Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























STANDARDUL INTERNATIONAL DE CONTABILITATE NR. 33 (IAS 33) REZULTATUL PE ACTUINE

Contabilitate




STANDARDUL INTERNATIONAL DE CONTABILITATE NR. 33 (IAS 33) REZULTATUL PE ACTUINE

A. Obiectiv




Īn acest standard sunt stabilite principiile de determinare si prezentare a rezultatelor pe actiune, punāndu-se accent pe numitorul calculului. Standardul cere atāt prezentarea rezultatelor pe actiune de baza, cāt si a celor diluate. Aceasta va permite o mai buna comparare a indicatorilor de performanta a diferitelor societati īn cadrul aceleasi perioade, precum si a indicatorilor unei societati de la o perioada la alta.

B. Aria de aplicabilitate

Acest standard se aplica entitatilor ale caror actiuni sunt cotate pe piata sau in curs de a fi emise pe piata financiaara si a altor entitati care aleg sa prezinte informatii referitoare la rezultate pe actiune. Acest standard se aplica informatiilor consolidate doar daca societatea-mama īntocmeste situatii financiare consolidate.

C. Definitii

Actiunea ordinara este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de capital. O entitate poate emite mai mult de o categorie de actiuni ordinare.

Diluarea este o reducere a cāstigurilor pe actiune sau o crestere a pierderii pe actiuni rezultānd din estimarea faptului ca instrumentele convertibile sunt convertite, ca optiunile sau waranturile sunt exercitate, sau ca actiunile ordinare sunt emise īn cazul satisfacerii unor anumite conditii.

Actiunea ordinara potentiala este un instrument financiar sau un alt contact care poate sa acorde detinatorului acesteia dreptul la actiuni ordinare (de exemplu, instrumente de indatorare sau de capital, care sunt convertibile in actiuni ordinare waranturi si potiuni pe actiuni care dau dreptul detinatorului sa cumpere actiuni ordinare).

Waranturile, optiunile si echivalentele acestora sunt instrumente financiare care acorda detinatorului dreptul de a cumpara actiuni ordinare.

Optiunile de vānzare (put) pe actiuni ordinare sunt contracte care dau detinatorului dreptul de a vinde actiuni ordinare la un pret specificat pe o perioada data.

D. Aspecte principale

a. Rezultatul pe actiune de baz& 10210s1812k #259; (BEPS) se calculeaza īmpartind profitul sau pierderea neta exercitiului, atribuibila actionarilor comuni, la media ponderata a actiunilor ordinare aflate in circulatie pe parcursul perioadei.

Rezultatul de baza

Profitul sau pierderea neta a exercitiului, dupa deducerea dividentelor preferentiale.

Deducerea dividentelor preferentiale reprezinta:

Valoarea declarata pentru perioada respectiva pentru actiunile preferentiale non cumulative.

Īntreaga valoare a dividentelor preferentiale cumulative pentru perioada respectiva, indiferent daca sunt sau nu declarate.

Media ponderata a actiunilor

Media ponderata a actiunilor ordinare in circulatie, in exercitiul respectiv (de exemplu, numarul de actiuni ordinare īn circulatie la īnceputul perioadei, ajustat cu numarul de actiuni rascumparate sau emise īn perioada respectiva, īnmultit cu un factor de pondere a timpului).

Actiunile cu emisie eventuala se considera īn circulatie si se includ īn calculul rezultatului pe actiune de baz& 10210s1812k #259; doar de la data din care sunt īndeplinite toate conditiile necesare.

Se ajusteaza numarul de actiuni pentru perioadele curente si pentru toate perioadele anterioare prezentate pentru modificari īn actiuni fara o modificare corespondenta īn resurse (de exemplu, emisiunea cu prima sau divizarea actiunilor).

Se ajusteaza numarul de actiuni ordinare pentru toate perioadele anterioare unei emisiuni de drepturi care include un element de prima cu urmatorul factor:

b. Rezultatul pe actiune - diluat (DEPS): Profitul net corespunzator actionarilor comuni si media ponderata a actiunilor īn circulatie se ajusteaza cu influentele tuturor actiunilor ordinare potentiale diluate.

Rezultatul - diluat

Rezultatele de baza sunt ajustate cu efectele impozitarii urmatoarelor elemente asociate cu actiunile ordinare potentiale diluate:

Dividentele perioadei.

Dobānda pentru perioada respectiva.

Alte modificari ale veniturilor sau cheltuielilor determinate de conversia actiunilor ordinare potentiale diluate (de exemplu, economiile facute la dobānzile aferente acestor actiuni pot duce la o crestere a cheltuielilor aferente unui plan nondiscretionist de participare a angajatilor la profit).

Media ponderata a actiunilor

Media ponderata a actiunilor pentru BEPS plus acelea ce vor fi emise la conversia tuturor actiunilor ordinare potentiale diluate. Actiunile ordinare potentiale sunt tratate ca diluate cānd conversia lor ar scadea profitul net pe actiune din operatiuni ordinare continue.

Aceste actiuni trebuie sa fie convertite īn actiuni ordinare la īnceputul perioadei, sau daca acest lucru se face mai tārziu, trebuie sa fie data emisiunii actiunilor.

c. Valorile rezultatelor pe actiune trebuie sa fie retratate dupa cum urmeaza:

Daca numarul de actiuni īn circulatie este afectat ca rezultat al unei capitalizari, emisiuni cu prima, divizare a actiunilor, sau a unei divizari a actiunilor reversata, calcularea BEPS si DEPS trebuie sa fie ajustata retrospectiv.

Daca modificari apar dupa data bilantului, dar īnainte de depunerea situatiilor financiare, calculatiile pe actiuni vor fi bazate pe noul numar de actiuni.

BEPS si DEPS pentru toate perioadele prezentate sunt ajustate cu efectul:

Erorilor fundamentale.

Modificarilor politicilor contabile.

Uniuni de interese

E. Prezentarea informatiilor

a. BEPS si DEPS se prezinta fara deosebire īn contul de profit si pierdere pentru fiecare clasa de actiuni ordinare cu drepturi diferite pentru:

Rezultatul din operatiuni continue atribuibil detinatorilor de actiuni ordinare ale societatii-mama.

Rezultatul atribuibildesinatorilor de actiuni ordinare ale societatii-mama.

Orice operatiuni īntrerupte raportate.

b. Se prezinta pierderile de baza si diluate pe actiuni atunci cānd apar.

c. Sumele utilizate ca numarator pentru calcularea rezultatului pe actiune, de baza si diluat, precum si reconciliere a acestor sume cu profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului.

d. Daca suplimentar fata de ceea ce cere IAS 33, se prezinta si sume pe actiune:

Se prezinta cu importanta egala valorile de baza si diluate pe actiune.

Acea valoare trebuie prezentata īn note si nu īn contul de profit si pierdere.

Se indica baza conform careia este determinat numaratorul, inclusiv daca sumele sunt īnainte sau dupa impozitare.

Se furnizeaza o reconciliere a numaratorului utilizat cu un element raportat in contul de profit si pierdere.

Se utilizeaza acelasi numitor ca pentru BEPS si DEPS (dupa caz).

e. Trebuie prezentata media ponderata a actiunilor ordinare utilizata ca numitor pentru calcularea rezultatului pe actiune, de baza si diluat, precum si o reconciliere a acestor numitori.



F. Analiza financiara si interpretare

Atunci cānd discuta despre companii, investitorii si altii se refera, de obicei, la rezultatele pe actiune. Daca o companie are o structura simpla a capitalului - care este una care nu contine obligatiuni convertibile sau actiuni preferentiale, nu contin warrant-uri sau optiuni si nu are actiuni contingente - va prezenta doar rezultatele pe actiuni de baza.

Pentru structurile complexe de capital, atāt rezultatele pe actiune de baz& 10210s1812k #259;, cāt si cele diluate sunt īn general raportate. O structura complexa a capitalului este una īn care compania are unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de titluri: obligatiuni convertibile, actiuni preferentiale, warrant-uri, optiuni si actiuni contingente.

STUDIU DE CAZ

REZULTATUL PE ACŢIUNI

Capitalul social subscris si varsat integral al Angli Inc. A ramas neschimbat la urmatoarele valori de la data īnmatricularii pāna la sfārsitul exercitiului financiar īncheiat la 31 martie 2004:

1.200.000 actiuni ordinare fara valoare nominala.

6% actiuni preferentiale cu participare la profit īn valoare de 1 USD fiecare.

Corporatia a functionat īn profit pentru mai multi ani. Ca urmare a unei politici a dividendelor foarte conservatoare urmata de conducere de-a lungul anilor trecuti, exista un profit foarte mare acumulat in bilant. La 1 iulie 2004 conducerea a decis sa emita catre toti actionarii ordinari, cāte doua actiuni de capitalizare pentru fiecare actiune detinuta anterior.

Urmatorul extras a fost luat din Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiul financiar care se īncheie la 31 martie 2005

2004

$ $

Profit dupa impozitare  400.000 290.000

Interes minoritar (30.000) (20.000)

Profit net din activitati ordinare  370.000 270.000

Elemente extraordinare  - (10.000)

Profitul net anual  370.000 260.000

Urmatoarele dividende au fost platite / declarate la finele perioadei de raportare:

2004

$ $

Ordinare  165.000 120.000

Preferentiale  34.500 30.000

Actionarii care detin actiuni preferentiale cu participare la profit sunt īndreptatiti sa īmparta profiturile īn acelasi raport īn care īmpart dividendele, dupa plata dividendelor preferentiale fixate. Actionarii se vor bucura de aceleasi beneficii īn timpul lichidarii companiei.

Rezultatul pe actiune (prevazut de IAS 33) si dividendele pe actuine (reglementate de IAS 1) ce urmeaza a fi prezentate īn situatiile financiare ale grupului pentru exercitiul financiar care se inchee la 31 martie 2005, este calculat dupa cum urmeaza:

REZULTATUL PE ACŢIUNE:

Cāstigurile atribuibile (Calculul b) īmpartit la 2005 2004

media ponderata de actiuni (Calculul)

Actiuni ordinare 320.000 220.000

3.600.000

=0,089$ =0,061$

Actiuni preferentiale cu participare la profit

40.000

300.000 300.000

=0,167$ =0,133$

DIVIDENDE PE ACŢIUNE

Dividende īmpartite la nimarul real de actiuni emise  2005 2004

Actiuni ordinare

(20x4 ajustat pentru elementul de capitalizare

Īn scopul compatibilitatii)  165.000 120.000

3.600.000 3.600.000

=0,046$ =0,033$

Actiuni preferentiale cu participare la profit 30.000

300.000 300.000

=0,115$ =0 $



CALCULE

a.      Procentul de profit atribuibil claselor de actiuni

2004

$ $

Total dividend preferential 34.500 30.000

Cota fixa (6%x3000.000 USD)  (18.000) (18.000)

16.500 12.000

Dividende platite actionarilor ordinari 165.000 120.000

Prin urmare: Actionarii care detin actiuni preferentiale cu participare la profit īmpart profitul īn proportie de 1:10 cu actionarii ordinari dupa plata din profit a dividendelor preferentiale fixe.

b. Rezultatul pe clasa de actiuni 2005 2004

$ $

Profitul net al perioadei 370.000 260.000

Dividende preferentiale fixe (18.000) (18.000)

352.000 242.000

Atributul actionarilor ordinari 10/11 320.000 220.000

Atributul actionarilor preferentiali 1/11 2.000 22.000

Dividende fixe 18.000 18.000

50.000 40.000

c. Numarul - medie ponderata - de actiuni ordinare emise

2005 2004

$ $

Sold , 01.04.2003 1.200.000 1.200.000

Element de capitalizare 2.400.000 2.400.000

3.600.000 3.600.000

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE CONTABILITATE NR. 14 (IAS 14) - RAPORTAREA PE SEGMENTE

A. Obiectiv

Obiectivul acestui standard este sa stabileasca principiile de raportare a informatiilor pe segmente; aceasta īnseamna informatii referitoare la diferitele tipuri de produse si servicii ale unei īntreprinderi si la diferitele zone geografice īn care aceasta īsi desfasoara activitatea. Aceste informatii sunt relevante pentru a ajuta utilizatorii:

sa īnteleaga performantele anterioare ale entitatii;

sa evalueze riscurile si beneficiile entitatii;

sa emita rationamente mai bine informate.

B. Aria de aplicabilitate

Acest Standard se aplica tuturor entitatilor ale caror titluri de capitaluri proprii sau de datorie sunt tranzactionate pe o piata publica a valorilor mobiliare si celor care se afla īn curs de a emite astfel de instrumente. Prezentarile voluntare de informatii facute de alte entitati trebuie totusi sa fie īn totala concordanta cu acest Standard.

O entitate mama prezinta informatii pe segmente numai pe baza situatiilor financiare consoli­date. Daca o filiala este ea īnsasi o entitate ale carei titluri de valori sunt tranzactionate pe o piata publica, atunci ea va prezenta informatii pe segmente īn propriul ei raport financiar. (Prezentarea, īn situatiile financiare, a informatiilor referitoare la capitalurile proprii pentru investitiile īn īntreprinderile asociate va reflecta aceasta cerinta.)

B. Definitii

Un segment raportabil este un segment de activitate sau un segment geografic unde se aplica simultan urmatoarele conditii:

Majoritatea (mai mult de 50%) din veniturile sale din vānzari sunt cāstigate extern.

Veniturile sale din vānzari, rezultatul segmentului sau activele sale reprezinta 10% sau mai mult din valoarea totala corespunzatoare tuturor segmentelor.

Segmentul de activitate este o componenta distincta a unei īntreprinderi ce este angajata īn furnizarea de bunuri sau servicii care sunt subiectul riscurilor si beneficiilor ce sunt diferite de acelea din alte segmente de activitate.

Segmentul geografic este o componenta distincta a unei īntreprinderi care este angajata īn furnizarea de bunuri sau servicii īntr-un mediu economic specific si care este subiectul riscurilor si beneficiilor ce sunt diferite de acelea ale componentelor care opereaza īn alte medii economice.



Rezultatul pe segment este o comensurare a profitului din exploatare īnainte de deducerea cheltuielilor administrative corporative, a venitului sau cheltuielii din dobānzi (cu exceptia segmentelor financiare), impozitelor pe profit, elementelor extraordinare, cāstigurilor si pierderilor din investitii (din nou, cu exceptia segmentelor financiare) si a interesului minoritar. El include veniturile si cheltuielile din asocierile īn participatie consolidate proportional si profiturile / pierderile consolidate prin metoda punerii īn echivalenta.

Activitatile operationale (de exploatare) sunt reprezentate de principalele activitati producatoare de venituri ale unei entitati si de alte activitati care nu sunt clasificate ca activitati de investitii sau de finantare.

C. Aspecte principale

Tratamentul contabil

Sursa si natura dominanta a riscurilor si beneficiilor identifica daca formatul primar de raportare pe segment al unei entitati va fi reprezentat de segmente de activitate sau de segmente geografice. Structura organizatorica si manageriala a unei entitati, precum si sistemul sau de raportare financiara interna catre consiliul de administratie si directorul executiv reprezinta baza de identificare a sursei si naturii predominante a riscurilor si a diferitelor rate de rentabilitate cu care se confrunta entitatea.

Trebuie identificate diferite segmente de activitate si geografice. Pentru scopurile raportari! externe segmentele de activitate si geografice ale unei entitati trebuie sa fie acele unitati organizationale pentru care se raporteaza informatii consiliului de administratie si directorului executiv. Daca structura organizatorica si manageriala a unei entitati si sistemul acesteia de raportare financiara interna catre consiliul de administratie si directorul executiv nu sunt bazate pe produse sau servicii individuale, pe grupuri de produse sau servicii relatjonate sau pe zone geografice, atunci administratorii si directorii entitatii trebuie sa aleaga fie segmentele de activitate, fie segmentele geografice ca format primar de raportare pe segment, īn temeiul evaluarilor lor cu privire la sursa primara a riscurilor si beneficiilor entitatii. Īn temeiul acestui Standard, majoritatea entitatilor īsi vor identifica segmentele de activitate si geografice ca fiind acele unitati organizationale pentru care informatiile sunt raportate directorilor neexecutivi si managementului superior.

Entitatea trebuie sa decida daca anumite segmente se īncadreaza īn categoria segmentelor raportabile. Daca veniturile totale īncasate de la clientii externi pentru toate segmentele raportabile combinate este mai mic de 75% din totalul veniturilor unei entitati, trebuie identificate segmente raportabile suplimentare, pāna cānd se atinge nivelul de 75%.

Segmentele mici pot fi combinate īntr-unui singur daca ele īmpart un numar substantial de factori care definesc un segment de activitate sau un segment geografic, sau ele pot fi combinate cu un segment raportabil cu care se asimileaza īn mod semnificativ. Daca ele nu sunt raportate separat sau combinate, atunci sunt incluse ca element de reconciliere nealocat

Un segment care nu este desemnat ca segment raportabil īn perioada curenta trebuie considerat īn continuare raportabil, daca se identifica faptul ca el are importanta īn procesul de luare a deciziilor (de exemplu, strategia viitoare de piata).

Activele si datoriiie pe segment sunt identificate dupa cum urmeaza:

Ele includ toate activele si datoriile de exploatare care sunt utiiizate de, sau rezulta din activitatile de exploatare ale unui segment si care fie sunt direct atribuibile segmentului, fie pot fi alocate segmentului pe un temei rezonabil.

Pentru includerea elementelor īn rezultatul pe segment sau īn activele sau datoriiie pe seg­ment este necesara simetrie. Daca, de exemplu, rezultatul pe segment reflecta cheltuiala cu amortizarea, atunci activul amortizabil trebuie inclus īn activele pe segment. Īn mod similar, daca rezultatul pe segment include o cheltuiala cu dobānda, datoriile purtatoare de dobānda trebuie incluse in datoriile pe segment.

Activele si datoriile privind impozitul pe profit sunt excluse.

Activele care sunt utilizate īn comun de doua sau mai multe segmente trebuie alocate respectivelor segmente numai daca veniturile si cheltuielile aferente lor sunt, de asemenea, alocate acelor segmente.

Informatiile pe segmente trebuie sa fie īn conformitate cu politicile contabile adoptate pentru īntocmirea si prezentarea situatiilor financiare consolidate.

Prezentare si descriere

b1.Pentru fiecare segment primar, trebuie prezentate urmatoarele informatii:

Venitul pe segment, facāndu-se distinctia īntre vānzarile catre clientii externi si veniturile din alte segmente;

Rezultatul pe segment;

Valoarea contabila a activelor pe segment;

Datoriile pe segment;

Costul imobilizarilor corporale si necorporale achizitionate;

Cheltuiala cu amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale;

Alte cheltuieli care nu au natura de numerar;

Partea din profitul sau pierderea net(a) a unei investitii, contabilizata īn conformitate cu metoda punerii īn echivalenta;

O reconciliere īntre informatiile despre segmentele raportabile si situatiile financiare con­solidate, īn ceea ce priveste veniturile, rezultatul, activele si datoriile pe segment.

b2. Pentru fiecare segment secundar, trebuie prezentate urmatoarele informatii:

Venitul din vānzarile catre clientii externi;

Valoarea contabila a activelor pe segment;

Costul imobilizarilor corporale si necorporale achizitionate.

b3. Alte prezentari de informatii cerute:

Venitul oricarui segment pentru care venitul extern a! segmentului este 10% sau mai mult din venitul entitatii, dar care nu este segment raportabil (datorita faptului ca majoritatea venitului sau este generat din transferuri interne)

Baza de evaluare a transferurilor prin pret īntre segmente

Modificarile politicilor contabile pe segment

Tipurile de produse si servicii din fiecare segment de activitate

Alcatuirea fiecarui segment geografic

E. Data aplicarii

Acest standard se aplica situatiilor financiare care acopera perioade īncepānd cu 1 ianuarie 2005










Document Info


Accesari: 4078
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )