Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Proiect societate comerciala

comert




Cap 1. Prezentarea societatii




1.1 Scurt istoric

Intreprinderea S.C. RODLAN SRL a fost infiintata in anul 1990 si s-a ocupat de prelucrarea hartieiei vopsite si confectionarea unor reclame din tabla litografiata. In arhiva intreprinderii s-a gasit o situatie statistica din anul 1938 referitoare la "Institutul de arte grafice Iosif Sidon", din care rezulta ca, pe langa prelucrarea hartiei prin vopsire s-au mai confectionat si jucarii litografiate.

In anul 1945 aceasta intreprindere s-a desfiintat si a luat fiinta, cu acelasi obiect de activitate intreprinderea "Trompeta". In anul 1948, dupa nationalizare, intreprinderea s-a transformat, luand denumirea de "Fabrica 9 Mai". In anul 1950 a fost comasata cu fabrica de nasturi a lui Iosif Riesz, iar in anul 1953 prelucrarea nasturilor a fost predata intreprinderii "Orlaut", intreprinderii "9 Mai" ramanandu-i doar specificul de prelucrare a hartiei si confectionare a jucariilor din tabla litografiata. Odata cu dezvoltarea orasului Lugoj, in ultimele decenii, s-a pus problema infiintarii unei mari intreprinderi de utilaje si piese de schimb. In acest sens STE 1166 stabileste:

- Denumirea unitatii: "Intreprinderea de utilaje si piese de schimb pentru industria usoara 9 Mai", apartinand de Centrala Industriala Utilaje Textile si Articole Casnice - Ministerul Industriei Usoare;

- Profilul: masini de bobinat si dedublat, metrat, canetat, rolat, curatat, si bineinteles hartie prelucrata si jucarii din tabla litografiata

Investititia a inceput in anul 1973 iar receptia definitiva s-a facut in luna februarie 1977

Pana in anul 1990 a figurat cu obiectul de actvitate prezentat mai sus si ca structura organizatorica: o sectie de utilaje si piese de schimb, un atelier de jucarii litografiate si un atelier mecano-energetic, scularie.

Din anul 1991 s-a infiintat pe structura Intreprinderii "IUPS 9 Mai" doua societati comerciale independente: SILCOM S.A. cu sediul in Lugoj strada Timisorii nr.143-147 si JULIA S.A. cu sediul in Lugoj strada Bucegi nr.3. Societatea comerciala SILCOM S.A. are ca obiect de activitate producerea de utilaje si piese de schimb pentru industria usoara cat si alte repere si utilaje de dimensiuni mici si de precizie.

In anul 1999 societatea s-a privatizat in procent de 100% prin cumpararea pachetului majoritar de catre firma germana MPW GmbH.

1.2. Prezentarea generala a societatii S.C.RODLAN SRL

Elemente de identificare:

Denumirea : SC.RODLAN SRL Alesd

Sediul social: Alesd, str.Tudor Vladimirescu, nr. 145

Telefon: +40(0)

Fax: +40(0) 259 356178

Nr. Inregistrare O.R.C: J35/87/91

Cod fiscal: R2499005

Forma juridica: societate pe actiuni

Durata de functionare : nelimitata

Obiectul de activitate:

Societatea S.C.RODLAN SRL care are o lunga experienta privind cerintele productiei pentru export, produce o gama larga de piese de schimb, scule si matrite, diverse utilaje pentru scule si servicii.

Structura actionariatului:

Actionarii societatii sunt: 656g69g

- MPW GmbH - 86,73% din actiuni

- Alti actionari - 13,27% din actiuni

Principalele echipamente aflate in dotare:

. dispozitive si instalatii pentru vopsit lacuit si lustruit

. dispozitive verificatoare aparatura de masura si control unelte de mana

. linii complete pentru fabricarea mobilei si a produselor din lemn

. masini echipamente si scule pentru polizat lustruit si pentru industria forestiera

. masini si echipamente pentru prelucrarea lemnului strunguri masini de frezat si rabotat ferastraie circulare si cu banda prese masini de gaurit

. masini unelte si dispozitive pentru ascutirea si reconditionarea sculelor

. scule pentru masini si echipamente pentru prelucrarea lemnului si industria forestiera

Datorita utilajelor diverse de care dispune firma se poate adapta la diferite comenzi.

1.3. Structura produselor destinate exportului

S.C.RODLAN COM. produce in prezent o gama diversificata de produse, destinate atat exportului, cat si vanzarii interne. Cea mai mare parte a productiei este destinata exportului si anume 70% din aceasta, restul de 30% este destinata productiei interne.

Structura produselor destinate exportului este urmatoarea:

Produse:

Dormitoare

Sufragerii

Saloane

Camere pentru copii si tineret

Bucatarii

Mobilier pentru baie

Biblioteci

Garderobe

Mobilier pentru birouri

Cap.2 Structura organizatorica a S.C. RODLAN SRL

2.1. Organigrama firmei S.C. RODLAN SRL

In ceea ce priveste personalul Societatea SC.RODLAN SRL dispune de un numar de 28 de angajati dintre care 23 reprezinta personalul muncitor.

Firma dispune de un director general care are in subordine un director tehnic, un contabil sef, un sef de sectie si un director de desfacere. Seful de sectie are la randul sau in subordine sefii de sector. Sectoarele care se regasesc in cadrul firmei sunt: lacatuserie, prelucrari macanice(pe masini), intretinere si tratamente tehnice. Fiecare sector este coordonat de catre un sef de sector.

Structura personalului muncitor se prezinta astfel: in cadrul sectorului de lacatuserie exista un numar de 35 de angajati, in cadrul sectorului de prelucrari mecanice numarul angajatilor este de 38, numarul angajatilor din sectorul de intretinere este de 10 iar al celor din sectorul de tratamente tehnice este de 18.

Consiliul de administratie este format din 3 membrii.

Organization Chart

Fig nr.1 Organigrama firmei

2.2. Fisa postului personalului din compartimentul de desfacere

Fisa postului cuprinde urmatoarele elemente:

. Functia angajatului, cu mentiunile:

- descrierea functiei

- titularul functiei

- loctiitorul

. Relatii interne, cu mentiunile:

- sef / subordonat (conform organigramei)

- reprezentare

- colaborare

. Relatii externe, cu mentiunile:

- autoritate externa

- contacte externe

. Sarcini, competente, responsabilitati:

Conform fisei postului, personalului angajat in cadrul compartimentului de export-import i se impun urmatoarele cerinte:

- cunostiinte de limba engleza, precum si germana

- cunostiinte de operare pe calculator

- seriozitate, responsabilitate, atentie sporita

- promptitudine in solutionarea problemelor si dificultatilor

Cap.3 Managementul tranzactiilor internationale la S.C. SILCOM S.A.

3.1. Specificul mediului de afaceri īn care firma actioneaza

Performanta unei intreprinderi este influentata de capacitatea acesteia de a se integra in mediul sau, de eficacitatea actiunilor sale īn valorificarea oportunitatilor, de capacitatea sa de a face fata situatiilor nefavorabile si riscurilor cu care se confrunta.

Mediul poate fi considerat un ansamblu de factori alcatuind o structura complexa, eterogena, factori de natura economica, sociala, culturala, juridica, politica, demografica, ecologica etc. Este alcatuit dintr-o retea de variabile exogene carora le opune propriile sale resurse: umane, materiale si financiare, respectiv, un set de variabile endogene.

Mediul poate fi abordat ca un ansamblu de subsisteme interconectate: piata muncii, piata financiara, piata monetara, pietele de vānzare a produselor, pietele de cumparare a factorilor productivi, tehnologiile, reglementarile legale, organizatiile sindicale etc. Toate aceste subsisteme sunt integrate īn macromediul economic, politic, demografic, social, cultural al unei anumite tari sau al unui sistem mai vast.

Conditiile de mediu afecteaza capacitatea īntreprinderii de a obtine resursele necesare īn vederea īndeplinirii obiectivelor. Īn consecinta, īntreprinderea trebuie sa opereze o serie de modificari īn modul sau de functionare odata cu schimbarile ce se produc īn mediu astfel īncāt sa poata obtine nivelul de performanta vizat.

Referitor la mediul īn care societatea comerciala SILCOM S.A. īsi desfasoara activitatea, se poate spune ca acest mediu este unul complex/dinamic, in care complexitatea, fecventa si intensitatea factorilor ce determina modificari ale mediului au un nivel ridicat.

3.2. Modalitati de penetrare pe pietele externe si tehnici de cercetare a pietelor externe

Practica de marketing, precum si politicile si strategiile implementate in vederea patrunderii pe noi piete si a cresterii vanzarilor si a numarului clientilor, se desfasoara, respectiv se stabileste la nivelul firmei germane MPW GmbH. De asemenea MPWGmbH se ocupa si cu prospectarea pietelor externe.

S.C. SILCOM S.A. nu intreprinde in mod activ practici de marketing de prospectare a pietelor straine, nu elaboreaza tactici si strategii de marketing in acest sens. Producatorul roman de masini de turnat aluminiu si piese componente implementeaza conceptele stabilite la nivel de concern vizand extinderea pe alte piete, respectiv promovarea produselor si dobandirea de noi clienti.

Firma germana MPW GmbH beneficiaza de 2-3 angajati care se deplaseaza la sediul posibililor cumparatori in vederea prezentari ofertei de marfuri. O alta metoda utilizata este aceea de prezentare de mostre sau chiar invitatii telefonice sau scrise adresate posibililor beneficiari de a veni la sediul firmei in vederea prezentarii produselor.

3.3. Metode si tehnici de promovare a exporturilor. Modalitati de comunicare cu partenerii de afaceri

Incepand cu anul 1999 anul in care societatea s-a privatizat prin cumpararea pachetului majoritar de catre firma germana MPW GmbH, societatea comerciala SILCOM S.A. a activate pe piata externa in mare parte prin intermediul societatii germane MPW GmbH.

In ceea ce priveste productia destinata exportului cea mai mare parte din totalul acesteia si anume 90% este destinata exportului. Iar cea mai mare parte din productia destinata exportului este realizata pe piata din Germania si Austria.

Principalii beneficiary ai produselor firmei S.C.SILCOM S.A. sunt firmele germane ELWEMA GmbH, FRANKOVICS GmbH, BEHRINGER EISELE GmbH si respectiv firma austriaca KOSSLER GesmbH.

Ca urmare a implementrarii unei strategii de marketing eficiente, cu piete de desfacere in numeroase tari, si numerosi clienti in intreaga lume, firma germana asigura destinatia unei parti substantiale din productia fabricii din Lugoj. Cea mai mare parte a comenzilor sunt asigurate de catre MPW GmbH.

Un procent mai redus din totalul bunurilor obtinute sunt livrate, sub forma exporturilor directe catre Austria iar o mica parte a produstiei este destinata pietei romanesti.

Astfel, in vederea promovarii vanzarilor, sunt luate in considerare o serie de metode ce vizeaza stimularea comportamentului efectiv de cumparare, fie prin recurgerea la mijloace publicitare, fie prin oferirea unor avantaje.

Pentru a promova produsele catre consumatori, intreprinderea apeleaza la publicitate in vederea informarii clientului si a trezirii interesului acestuia. In acest sens, S.C. SILCOM S.A. utilizeaza bannere, postere, obiecte promotionale (precum pixuri, cani, brichete inscriptionate cu numele si logo-ul firmei), cataloage, expozoare. De asemenea, firma participa la numeroase expozitii, atat in tara cat si in strainatate, fie direct, fie prin intermediul distribuitorilor care iau parte la eveniment si reprezinta brandul.

Un alt mijloc de stimulare a clientului in vederea achizitionarii de masini de turnat sub presiune marca SILCOM, este oferirea de avantaje client, sub forma unor discount-uri, care variaza in functie de volumul cumpararii.



3.4. Indicatorii utilizati pentru calculul profitabilitatii operatiunilor de comert exterior

O problema esentiala a oricarui agent economic, care produce si doreste sa participe cu produsele sale la export, este aceea de a produce astfel īncāt, prin preturile externe obtenabile, īn conditiile practicate de firmele concurente pe pietele caracteristice, sa fie recuperate integral costurile de productie si comercializare, si sa realizeze un profit īn valuta.

Profitabilitatea afacerii priveste nivelul microeconomic. Īn cadrul economiei de piata elementul de referinta, pentru orice agent economic, este cel al profitabilitatii. Profitabilitatea sau rentabilitatea unei operatiuni de comert exterior semnifica sub aspect conceptual si practic, situatia īn care costurile sunt acoperite prin venituri si se obtine un profit īn valuta convertibila.

Determinarea corecta a rentabilitatii este posibila numai īn conditiile īn care pretul intern este comparat cu preturile externe prin intermediul unui curs valutar care sa aiba la baza paritatea reala a puterii de cumparare a monedei nationale īn raport cu celelalte valute.

3.4.1 Profitabilitatea in relatiile comerciale externe

3.4.1.1 Cursul de revenire brut la export - arata cu ce cheltuiala interna, in lei, se obtine un dolar sau un euro, prin exportul marfii analizate. El se compara cu cursul valutar, trebuind sa fie egal sau mai mic, pentru ca afacerea sa fie profitabila. Formula de calcul a Crbx este:

Crbx=PICE/PvFOB

PICE = pretul intern complet de export

PvFOB = pretul in valuta FOB

3.4.1.2 Cursul de revenire brut la import - operatiunea este cu atat mai profitabila cu cat acest indicator este mai mare, in conditiile in care preturile de livrare sunt acceptate de piata in conditiile unei concurente libere.

Crbm=Pi/PvCIF

Pi = pret intern de livrare a marfurilor de import

PvCIF = pretul in valuta CIF

3.4.1.3 Cursul de revenire net al exportului - este folosit in special pentru determinarea rentabilitatii produselor cu un grad de prelucrare ridicat. Exprima efectul valutar al muncii nationale indicand contributia muncii vii la obtinerea pretului in valuta, respectiv ce cantitate de munca nationala a fost necesar sa se cheltuiasca pentru obtinerea unei unitati valutare straine.

Crnx=[PICE-(Ma+Mb)]/[PvFOB-(Ma+Mb)]

Ma/b=pretul materiilor prime, materialelor, energiei,etc din import/export

3.4.1.4 Rata aportului valutar - evidentiaza proportia (%) din valuta īncasata (prin exportul unui produs) ce revine pentru manopera si celelalte costuri ale elementelor neexportabile. Cu cāt e mai aproape de 100% cu atāt exportul e mai profitabil.

Ranvx=[PvFOBx-(Ma+Mb)]/PvFOBx x100

3.4.2 Eficienta comertului exterior

3.4.2.1 Indicele raportului de schimb brut - calculul acestui indice este important deoarece scoate in evidenta transformarile care au intervenit in structura ca urmare a schimbarilor ce s-au produs in preturile unor marfuri care s-au exportat respectiv importat. Un indice mai mic de 1 sau 100, in cazul in care se raporteaza exportul la import, este considerat negativ, si invers este considerat pozitiv din punct de vedere al raportului de schimb care se realizeaza.

Irsb=Ip0X/Ip0M

Ip0X/M = Indicele pretului mediu de export/import in perioada de baza

3.4.2.2 Indicele raportului de schimb net - acest indicator poate fi calculat pentru comertul total, cat si pentru cel efectuat in diferite zone geografice sau tari, cresterea valorii lui indicand ca importurile devin relativ mai ieftine decat exporturile, o tendinta deci in favoarea tarii importatoare.

Importanta acestui indicator este ca exprima indicele puterii de cumparare in raporturile economice externe, reflectand sintetic conjunctura de pe piata mondiala, competenta manageriala a comerciantilor de a folosi optim conjunctura, iar in privinta productiei, capacitatea de adaptare la tehnica cea mai inalta, cu produse de mare valoare si cu preturi in crestere.

Irsn = Ip1X/Ip1M

Ip0X/M = Indicele pretului mediu de export/import in perioada curenta

3.4.2.3 Indicele puterii de cumparare a exportului - acest indicator reflecta evolutia volumului fizic al importurilor obtenabile cu incasarile din export, in conditiile variatiei cantitative a exportului si ale modificarii conjuncturii pietelor internationale de marfuri.

Ipc=Irsn x Ix2

Ix2 = indicele volumului fizic al exportului

3.4.3 Profitabilitatea exprimata prin cifra de afaceri

3.4.3.1 Cifra de afaceri in preturi comparabile

CAc=CAi x 1/(1+Ip/100)

Cai = cifra de afaceri in preturi curente

Ip = indicele mediu de crestere a preturilor

3.4.3.2 Dinamica cifrei de afaceri in preturi comparabile

a. cu baza fixa ICA(f)=(CAi/CA0)x100

b. cu baza in lant ICA(l)=(CAi/CAi-1)x100

3.4.3.3 Ritmul mediu anual de crestere a cifrei de afaceri in preturi comparabile

RCA=n-1√CAi/CA0 *100-100

3.4.4 Alti indicatori

3.4.4.1 Profitabilitatea calculata la venituri

r=(P/CAi) x 100

P = profit realizat

3.4.4.2 Profitabilitatea calculata la costuri

r'=(P/C) x 100

C = costuri totale

3.4.4.3 Profitabilitatea muncii

r"=P/N

N=numarul de salariati

3.4.4.4. Productivitatea muncii

W=CAc/N

3.5. Negocierea si finalizarea afacerilor. Contractul international

In vederea incheierii unui contract de vanzare-cumparare international intre S.C. SILCOM S.A. si un partener strain este necesara desfasurarea operatiunii de negociere comerciala internationala.

Operatiunea in cauza are menirea de a reuni contacte, consultari si tratative privind marfa comandata, cantitatea si preturile bunurilor. Aceasta se desfasoara atat la nivelul firmei din Lugoj, cat si in cadrul concernului german, care mijloceste relatiile firmei cu unii furnizori si clienti.

Etapele desfasurarii unei operatiuni de negociere comerciala internationala:

a) pregatirea negocierii

b) negocierea propriu-zisa

c) finalizarea negocierii

Finalizarea negocierii consta in semnarea unui contract de vanzare-cumparare internationala definit ca fiind un acord de vointa, prin care una din parti denumita exportator, apartinand unui anumit stat, se obliga sa transfere proprietatea unui bun catre cealalta parte numita importator, apartinand unui alt stat, si care, la randul ei, se obliga sa plateasca exportatorului pretul bunului vandut.

Contractul de vanzare-cumparare internationala cuprinde clauzele:

1. Denumirea inscrisului: permite recunoasterea naturii actului incheiat, respectiv categoria de contracte in care se incadreaza.

2. Partile contractante: respectiv denumirea, date de identificare (adresa, CUI, numar de inregistrare la Registrul Comertului), precum si rolul pe care acestea si-l asuma prin intermediul acestui act.

3. Obiectul contractului: prevede mentiuni legate de prestatia la care se obliga partile (respectiv vanzarea unei parti din bunurile produse de SILCOM S.A. destinate exportului:masini de turnat sub presiune si parti componente), precum si elemente privind denumirea, cantitatea si calitatea marfii. Tot in aceasta sectiune se includ detalii referitoare la livrarea produselor. Astfel, livrarile se fac pe baza comenzii scrise a cumparatorului, confirmata in scris de catre vanzator, in functie de structura programului sau de productie sau import; orice modificare se face doar cu acceptul vanzatorului.

4.Durata contractului: de regula 1 an.

5. Modalitatea de plata: in cazul exportului de marfuri, firma recurge la plata prin ordin de plata.

6. Pretul marfii livrate: se stabileste ca urmare a negocierilor si politicii de vanzare a firmei, in functie de calitate si sortiment, si sunt valabile la data livrarii.

In ceea ce priveste determinarea pretului pentru produsele exportate S.C. SILCOM S.A. aproximeaza pretul in functie de numarul de ore necesare pentru un reper. In general manopera pentru produsele executate este in jur de 25 euro. La manopera se adauga costurile materialelor utilizate care se determina de asemenea prin aproximare, de aici rezultand faptul ca pretul pentru produsele realizate se determina prin aproximare.

7.Conditiile de livrare: firma utilizeaza pentru majoritatea operatiunilor sale conditia de livrare EXW, astfel incat transportul si asigurarea marfii cad in sarcina importatorului.

8.Obligatiile partilor contractante.

9.Alte clauze suplimentare , precum clauze de protejare a firmei impotriva riscului valutar sau de pret, dar si diverse avantaje client acordate in concordanta cu marimea cumpararii, sub forma discount-urilor.

De asemenea in contractul commercial international poate fi mentionata asigurarea bazei materiale pentru materialele care nu se gasesc in tara

3.6. Derularea operatiunii de export

Operatiunea de export reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate de catre persoane autorizate pentru vanzarea unor bunuri si servicii dintr-o tara in alta tara, in baza unui contract de vanzare-cumparare international, conform caruia importatorul se obliga sa plateasca pretul in suma si valuta convenite in contract, dobandind dreptul de proprietate asupra marfii, iar exportatorul este indreptatit sa primeasca pretul, avand obligatia de a livra marfa.

In cadrul S.C.SILCOM S.A., practica obisnuita este prestabilirea comenzilor pentru bunuri la inceputul fiecarui an, generand astfel un nivel de maxima eficienta in planificarea productiei pentru anul in curs. Insa in societatea primeste si comenzi in cursul anului daca acestea se dovedesc rentabile in urma realizarii unor calcule de rentabilitate.

Firma efectueaza export direct in urmatoarele tari: Germania si Austria. Dat fiind caracterul direct al expedierii, se va intelege ca exportatorul are obligatia fabricarii marfii si punerii ei la dispozitia importatorului, potrivit prevederilor contractului de vanzare-cumparare international, impreuna cu toate dovezile solicitate.

In urma fabricarii marfii, ambalarii si marcarii ei corespunzatoare, firma va intocmi lista de colisaj (packing list) si factura comerciala externa. Lista de colisaj se intocmeste numai in cazul in care comanda este foarte mare si este compusa dintr-un numar destul de mare de colete, de cele mai multe ori comenzile sunt relative mici caz in care lista le colisaj nu se mai intocmeste.

Aproape toate exporturile efectuate de S.C. SILCOM S.A se realizeaza in conditii de livrare EXW, astfel incat transportul si asigurarea marfii pe parcurs intern si extern cad in sarcina importatorului. In unele cazuri firma se mai ocupa si de gasirea transportatorului plata transportului fiind insa realizata tot de catre beneficiar. Transportul se realizeaza de catre firme romanesti de transport.

Societatea utilizeaza, in principal, transportul international rutier. In acest caz se incheie contractul de transport tip CMR, care se prezinta sub forma scrisorii de trasura tip CMR. Scrisoarea de trasura se intocmeste pentru fiecare autocamion in parte, chiar daca marfurile sunt transportate cu mai multe mijloace ce apartin aceluiasi transportator.

CMR-ul se īntocmeste īn trei exemplare semnate atāt de predator, cāt si de catre caraus. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea īnsoteste marfa pāna la destinatie, iar al treilea ramāne la transportator. Ea se īntocmeste pentru fiecare autocamion īn parte, chiar daca lotul de marfa expediat este mai mare si se īncarca pe mai multe autocamioane apartinānd aceluiasi caraus.

In cazul in care firma primeste materii prime in vederea prelucrarii acestora sau ca parti componente ale produsului finit, bunuri care nu se gasesc in tara, transportul acestora la sediul firmei este realizat pe cheltuiala beneficiarului.

Transporturile internationale sunt supuse unui anumit grad de periculozitate si de riscuri. De aceea carausii si comerciantii au nevoie de un sistem de protectie a intereselor lor materiale, care sa garanteze recuperarea daunelor chiar īn cazurile īn care raspunderea nu revine nimanui sau permite numai recuperarea partiala.

Un astfel de sistem este asigurarea de transport, care a devenit un element indispensabil al transporturilor. Asigurarea se bazeaza pe aceea ca, īn urma dispersarii acoperirii pagubelor produse asupra unui numar mare sau foarte mare de persoane, pentru fiecare dintre acestea paguba devine abia perceptibila, iar acoperirea acesteia se face repede si fara nici un fel de alte urmari neplacute.

In cadrul livrarilor executate S.C.SILCOM S.A. nu raspunde de asigurarea marfurilor, aceasta este realizata de catre firma cere se ocupa de transportul acestora de la producator la beneficiar.

Principalele tari in care se efectueaza export direct sunt Germania si Austria, state membre al UE, astfel incat, in cazul livrarilor intracomunitare, nu mai sunt necesare nici un fel de formalitati vamale. S.C.SILCOM S.A va factura marfa fara TVA, facand mentiuni, in consecinta, pe factura, deoarece livrarea intracomunitara este scutita de plata acestui impozit.

In aceste sens, S.C.SILCOM S.A trebuie va face dovada ca marfurile au parasit teritoriul Romaniei, iar cumparatorul strain va comunica un cod de inregistrare in scopuri de TVA emis in statul membru de destinatie.

De asemenea, declarantul (SILCOM S.A), care a incheiat un contract comercial cu un partener strain, avand ca obiect livrarea intracomnunitara de marfuri si care deruleaza efectiv acest contract, trebuie sa completeze si sa transmita in maxim 15 zile de la sfarsitul lunii calendaristice in care s-a efectuat livrarea o Declaratie statistica, remisa, de regula informatic, la Institutul Central de Statistica.

3.7.Modalitati si tehnici de finantare si plata.

Finantarea tranzactiilor internationale reprezinta o categorie economica care desemneaza ansamblul posibilitatilor de care dispune si la care pot accede exportatorii si importatorii dintr-o anumita tara, in legatura cu primirea , acordarea , asigurarea si garantarea creditelor in vederea derularii operatiunilor de import-export[1]

"Modalitatile de plata reprezinta mecanismele si tehnicile bancare ce pot fi utilizate pentru a se realiza transmiterea, de la platitor la beneficiar, a pretului marfurilor livrate sau a serviciilor prestate."

Exista trei categorii de plati internationale recunoscute in practica internationala, si anume:

. platile efective

. platile realizate prin anumite modalitati de plata



. plati prin compensatie.

Dintre categoriile anterior mentionate, cel mai frecvent se utilizeaza:

. platile efective

. ordinul de plata

. incasso documentar

. acreditivul documentar

. scrisoarea de credit

. vinculatia.

S.C.SILCOM S.A. recurge la ordinul de plata ca modalitate de incasare a platilor din partea clientilor, plata realizandu-se in baza facturii, prin intermediul bancii Ion Tiriac. Pentru comenzi cu valoare mai mare se solicita acordarea unui avans de catre firma beneficiara care poate ajunge pana la 30% din valoarea comenzii. In urma unor negocieri se stabileste daca acest avans va fi acordat in bani sau in materiale. In ceea ce priveste restul de plata termenele se negociaza dar in mod obisnuit aceasta se realizeaza in maxim 30 de zile de la livrarea marfii.

Finantarea tranzactiilor internationale reprezinta o categorie economica ce desemneaza ansamblul posibilitatilor de care dispune si la care pot accede exportatorii si importatorii dintr-o anumita tara, in legatura cu primirea , acordarea , asigurarea si garantarea creditelor in vederea derularii operatiunilor de import-export. Ca tehnica de finantare S.C. SILCOM S.A. recurge la autofinantare, incasand contravaloarea produselor vandute. Plata se face conform modalitatii anterior prezentate

Exista si exceptii si anume exista cazuri cand firma primeste comenzi foarte mari si nu dispune de resurse financiare pentru onorarea acestora. In acest caz, in urma unor calcule de rentabilitate firma recurge la contractarea unor credite bancare pe termen scurt. Sumele astfel contractate nu sunt insa foarte mari si anume intre 50.000 si 100000 euro. Pentru contractarea acestor credite se garanteaza cu o parte din mijloacele fixe sau pe baza facturilor emise.

Cap.4 Managementul gestionarii riscurilor

Impotriva riscurilor de pret care pot aparea in derularea unei operatiuni de export firma se apara prin inserarea in contract a unor clauze de revizuire a pretului de contract.

In ceea ce priveste riscul de pret exista o serie de factori cu efecte asupra evolutiei preturilor :

- Schimbarile īn nivelul productiei, stocurilor, consumului, investitiilor, creditelor, portofoliului de comenzi, deoarece influenteaza raportul cerere-oferta si determina directia si dimensiunea schimbarii īn nivelul preturilor intrenationale;

- Nivelul resurselor si costului de cercetare, prospectare, explorare, respectiv cheltuielile de risc īn cazul unor materii prime de baza;

- Uzura morala care determina reduceri de preturi;

- Folosirea de inlocuitori determina evolutia preturilor la produsele naturale si invers;

- Starile conflictuale politice si militare;

- Reglementarile specifice de comert exterior ale unor state cum sunt: nivelul taxelor vamale de import si export, taxelor pe valoare adaugata, sistemul subventiilor si al restitutiei;

Preturile in contactele de vanzare cumparare internationala pot fi determinate si determinabile.

Preturile determinate sunt inscrise in contract in momentul incheierii lui si nu se modifica in momentul platii, indiferent de modificarile intervenite la nivelul costurilor de productie. Sunt practicate, in general, pentru marfurile cu ciclu scurt de fabricatie si cu termene scurte de livrare

Preturile determinabile sunt cele care se pot recalcula, in vederea determinarii lor precise, daca intre momentul incheierii contractului si momentul platii apar modificari importante la nivelul costurilor de productie.

Firma SC.SILCOM.SA in tranzactiile sale utilizeaza atat preturi determinate cat si preturi determinabile. Preturile determinate sunt utilizate in cazul produselor cu ciclu scurt de fabricatie si care au mai fost produse in cadrul firmei. Deoarece firma poate produce o gama larga de utilaje si piese de schimb pentru industria usoara, repere si utilaje de dimensiuni mici si precizie care nu au mai fost produse in prealabil in cadrul firmei si pentru care nu se cunoaste pretul exact in contract se va inscrie un pret determnabil.

O alta categorie de risc o reprezinta riscul valutar. Pentru gestionarea riscului valutar se impune studiul complex al pieti prin:

- Cunoaserea permanenta si aprofundata a evolutiei preturilor pe piata internationala, atāt la materiile prime, cāt si la produsul finit, care constituie obiectul preocuparilor agentului economic.

- Cunoasterea, la aspectul fiecarui produs, a factorilor concreti de influenta si evolutia actiunii lor īn timp asupra nivelului de pret ce se formeaza pe piata caracteristica.

- Evolutia cursurilor oficiale de schimb pe piata valutara si posibilele lor influente asupra preturilor obtenabile īn momentul īncheierii tranzactiei si respectiv al īncasarii livrarii.

- Calcularea preturilor de vanzare direct in valuta strategie adoptata cu succes si de catre S.C. SILCOM S.A.

De asemenea tot ca o modalitate de protectie impotriva riscului SC.SILCOM S.A lucreaza in principal cu firme cunoscute sau pe baza de recomandari din partea unor firme de incredere. In cadrul in care se incheie contracte cu firme noi sau care nu sunt cunoscute se cere un avans pentru acoperirea materialelor utilizate.

Cap.5 Mecanismul derularii operatiunilor comerciale externe practicate de catre firma. Operatiunile de lohn

Operatiunile de prelucrare in lhon sunt tranzactii, reglementate contractual, desfasurate intre doua firme din tari diferite, in vederea executarii unui produs la comanda, de catre o parte (executant), pe baza documentatiei tehnice, a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, utilajelor etc. puse la dispozitie de cealalta parte (ordonator), sub marca acesteia din urma.

Operatiunile in cauza presupun parcurgerea a mai multor etape:

. incheierea contractului de prelucrare in lhon intre ordonator (importator) si executant (exportator) [1]

. punerea la dispozitia executantului, a materiilor prime, precum si a materialelor destinate prelucrarii; [2]

. realizarea produsului finit de catre executant, pe baza materiilor prime, a materialelor din import si a celor autohtone (eventual), precum si a manoperei [3, 4]

. transmiterea produsului finit [5] si valorificarea lui pe piata interna sub marca ordonatorului [6].


Fig. 4 Derularea unei operatiuni de prelucrare in lhon

In forma cea mai simpla, prelucrarea in lhon apare ca o forma specifica a operatiunilor de reexport cu prelucrare, dat fiind faptul ca se importa materii prima, materiale , semifrabricate in vederea prelucrarii, pentru ca in final produsele finite

obtinute prin incorporarea acestor materiale sa fie reexportate.

Operatiunea de lhon poate prezenta anumite caracteristici ale operatiunii in contrapartida, in situatia in care stingerea obligatiilor dintre parteneri se face prin produse.

Lhonul poate avea caracter de cooperare, in conditiile in care ordonatorul acorda executantului asistenta tehnica, in vederea realizarii productiei, contribuie la finantarea operatiunii, conlucreaza cu acesta pentru dezvoltarea si perfectionarea tehnologiei folosite.

Societatea comerciala SILCOM S.A. desfasoara operatiuni de prelucrare in lohn in principal pentru produsele a caror realizare presupune utilizarea de materii prime care nu se gasesc pe piata romaneasca. Operatiunile de lohn se desfasoara in principal cu MPW GmbH.

Cap.6 Functiile, modul de organizare si serviciile oferite de Camera de Comert si Industire. Relatiile firmei cu aceasta.

6.1 Scurta descriere a CCIAT

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara este reinfiintata in anul 1990, la initiativa comerciantilor din judetul Timis, in temeiul Decretului Lege nr. 139 din 1990 privind Camerele de Comert si Industrie din Romania si a fost recunoscuta prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 799 din 1990, prin care si-a dobandit personalitatea juridica in calitate de Camera teritoriala.

CCIAT este continuatoarea si succesoarea in drepturi a Camerei de Comert si Industrie Timisoara, infiintata prin Patenta Imperiala Austriaca din 26.03.1850.

CCIAT este o organizatie asociativa, fara scop patrimonial, autonoma, neguvernamentala, apolitica, de interes public. Este formata din totalitatea membrilor sai care, in mod voluntar si-au exprimat adeziunea la statutul sau, respecta Codul Etic al membrilor CCIAT in raporturile cu partenerii de afaceri, si platesc cotizatia de membru (cu exceptia membrilor de onoare).

Sediul CCIAT se afla in judetul Timis, municipiul Timisoara, Piata Victoriei nr.3. Activitatile CCIAT se desfasoara la sediul propriu, precum si in alte spatii din Timisoara si alte localitati din judet, tara si strainatate. CCIAT are dreptul sa infiinteze birouri, filiale, sucursale, antene, reprezentante in tara si strainatate.

In vederea indeplinirii scopului pentru care a fost infiintata si a realizarii actiunilor pe care le initiaza, CCIAT poate beneficia de sprijinul autoritatilor publice centrale si locale si poate colabora cu acestea.

6.2. Scop, misiune, atributii si activitati

Scopul CCIAT este de a fi lider al mediului de afaceri, in serviciul imbunatatirii performantelor membrilor sai. CCIAT promoveaza, sustine si reprezinta interesele membrilor sai, a comunitatii de afaceri, in raport cu autoritati si organisme din tara si strainatate, pentru dezvoltarea si consolidarea unei economii de piata functionale, urmarind astfel sa devina un pol activ prin furnizarea de servicii specializate si

profesionale, actualilor si viitorilor comercianti, intr-o maniera competenta, echitabila si eficienta.

Misiunea CCIAT este de a asigura reprezentarea intereselor membrilor sai si a mediului de afaceri, si de a furniza serviciile necesare pentru o dezvoltare competitiva si durabila.

CCIAT are urmatoatele atributii principale:

. sprijina membrii sai in relatia economica cu reprezentante oficiale ale altor state, consulate si organisme din strainatate

. reprezinta si apara interesele membrilor sai si ale comunitatii de afaceri in raport cu autoritatile romane si cu organizatii similare din strainatate

. furnizeaza servicii necesare mediului de afaceri pentru o dezvoltare competitiva si durabila

. sprijina autoritatile administratiei publice locale in scopul dezvoltarii economico-sociale a zonei

. prezinta propuneri institutiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative, in domeniul de activitate, pe care transmite, la cerere sau din proprie initiativa

Pentru realizarea scopului si misiunii, CCIAT desfasoara, in principal, urmatoarele activitati:

. initiaza, desfasoara, sprijina si faciliteaza realizarea de activitati specifice, de proiecte de dezvoltare a comertului, industriei, agriculturii si serviciilor, de atragere a investitiilor

. colaboreaza cu autoritatile publice, cu institutii, organizatii si organisme guvernamentale, neguvernamentale si private din tara si strainatate, cu Camerele de Comert si Industrie din tara pentru elaborarea strategiei Sistemului Camerelor de Comert si Industrie din Romania, a propunerilor de promovare a actelor normative in interesul comerciantilor si a opiniei acestora in privinta proiectelor de acte normative; cu Camerele de Comert din alte tari; cu autoritatile locale si nationale pentru elaborarea rapoartelor si publicatiilor privind evolutia comertului si industriei si pentru probleme care confeta sfera sa de activitate

. realizeaza parteneriate public-private si desfasoara activitatile convenite cu organele Administratiei Publice precum si activitatile ce rezulta din conventiile incheiate in folosul comunitatii de afaceri si al dezvoltarii locale

. certica existenta, bonitatea si obiectul de activitate al comerciantilor din circumscriptia sa, precum si semnaturile persoanelor care ii angajeaza in mod legal

. elaboreaza studii si analize economice la cererea celor interesati

. desfasoara activitati de informare, documentare, consultanta comerciala, juridica si de afaceri (inclusiv in managementul calitatii, protectia proprietatii industriale, standardizare)

. preia, prelucreaza si valorifica informatii de afaceri

. sprijina agentii economici in: derularea activitatilor comerciale de import-export (inclusiv obtinere de licente de import-export, carnete ATA, vizare de facturi, procuri si alte documente specifice de comert exterior), inclusiv prin publicitate; realizarea activitatilor de productie (inclusiv obtinerea de licente, recrutarea, selectia si plasarea personalului, etc); inregistrarea operatiunilor privind garantiile reale mobiliare

. elibereaza, la cerere, cu respectarea normelor legale in vigoare si a competentelor stabilite pentru alte institutii, certificate de origine a marfurilor, certificate privind uzantele comerciale, firmele inscrise, adnotarile si modificarile in situatia juridica a firmelor, precum si certificate ce atesta existenta unor incidente comerciale

. promoveaza, in comunitatea de afaceri, standardele comerciale si industriale ale Uniunii Europene

. organizeaza activitati de solutionare a litigiilor comerciale si civile prin mediere si arbitraj ad-hoc si institutionalizat

. organizeaza si administreaza targuri, expozitii, saloane, forumuri de afaceri, actiuni de parteneriat economic in tara si in strainatate

. organizeaza anual topul firmelor si al investitorilor, recompensand rezultatele comerciantilor



. initiaza si organizeaza misiuni economice, parteneriate, intalniri, contacte de afaceri, seminarii si simpozioane, diferite evenimente, in tara si in strainatate

. prospecteaza, concepe, elaboreaza, deruleaza proiecte si programe, in beneficiul mediului de afaceri, in domeniile cooperarii in afaceri, investitiilor, cercetarii, dezvoltarii, inovarii, proprietatii industriale, protectiei mediului, calitatii si tehnologiilor avansate.

6.3. Membrii CCIAT

Membrii CCIAT sunt clasificati in trei categorii:

1. membrii individuali, cuprinzand:

- operatori economici, persoane fizice sau juridice, care exista legal, indiferent de domeniul de activitate, precum si practicanti ai profesiunilor liberale

- sucursale, reprezentante ale unor societati comerciale si altele asemenea, fara personalitate juridica, legal inregistrate si autorizate sa functioneze.

2. membrii colectivi , cuprinzand:

- filiale ale camerelor de comert bilaterale

- asociatii profesionale locale

- organizatii patronale existente in teritoriu

3. membrii de onoare

- cadre didactice, oameni de stiinta, specialisti in economie si legislatie comerciala, personalitati ale vietii publice din teritoriu si altele asemenea

- institutii publice care colaboreaza si sprijina CCIAT

- membrii Grupului de Initiativa din 7 martie 1990

- persoanele fizice si juridice care au participat la prima Adunare Generala de reinfiintare a CCIAT

Membrii CCIAT au dreptul:

. sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere CCIAT

. sa beneficieze de serviciile oferite de CCIAT

. sa beneficieze de serviciile la tarife preferentiale fata de nemembrii, precum si de facilitati si gratuitati potrivit hotararii Colegiului de Conducere

. sa participe, prin asociere sau subscriptie, la societatile infiintate de CCIAT, avand ca scop prestarea de servicii in interesul membrilor sai

. sa sesizeze CCIAT despre problemele care privesc interesele generale ale comerciantilor, in vederea promovarii acestora in fata autoritatilor si a forurilor competente

6.4. Organizarea CCIAT

Membrii CCIAT se organizeaza in 8 sectiuni, pe domeniile de activitate si de interes ale membrilor sai. Fiecare sectiune fiind condusa de o Adunare Generala a Sectiunii (AGS).

Conducerea CCIAT este asigurata de :

- Adunarea Generala

- Organele de conducere alese:

→ Colegiul de Conducere

→ Presedintele

→ Vicepresedintele

- Organele de conducere executive.

SC. SILCOM SA este afiliata la Camera de Comert si Industrie si participa la intalniri organizate de catre aceasta. Camera de Comert si Industrie trimite societatii invitatii la intruniri cu oamenii de afaceri, de asemenea aceasta trimite societatii un graphic cu targurile pe care le organizeaza si unde societatea isi poate prezenta produsele.

Cap.7 Bursa Marfurilor

Modul de infiintare, organizare si functionare al burselor de marfuri este reglementat, in prezent, de Legea nr. 357/2005 privind bursele de marfuri, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.115 din 9 decembrie 2005.

Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori. In esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei.

In domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor.

7.1. Conditii de constituire si mod de functionare a burselor de marfuri

7.1.1 Conditii de infiintare a bursei de marfuri

Bursele de marfuri se infiinteaza ca societati comerciale pe actiuni, constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Pentru a se infiinta, precum si pe toata durata functionarii, orice bursa de marfuri trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

- sa se constituie ca o societate comerciala pe actiuni si sa nu isi modifice forma;

- obiectul principal de activitate sa fie administrarea pietelor organizate de bursa de marfuri;

- sa emita numai actiuni nominative;

- actionarii sa fie numai persoane juridice;

- capitalul social minim sa reprezinte echivalentul in lei a cel putin 1.000.000 euro, stabilit pe baza cursului de referinta al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii;

- la momentul infiintarii, capitalul social sa fie integral subscris si varsat in numerar;

- actul constitutiv sa nu permita unui actionar sa detina direct sau prin persoane juridice interpuse mai mult de 5% din drepturile de vot;

- actul constitutiv sa nu permita nici unui membru al consiliului de administratie al bursei de marfuri sa detina participari intr-o alta bursa de marfuri;

- actul constitutiv sa prevada obligativitatea elaborarii regulamentelor si procedurilor specifice activitatii bursei de marfuri;

- actul constitutiv sa contina obligativitatea avizarii regulamentelor de catre Colegiul de conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (C.C.I.R.).

La infiintare, bursele de marfuri trebuie sa solicite avizul prealabil si de oportunitate al Colegiului de conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Vechea reglementare stabilea ca institutie abilitata sa autorizeze societatile de bursa Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Colegiul de conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (C.C.I.R.) este autoritatea abilitata sa avizeze, sa supravegheze, sa controleze si sa sanctioneze bursele de marfuri.

7.1.2 Obiectul de activitate al bursei de marfuri

Bursa de marfuri are ca obiect principal de activitate administrarea pietelor de interes public, organizate potrivit legii. In conformitate cu dispozitiile Legii nr. 357/2005, tipurile de piete administrate de bursa de marfuri sunt: piete la disponibil, piete mixte, piete ale licitatiilor si piete ale creantelor, precum si orice alte tipuri de piete, daca bursa de marfuri indeplineste conditiile prevazute in legislatia specifica acestora.

Bursa de marfuri poate sa desfasoare si activitati secundare, fara a se limita la acestea, cum ar fi: realizarea, administrarea si comercializarea sistemelor informatice specifice burselor de marfuri, organizarea de seminarii si cursuri in scopul pregatirii participantilor in domeniul burselor de marfuri.

7.1.3 Membri actionari, membri afiliati, clientii bursei:

Potrivit legii, "client al bursei" este persoana juridica sau fizica a carei activitate de baza este comertul cu marfurile care fac obiectul tranzactiilor pe piata la disponibil sau al contractelor pe piata licitatiilor ori pe o piata mixta sau producatorul ori beneficiarul marfurilor sau care utilizeaza respectivele marfuri in desfasurarea activitatii sale de baza.

De asemenea, legea face distinctie intre calitatea de membru actionar si membru afiliat. Astfel, "membru actionar" este societatea comerciala sau persoana juridica care are calitatea de actionar al unei burse de marfuri si care detine dreptul de tranzactionare la bursa respectiva.

"Membru afiliat" este terta persoana juridica ce indeplineste conditiile impuse de consiliul de administratie al bursei de marfuri si care dobandeste dreptul de tranzactionare la acea bursa de marfuri.

In conditiile prevazute de lege si de regulamentele burselor de marfuri, membrii actionari sau membrii afiliati ai bursei de marfuri au dreptul ca, in nume si pe cont propriu, sa negocieze si sa incheie tranzactii pe piata la disponibil si pe piata mixta, precum si/sau sa negocieze si sa incheie contracte pe piata licitatiilor si/sau creantelor.

De mentionat ca in cazul membrilor afiliati, data de la care pot negocia si incheia tranzactii si/sau contracte este data de la care au dobandit acest drept de la consiliul de administratie al bursei de marfuri.

7.1.4 Consiliul de administratie al bursei de marfuri

Consiliul de administratie al bursei de marfuri este ales de adunarea generala a actionarilor, fiind alcatuit din reprezentanti ai actionarilor, si asigura desfasurarea activitatii curente de administrare a bursei de marfuri.

Pe langa atributiile stabilite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, Consiliul de administratie al bursei de marfuri are, printre altele, si urmatoarele atributii:

- sa aprobe regulamentele operationale ale pietelor administrate de bursa de marfuri si sa solicite validarea lor in proxima adunare generala a actionarilor;

- sa stabileasca cuantumul tarifelor si comisioanelor cuvenite bursei de marfuri pentru ofertele care se inregistreaza si pentru tranzactiile care se efectueaza, precum si cuantumul tarifelor si comisioanelor aferente pietei licitatiilor si pietei creantelor;

- sa stabileasca nivelul capitalului minim necesar pentru prestarea serviciilor de brokeraj;

- sa hotarasca asupra cererilor adresate de terte persoane juridice pentru dobandirea calitatii de membru afiliat;

- sa hotarasca asupra cererilor adresate de membrii actionari sau afiliati privind acceptarea ca societate de brokeraj la bursa de marfuri

- sa faca publice deciziile de suspendare a dreptului de tranzactionare, deciziile de excludere sau de retragere a dreptului de acces in piete, etc.

Directorul general al bursei de marfuri este presedintele Consiliului de administratie al bursei de marfuri, atributiile acestuia fiind prevazute prin actul constitutiv si prin lege. In concordanta cu hotararea Consiliului de administratie al bursei de marfuri, presedintele poate delega atributiile sale.

7.1.5 Adunarea generala a actionarilor

Conform legii, Adunarea generala a actionarilor are urmatoarele atributii:

- sa dezbata si sa valideze regulamentul de functionare a bursei de marfuri, precum si regulamentele operationale ale acesteia;

- sa valideze hotararile Consiliului de administratie al bursei de marfuri privind excluderea de la tranzactionare a brokerilor ori retragerea dreptului de acces agentilor de bursa;

- sa valideze hotararile Consiliului de administratie al bursei de marfuri privind excluderea societatilor de brokeraj ori retragerea dreptului de acces al clientilor bursei;

- sa valideze hotararile Consiliului de administratie al bursei de marfuri privind admiterea sau respingerea cererilor adresate de terte persoane juridice pentru dobandirea calitatii de membru afiliat.

7.2 Mecanismul tranzactiilor la Bursa de Marfuri

a) Initierea tranzactiei, prin stabilirea legaturii intre client si societatea de bursa si transmiterea de catre primul a ordinului de vanzare-cumparare. Primul pas este deschiderea de catre firma broker a unui cont in favoarea clientului. Al doilea pas este plasarea ordinului de catre client.

Tipuri de ordine:

- la piata (la cel mai bun pret)

- limita (se precizeaza pretul minim sau maxim la care realizeaza tranzactia)

- stop (de limitare a pierderii)

Instructiunile pentru brokeri pot fi: "la zi", "bun pana la anulare", "totul sau nimic", "executa sau anuleaza", "la deschidere", "la inchidere".

b) Negocierea contractului, prin urmatoarele modalitati:

- negociere pe baza de carnet de ordine

- negociere prin inscrierea pe tabla

- negociere prin anuntarea publica a ordinelor

- negociere in "groapa"

- negociere pe blocuri de titluri

- negociere electronica

c) Executarea contractului

- lichidare directa : transmiterea titluri de la societatea de bursa care a vandut la societatea de bursa care a cumparat si transformarea in sens invers a contravalorii titlurilor pentru fiecare din contractele care au fost incheiate in bursa.

- lichidare centralizata (prin cliring): principiul compensarii obligatiilor de acelasi fel si de sens contrar; vanzarile facute in bursa sunt compensate de cumparari, astfel incat participantilor la tranzactii le revine obligatia de a regla soldurile astfel rezultate. Se face prin casa de depozit (antrepozit central pentru toate titlurile detinute de membrii sai) si prin casa de cliring (efectueaza compensatiile si determina soldurile credit/debit ale membrilor sai referitor la titlurile si fondurile banesti corespunzatoare).

Bibliografie:

  1. Rotariu I., R. Nitu Antonie, C. Sosdean, R. Perian, B. Ludosan, Managementul tranzactiilor internationale si strategia competitivitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2002 
  2. F. Foltean, L. Ladar, Marketing, Editura Brumar, Timisoara, 2001.
  3. Al. Detesan, D.Porojan, Platile, Riscurile, Eficienta īn contractele comerciale internationale īn Relatii economice internationale, vol.V, Ed. Revista economica, Bucuresti, 1980
  4. https://www.ccit.ro


Rotariu I., Managementul tranzactiilor economice internationale si strategia competivitatii, editura Mirton, Timisoara 2002

Rotariu I., Managementul tranzactiilor economice internationale si strategia competivitatii, editura Mirton, Timisoara 2002, p.247










Document Info


Accesari: 21165
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )