta pâna la cheltuielile cu serviciile prestate de terti, administrarea generala a întreprinderii, sau Know - how cumparat.

Programarea cheltuielilor directe

Cheltuielile directe cuprind în general materia prima, manopera si consumul nemijlocit de energie necesar obtinerii productiei respective.

Cunoasterea cheltuielilor directe se poate face pe baza calculatiei de costuri directe, folosind informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune pe baza datelor tehnologice:

Normele de consumuri materiale pe fiecare produs în parte

Normele de ore de munca pe produs

Normele de consumuri de energie pe produs

Volumul programat al fiecarui produs

Valorile luate în calcul la stabilirea costurilor directe pentru anul bugetar cuprind în general valorile factorilor de productie din anul de baza dar de multe ori trebuie aplicate o serie de corectii, fie în sensul maririi acestora ca urmare a inflatiei care se manifesta înca în economia româneasca, fie în sensul scaderii lor în urma progresului tehnologic, sau de reducere a unor preturi la nivel mondial.

Costurile directe sunt determinate cu ocazia calculatiei devizelor de executare a lucrarilor necesare realizarii produselor, separat pe cheltuieli materiale si separate pe manopera directa.

Aceasta clasificare permite o delimitare si în acelasi timp o viziune de ansamblu asupra celor 2 tipuri de cheltuieli la nivel de firma.

Cheltuielile materiale au fost calculate pe baza programului de productie alcatuit de catre biroul marketing al societatii. La volumul indicat de programul de productie pentru fiecare sortiment de produs au fost luate în considerare costurile din 2001 care au fost majorate cu 8 - 10%.

La baza acestei majorari s-a avut în vedere inflatia pe anul 2001 considerata de peste 20 de procente.

De asemenea la unele produse prin îmbunatatiri tehnologice modeste sau prin realizarea investitiilor este posibila scaderea consumurilor materiale cu pâna la 30%.

Din calculatia analitica a cheltuielilor pe grupe de produse cheltuielile materiale au fost evaluate la 48,080 miliarde lei.

Cheltuielile cu personal cuprind drepturile salariale stabilite prin contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca inclusiv asigurarile si protectia sociala precum si Fondul pentru asigurarile sociale de sanatate. Acestea au fost calculate pe baza salariilor negociate între sindicat si patronat. La finele anului 2001 la presiunea sindicatului din cadrul S.C. "Romvelo" S.A. Ludus s-a semnat un nou contract colectiv de munca în care se prevedea ca

începând din 1 ianuarie 2002 sa se treaca la o majorare a salariilor cu 20 de procente. Conducerea a fost de acord cu aceasta majorare salariala deoarece a fost singura din anul 2001 si

majoritatea celor care muncesc în cadrul societatii sunt unici întretinatori de familie Ludusul fiind una din localitatile din judetul Mures în care rata somajului este ridicata.

De asemenea pentru realizarea unui volum sporit al productiei, conform programului de productie este necesara cresterea numarului angajatilor cu 20 de persoane.

În anul 2001 la S.C. "Romvelo" S.A. Ludus au fost angajati 243 de salariati iar totalul cheltuielilor cu personalul s-au ridicat la 16,559 miliarde de lei.

Cheltuielile cu personalul pentru 2001 au fost determinate dupa metoda globala:

Cp = Cpo×(Cr sal + P) / 100

 


Unde:

Cp - cheltuielile cu personalul

Cr sal - cresterea salariala

P - cresterea procentuala a numarului de salariati

P = 20 / 243× 100 = 8 (%)

Cp = (20+8) × 45,164 = 49,085 (miliarde lei)

Restul cheltuielilor cu personalul au fost calculate în conformitate cu legile în vigoare iar defalcarile pe trimestre s-au realizat pe baza programului de productie înaintat de departamentul tehnic.

Programarea cheltuielilor indirecte

Cheltuielile indirecte sunt foarte variate, de la simplele cheltuieli de administrare a sectiilor si departamentelor de productie si coordonare a activitatii firmei pâna la cele de cercetare - dezvoltare sau conducere a activitatii întregii entitati economice.

Pentru activitatea de control si supraveghere a activitatii generale de la nivelul fiecarei unitati de productive se produc cheltuieli materiale si de personal. Ca si alte categorii de cheltuieli acestea trebuie minimizate fapt care se poate realiza doar prin reorganizarea întregului proces de realizare a produsului final.

Activitatile specializate ce gestiunea calitatii, serviciul tehnic sau cel de marketing sunt consumatoare de resurse materiale, financiare si umane care trebuie evidentiate în bugete proprii de tipuri de cheltuieli. Acestea trebuie colectate în final si adunate în cadrul diferitelor tipuri de cheltuieli la nivelul firmei.

De asemenea pe baza lor poate fi determinata eficienta activitatilor desfasurate de diferitele departamente ale firmei. Pentru o bugetare cât mai corecta a necesarului de resurse din cadrul acestor departamente este utila fixarea unor obiective precise pentru fiecare departament si precizarea operatiunilor de efectuat pentru atingerea lor. Pornind de la aceste date se poate trece la o dimensionare corecta a necesarului de resurse pentru fiecare compartiment.

Cheltuielile indirecte includ de asemenea cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele.

Cheltuielile cu amortizarea

Amortismentul reprezinta pentru firma în acelasi timp o cheltuiala cât si o sursa de finantare a investitiilor pentru pastrarea sau chiar dezvoltarea unitatii. Valoarea lui influenteaza marimea profitului impozabil, deci veniturile finale realizate de firma. În România pot fi utilizate în conformitate cu prevederile legale 3 regimuri de amortizare:

Regimul liniar

Regimul degresiv

Regimul accelerat

În timp ce amortizarea liniara se produce prin trecerea pe cheltuieli a unor sume fixe, lunar pe toata durata normala de utilizare a mijlocului fix în celelalte 2 variante valoarea mijlocului fix este amortizata mai rapid.

În cazul amortizarii degresive cotele de amortizare sunt multiplicate cu un factor cuprins între 1,5 si 2,5, iar în cazul amortizarii accelerate în primul an sunt incluse pe cheltuieli în primul an de functionare 50 de procente din valoarea de intrare a mijlocului fix iar în anii urmatori valoarea ramasa este amortizata liniar.

Potrivit legislatiei românesti regimul amortizarii accelerate poate fi aprobat numai de catre Ministerul Finantelor la propunerea adunarii generale a actionarilor în care scop sa se solicite o documentatie de fundamentare. Aceasta trebuie sa cuprinda datele de prezentare ale firmei solicitante, indicatorii de eficienta economica si trebuie sa întruneasca un punctaj pentru fiecare indicator în parte.

Calcularea amortismentului de catre o firma se poate efectua utilizând una din urmatoarele 2 metode:

Metoda analitica

Metoda globala

Metoda analitica este utilizata în special de firmele noi sau cele care prevad o crestere substantiala a fondurilor fixe. În acest scop, întreaga masa a fondurilor fixe se ordoneaza pe grupe în functie de câte durate de amortizare distincte exista, adica cote de amortizare diferite si pentru fiecare se calculeaza amortismentul anual aferent.

Amortismentul total anual pe firma se stabileste prin însumarea amortismentelor anuale ale tuturor categoriilor de mijloace fixe.

La firmele vechi la care cresterile de fonduri fixe sunt relativ modeste nedeterminând  modificari de structura pentru anul urmator programarea amortismentului anual se face mai simplu prin metoda globala. Aceasta este si cazul S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus.

Pentru anul anterior se determina o cota medie de amortizare ca raport între suma întregului amortisment al firmei si masa fondurilor fixe existente.

Valoarea totala a fondurilor fixe prevazute a fi în functiune în anul de calcul se înmultesc cu cota medie anuala de amortizare din anul anterior.

Pentru aceasta se folosesc urmatoarele formule.

a = Ao / Vro

 

Vm1 = Vro + Vmr1 - Vme1

 

A1 = Vm1 × a

 


Unde:

a - cota anuala medie din anul anterior

Ao - amortismentul anual total din anul anterior

Vro - valoarea anuala a fondurilor fixe

Vm1 - valoarea medie anuala de amortisment în anul de calcul

Vmr1 - valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a intra în anul de calcul

Vme1 - valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a iesi în anul de calcul

Din datele furnizate de catre departamentul financiar contabil se cunosc:

Ao = 1,105 miliarde lei

Vo = 14,580 miliarde lei

si se amortizeaza ca:

Vmr1 = 1,930 miliarde lei

Vme1 = 46 milioane lei

De aici rezulta ca:

a = 1,105 / 14,580 = 0,0758

Vm1 = 14,580 + 1,930 - 0,046 = 16,464

A1 = 16,464* 0,0758 = 1,248 (miliarde lei)

Baza de calcul a amortismentului o reprezinta valoarea de inventar a mijloacelor fixe astfel încât amortismentul este una dintre marimile care se pot determina cu certitudine.

Cheltuielile prevazute de Legea de aprobare a bugetului de stat sunt dimensionate în fiecare an în mod diferit. Aici sunt cuprinse cheltuielile de protocol, cheltuielile de reclama si

publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea diferitelor tipuri de activitati culturale, sportive sau umanitare. Dintr-un anumit punct de vedere si cheltuielile cu sponsorizarile pot fi considerate drept cheltuieli de publicitate deoarece fiecare sponsor tine sa i se faca cunoscuta contributia la desfasurarea activitatii sponsorizate.

Dimensionarea fiecarui tip de cheltuiala prezentata anterior se face prin întocmirea unui buget prin care sa se argumenteze cifrele previzionate fie prin comparatie cu valorile din anii anteriori.

Cheltuielile de protocol au fost dimensionate la o treime din cale care au fot realizate anul trecut. Acestea se cifreaza la 38 de milioane de lei, împartite aproape egal pe cele 4 trimestre ale anului. Au fost dimensionate la câte 10 milioane de lei trimestriale în care cererea de pe piata este mai mare si în concordanta si volumul productiei este mai mare.

Cheltuielile de reclama si publicitate au fost dimensionate la 100 de milioane de lei. Pentru realizarea unei vânzari corespunzatoare dar si pentru prospectarea pietei si participarea la diferite târguri si expozitii din România si din strainatate este nevoie de o serie de fonduri mai consistente. În cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli au fost alocate câte 25 de milioane de lei pentru fiecare trimestru dar acestea este posibil sa nu fie suficiente pentru atragerea de noi clienti.

Cheltuielile de sponsorizare au fost dimensionate la 30 de milioane de lei ca si cele de protocol având aceeasi împartite pe trimestre ca si acestea.

3.2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs ÎN ANUL 2002

Cheltuielile financiare cuprinse în cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli sunt doar acele cheltuieli care sunt previzibile, deci care se pot previziona. Ele nu includ si pierderile

financiare deoarece în mod logic scopul unei societati comerciale este realizarea de profit si nu obtinerea unor rezultate economice negative.

Pierderile financiare ar trebui acoperite, daca vor avea loc din provizionale special constituite.

În special cheltuielile financiare cuprind dobânzile pentru creditele bancare contractate  de catre societate pentru obligatiunile emise sau pentru alte datorii asimilate.

Tot aici pt fi cuprinse si sconturile prevazute a fi acordate clientelei, sau cedarea unor titluri de plasament catre salariatii proprii. În acest caz pot aparea 2 situatii: în cazul în care titlurile de plasament au fost achizitionate anterior atunci întreaga valoare  acestora este trecuta pe cheltuielile financiare, iar în cazul în care urmeaza sa fie cumparate se vor sa capitolul cheltuieli financiare doar diferentele între preturile de achizitie si preturile de cesiune. O astfel de recompensare a propriilor salariati este foarte raspândita la nivelul marilor companii din strainatate iar cele cotate la bursa ofera de cele mai multe ori drept recompensa pachete cu propriile actiuni salariatilor. În acest fel sunt stimulati de doua ori: o data prin valoarea intriseca a actiunilor pe care le pot vinde la bursa si în cel de al doilea rând ei sunt interesati ca prin activitatea lor sa contribuie la cresterea valorii de piata a actiunilor deci a întregii firme.

Tot în capitolul de cheltuieli financiare trebuiesc cuprinse si provizioanele  pentru deprecierea imobilizarilor financiare, precum si primele privind rambursarea obligatiunilor amortizate.

În catul S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus cheltuielile financiare includ doar cheltuielile necesare achitarii dobânzilor la creditele bancare utilizate în mod curent de catre societate.

Cheltuielile financiare se ridica la 150 de milioane de lei si au fost repartizate în felul urmator:

Trimestrul I - 50 de milioane de lei

Trimestrul II - 30 de milioane de lei

Trimestrul III- 30 de milioane de lei

Trimestrul IV - 40 de milioane de lei

Pentru dimensionarea cheltuielilor financiare au fost luate în calcul programul de productie si necesarul de finantare pe fiecare trimestru.

3.2.3. CHELTUIELILE EXCEPŢIONALE LA S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus ÎN ANUL 2002

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care survin în afara desfasurarii activitatii curente unei entitati economice.

În cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli pot fi cuprinse doar acele cheltuieli care sunt certe:

Acestea pot fi grupate:

Amenzi si penabilitati datorate în viitor pentru fapte petrecute în trecut. Pentru a putea fi prevazuta în Bugetului de Venituri si Cheltuieli acestea trebuie sa aiba la baza un act final al unei autoritati de stat care obliga firma la plata amenzii sau penalitati si aceste sume sa nu fie imputabile unui angajat.

Donatii si subventii ce se vor acorda în viitor, suplimentar fata de valorile care pot fi deduse în mod legal. În acest caz pentru a fi incluse în Bugetului de Venituri si Cheltuieli trebuie întocmita o documentatie amanuntita prin care sa se elimine orice posibilitate de evaziune fiscala.

Pierderile provenite de la debitorii declarati îndoielnici de catre instanta

Fata de anul 2001 cheltuielile exceptionale au crescut de mai bine de 2 ori. Principala cauza a acestei cresteri o reprezinta cresterea penalitatilor pentru datoriile istorice fata de bugetul de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2002 au fost prevazute cheltuieli în acest sens în valoare de 1,138 miliarde de lei .Repartizarea acestora pe trimestre s-a facut în felul urmator:

Trimestrul I - 0 lei

Trimestrul II - 1038 de milioane de lei

Trimestrul III- 100 de milioane de lei

Trimestrul IV - 0 lei

Pentru primul trimestru al anului 2002 nu au fost prevazute varsaminte în contul acestor datorii deoarece cererea foarte scazuta din lunile decembrie - ianuarie se repercuteaza negativ asupra încasarilor firmei pe întreaga durata a acestei perioade.

Pentru trimestrul I este prevazuta chiar o pierdere de 731 de milioane de lei.

Sarcina maxima cade pe seama trimestrului Ii în care este disponibilizat în acest scop peste 1 miliard de lei. Nu a fost împartita aceasta sarcina si pe celelalte trimestre în mod egal pentru a scapa cât mai repede posibil de aceasta problema si a reduce penalitatile aferente.

Astfel ramâne pentru trimestrul III doar 100 de milioane de lei care pot fi acoperite usor din profiturile perioadei respective.

TABEL 8: Bugetul de cheltuieli pe anul 2002

milioane lei -

Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2001

Anul curent 2002

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Cheltuieli totale

I

Ch. pt. exploatare din care:

Ch. materiale

Ch. cu personalul din care:

Salarii brute

CAS

somaj 5%

CASS

Alte ch. cu personalul

Amortizarea

Ch. prev. de legea bugetului de stat

Ch. de protocol

Ch. de reclama

Ch. de sponsorizare

Alte ch.

II

Ch. financiare

III

Ch. exceptionale

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 6: Structura cheltuielilor

Rezultatul brut al exercitiului financiar 2002 prevazut în bugetul de venituri si cheltuieli este de 2.436.000.000 lei repartizat dupa cum urmeaza:

Trimestrul I - 731 de milioane de lei

Trimestrul II - 1084 de milioane de lei

Trimestrul III- 1402 de milioane de lei

Trimestrul IV - 680 de milioane de lei

CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI PROPUNERI

Piata pe care activeaza S.C."ROMVELO" S.A. Ludus este într-o continua scadere la nivel local si international. Productia de camere auto care este în una din principalele ramuri aducatoare de profit continua scaderea atât la nivel local cât mai ales la nivel international.

Tot mai multi constructori de automobile trec la echiparea produselor lor cu anvelope fara camera.

Productia S.C."ROMVELO" S.A. Ludus se adreseaza în acest moment doar masinilor de productie interna cu vechime de peste 5 ani care au fost echipate din constructie cu astfel de anvelope.

Consideram ca singurele directii în care se întrevad cresteri substantiale ale cererii sunt cea a anvelopelor si camerelor moto si velo.

si în aceste domenii cererea provine de pe piata Comunitatii Europene unde principala problema de patrundere o reprezinta calitatea produselor oferita la export.

În acest sens ar trebui intensificata prospectarea pietei europene.

Din analiza datelor de la " S.C. ROMVELO S.A." Ludus, în ultimii ani s-a observat o reîntoarcere  a transportului velo în Europa occidentala atât sub presiunea organizatiilor neguvernamentale ecologiste cât si ca urmare a aparitiei Mountain bike - urilor ca mijloc de transport si de recreere în acelasi timp.

Pentru aceasta piata S.C."ROMVELO" S.A. Ludus ar trebui sa vina cu un set nou de produse sau sa-si adapteze produsele existente.

În opinia noastra, pentru transportul velo urban produsele clasice sunt corespunzatoare dar în ceea ce priveste Mountain bike - urile trebuie sa vina mereu cu produse noi atât din punct de vedere calitativ cât si din punctul de vedere al designului.

În domeniul moto produsele firmei ar putea avea o potentiala piata de desfacere în tari precum Germania, Austria, Italia, Elvetia, Franta sau Anglia unde motocrosul si motociclismul tip enduro sunt sporturi aproape de masa.

Problema este gasirea niselor pe aceste piete dar si a canalelor de distribuire a acestor produse. Patrunderea pe aceste piete necesita certificarea produselor la standardele europene în domeniu dar ar permite cresterea substantiala a profitului atât pe termen scurt cât si pe termen lung.

În ceea ce priveste nivelul costurilor acestea s-ar putea reduce atât prin renegocierea preturilor de achizitionare a materiilor prime si a materialelor cât si prin reducerea consumului si a pierderilor din cadrul sistemului de productie.

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care îi permit sa execute repere si produse diverse din lemn, mase plastice, caiciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960-1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime în exploatare.

Punctul nostru de vedere cu privire la nivelul tehnologic existent costurile de fabricatie ale produselor S.C."ROMVELO" S.A. Ludus sunt superioare celor din import în special cele provenind din Comunitatea Europeana ba chiar si cele din China. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mai mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de competenta factorului uman.

O posibila solutie este retehnologizarea unitatii dar în acest moment lipsesc sursele de finantare.

Problema din punct de vedere financiar porneste de la nivelul redus al rentabilitatii economice.

Pentru anul în curs este prevazuta o rentabilitate economica de doar 4,5% ca raport dintre profitul brut si valoarea totala a activelor sau de 10,2% ca raport dintre profitul brut si capitalul permanent.

Aceste valori nu sunt satisfacatoare atât timp cât dobânda bancara în acest an s-a situat pâna în prezent la peste 22% astfel încât pentru orice investitor este mai rentabil un plasament bancar.

Conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile autonome si societatile comerciale publicat în Monitorul Oficial al României partea 1 nr.

7 din 2000 ar fi trebuit sa se înfiinteze în cadrul fiecarei Directii Generale a Finantelor Publice judetene un birou de avizare a bugetelor agentilor economici.

Cu toate ca actul normativ sus amintit prevede obligativitatea întocmirii bugetului anual de venituri si cheltuieli pentru orice agent economic nu prevede organele de control care sa verifice întocmirea si corectitudinea acestuia.

De asemenea datele din bugetele agentilor economici nu sunt centralizate si astfel informatiile cuprinse în ele nu pot fi utilizate la nivel national pentru programarea cât mai corecta a veniturilor statului.

În acest moment nu toti agentii economici întocmesc bugetele de venituri si cheltuieli iar cei care întocmesc le utilizeaza doar în interiorul societatii.

Presiuni pentru întocmirea de astfel de documente de previziune pot veni din partea actionarilor care doresc sa cunoasca modul în care conducerile întreprinderilor în care au investit vad dezvoltarea în anul urmator a firmei sau din partea organismelor de reglementare a pietelor de capital din România.

În cazul S.C."ROMVELO" S.A. Ludus acestia sunt cei 2 factori care duc la întocmirea cât mai corecta a Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual.

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza în continuare economia României. În esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor într-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atât în elaborarea câr si în realizarea bugetelor.

De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luându-se în considerare indicii de preturi prognozati pentru domeniul în care activeaza întreprinderea respectiva.

În lipsa acestor indicii se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata.

Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vânzare necompetitive, atât datorita cererii solvabile cât si posibilei concurente.

costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc înainte ca majorarea preturilor de vânzare sa fie posibila fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit a profitului asteptat.

În cazul S.C."ROMVELO" S.A. Ludus dimensionarea cheltuielilor si a ceviturilor se face doar partial în functie de valoarea contractelor pe care le-a încheiat societatea.

Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluata în acest fel restul fiind prognozat pe baza evolutiei din anul anterior.

În ceea ce priveste cheltuielile acestea rezulta din consumurile specifice ale unitatii ceea ce permite o buna calculatie a costurilor.

Totusi departamentul contabilitate aplica în mod prea simplu si direct indicele de inflatie fara a încerca sa detalieze influenta acestuia asupra costului final al productiei.

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE  ANEXA 1

CENTRALE SAU LOCALE.......... ..... ...... ...................

Agentul economic.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......

Sediul adresa.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............

Codul fiscal.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE

milioane lei -

Indicatori

Nr. rând

Preliminat

realizat

în anul precedent

Prevederile anului curent

Total

din care:

Trimestrul

I

II

III

IV

I. VENITURI TOTALE

din care:

( rd. 02 + rd. 12 + rd. 13 )

. Venituri din exploatare

din care:

a) Venituri din activitatea de baza

b) Venituri din alte activitati

c) Venituri din surse bugetare

din care:

- subventii pentru produse si activitati

- subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si de tarif

- transferuri

- prime acordate de la bugetul de stat

- alte sume primite de la bugetul de stat

d) Venituri din fonduri speciale

Venituri financiare



Venituri exceptionale

II. CHELTUIELI TOTALE

din care:

( rd. 15 + rd. 33 + rd. 34 )

. Cheltuieli pentru exploatare - total

din care:

a) Cheltuieli materiale

b) Cheltuieli cu personalul

din care:

- salarii brute

- contributie la asigurarile sociale de stat

- ajutor de somaj

- contributie la asigurari sociale, conform legii 145

- alte cheltuieli cu personalul

c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele

d) Cheltuieli prevazute de legea bugetului de stat,

din care:

- transferuri sau subventii

e) Cheltuieli de protocol

f) Cheltuieli de reclama si publicitate

g) Cheltuieli cu sponsorizarea

h) Tichete de masa

i) Alte cheltuieli

din care:

- taxe pentru activitatea de exploatare a resurselor universale

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

Cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale

III. REZULTATUL BRUT- PROFIT PIERDERE

IV. FOND DE REZERVĂ

V. ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII

VI. ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENŢI

VII. IMPOZIT PE PROFIT

VIII. PROFITUL DE REPARTIZAT,

din care:

. Fondul de participare a salariatilor la profit

din care:

- cota managerului la regii autonome

. Varsaminte la buget din profitul net al regiilor autonome si al institutelor nationale de cercetare dezvoltare

Surse proprii din finantare,

din care:

- cota de participare la profit a administratorilor

. Alte repartizari prevazute de lege

din care:

- cota managerului la societatile comerciale

- dividende cuvenite statului

- dividende cuvenite altor actionari

IX. SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

din care:

. Surse proprii

. Alocatii de la buget

. Credite bancare:

- interne

- externe

. Alte surse

X. CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

din care:

. Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului

. Rambursari de rate aferente creditelor pentru investitii:

- interne

- externe

XI. REZERVE

din care:

Rezerve legale

Rezerve statutare

Alte rezerve

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE  ANEXA 2

CENTRALE SAU LOCALE.......... ..... ...... .....................

Agentul economic.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......

Sediul adresa.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............

Codul fiscal.......... ..... ...... .......... ..... ...... .................

BUGETUL ACTIVITĂŢII DE TRZORERIE

milioane lei -

Explicatii

Nr. rând

Anul precedent

Corelatii cu bilantul contabil

Total an curent

din care

Previziuni

Trimestrul

I

II

III

IV

Cifra de afaceri

Productia stocata

Productia imobilizata

Subventii de exploatare

Alte venituri din exploatare si provizioane

Total venituri din exploatare

Cheltuieli privind marfurile, materiile prime si materialele consumabile

Energie, combustibil

Salarii directe

Alte cheltuieli directe

Total cheltuieli variabile

Marja bruta ( venit din exploatare - cheltuieli variabile )

Cheltuieli fixe cu forta de munca

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

Amortizari si provizioane

Alte cheltuieli fixe

Total cheltuieli fixe

Rezultatul din exploatare ( +

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar ( +

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

Rezultatul exceptional

Rezultatul brut al exercitiului

Impozit pe profit

Rezultatul net al exercitiului

Flux de numerar

Profit sau pierdere

Amortizare inclusa în costuri

Variatia stocurilor

Variatia creantelor

Variatia furnizorilor si clientilor creditori

Variatia altor elemente de activ

Variatia altor pasive

Flux de numerar din activitatea de exploatare

Sume din vânzarea activelor si mijloacelor fixe

Achizitii de imobilizari corporale

Cheltuieli pentru imobilizari corporale si necorporale executate în regie proprie

Flux de numerar din activitatea de investitii

Variatia împrumuturilor , din care:

- credite pe termen scurt de primit

- restituiri de credite pe termen scurt

- credite pe termen mediu si lung de primit

- restituiri de credite pe termen mediu si lung

Subventii primite pentru investitii

Dividende de platit

Flux de numerar din activitatea financiara

Disponibilitati banesti la începutul perioadei

Flux de numerar net

Disponibilitati banesti la sfârsitul perioadei

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ANEXA 3

CENTRALE SAU LOCALE.......... ..... ...... ..................

Agentul economic.......... ..... ...... .......... ..... ...... .....

Sediul adresa.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........

Codul fiscal.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................

ÎMPRUMUT GARANTAT DE STAT

- milioane moneda de contract -

- milioane lei -

Exercitiul financiar

Specificatie

Nr. rând

Realizat în anul precedent

Preliminari

an curent

total

din care:

Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

A

Soldul împrumutului

la începutul perioadei

Intrari din împrumuturi

Plati aferente împrumuturilor

( rd. 5 + rd. 7 )

din care:

- plati restante

( rd. 6 + rd. 8 )

Rambursari de capital

din care:

- plati restante

Dobânzi, comisioane, spete bancare

din care:

- plati restante

Soldul împrumutului la sfârsitul perioadei

( rd. 1 + rd. 2 - rd. 5 )

S.C. ROMVELO S.A.  ANEXA 4

LUDUs, JUD. MUREs

SITUAŢIA

ACTIVELOR SOCIETĂŢII

DENUMIRE ACTIV

AN

PIF

VALOAREA DE INVENTAR

CONF. H. G.

VALOAREA CONTABILĂ RĂMASĂ LA

DESTINAŢIA

Hala productie resapare

Productie

Hala productie cauciuc

Productie

Hala plasturi

Productie

Hala dozare

Productie

Hala productie mingi

Productie

Cladire mase plastice

Productie

Bloc spatiu cazare

Administrativ

Cladire administrativ

Administrativ

Hala prod. confectii metalice

Productie

Hala prod. prelucrari mecanice

Productie

Hala prod. prelucrari aschiere

Productie

Hala productie velo

Productie

Centrala termica

Productie

Constr. întretinere + transport

Productie

Depozit carburanti

Depozitare

Grup social velo

Administrativ

Depozit magazia centrala

Depozitare

Constructie gospodarie anexa

Administrativ

Cladire pentru post incinta

Productie

TOTAL

BIBLIOGRAFIE

1. DUMBRAVĂ, PARTENIE si - " Contabilitatea de gestiune în industrie", Ed. ATANASIU, POP Intelcredo Deva 1997

2. DUMBRAVĂ, PARTENIE - " Contabilitatea de gestiune în constructii"

Ed. Intelcredo Deva 2000

3. GIURGIU, AUREL - IOAN, - " Bugetarea afacerilor - abordarea teoretica si

KOVACS - ALEXANDRU, practica" Ed. Efes Cluj- Napoca 2001

LICINIU

4. GIURGIU, AUREL - " Finantele firmei" Ed. Presa Universitara

Clujeana Cluj Napoca 2000

5. MUREsAN, MARIANA  - " Contabilitatea de gestiune în comertul interior

si în comertul exterior" Ed. Presa Universitara Clujeana Cluj Napoca 2001

6. RUS, IOAN - " Contabilitate de gestiune" Ed. Dimitrie Cantemir Târgu- Mures 2002

- " Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 din 28

martie 2000 - preambul"

- " Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 din 28

martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului

de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile Autonome

si societatile comerciale, publicat în Monitorul

Oficial al României partea 1 nr. 7 din 2000"

- " Legea 82 1991, Legea Contabilitatii modificata

prin O. G. 61



loading...








Document Info


Accesari: 22812
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )