Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























POSIBILITATI DE CONTRACARARE A EVAZIUNII FISCALE

Finante




POSIBILITATI DE CONTRACARARE A EVAZIUNII FISCALE

CUPRINS

1. EVAZIUNE FISCALA 3

Caracterizarea si formele evaziunii fiscale 3

A. Evaziunea fiscala nefrauduloasa sau legala 3

B. Frauda fiscala 5

1.2 Instrumente de masurare a evaziunii fiscale 7

2. Factorilor favorizanti ai evaziunii fiscale 7

3. Masuri impotriva evaziuni fiscale 10

3.1 Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale 10

3.2 Prevenirea evaziunii si fraudei fiscale la nivel national 12

3.3 Combaterea evaziunii fiscale internationale 13

3.4 Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale in cazul Romaniei 15

Concluzii 17

Bibliografie 18

EVAZIUNE FISCALA

Caracterizarea si formele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat la nivel national, cat si international.

Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, defineste fenomenul de evaziune fiscala ca fiind "sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoane fizice sau juridice, romane sau straine, denumite contribuabili"

A.     Evaziunea fiscala nefrauduloasa sau legala

In cazul evaziunii fiscale, contribuabilul incearca sa se plaseze intr-o pozitie cat mai favorabila, pentru a beneficia in cat mai mare masura de avantajele oferite de reglementarile fiscale in vigoare. Evazionistul foloseste de obicei procedee legale sesizand si facand sa fie in folosul sau chiar posibilitatile lasate deschise de legiuitor, uneori cu anumite intentii. In vederea promovarii unor activitati economice, se prevad exonerari si diferite norme de stimulare fiscale, de care unii ajung in mod abil sa beneficieze cu toate ca nu au temei.

Multitudinea impozitelor si reglementarilor, complexitatea dispozitiilor fiscale din lumea contemporana constituie putinta si indemn la ocolire sau prevalari de elemente faptice care sa duca in final, la diminuarea obligatiilor de plata. Un asemenea efect are in multe tari regimul special de care se bucura la impozitare veniturile din plasamente avand caracter de economii personale, mai ales atunci cand sunt reinvestite. Faptul ca unele tari aplica nerezidentilor cote reduse de impozitare sau chiar exonerari asupra participatiilor la capital, a investitiilor si diferitelor operatiuni financiare creaza conditii pentru evaziunea fiscala a cetatenilor din alte tari. Posibilitati deosebite ofera asa numitele " paradisuri fiscale", unde isi fixeza de preferinta sediul numeroasele societati transnationale sau au domiciliul ales, persoane  fizice atrase de impozite.

Sustragerea de la indeplinirea obligatiilor bugetare se poate realiza prin interpretarea legilor fiscale in favoarea contribuabilului, caz in care avem de-a face cu evazi 232h79c unea fiscala legala, care nu constituie infractiune.

Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din venituri sau averea unor persoane sau categorii sociale sunt sustrase de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectului impozabil.

Suntem in prezenta evaziunii fiscale legale atunci cand un venit este stabilit in functie de unele criterii exterioare, ori dupa anumite norme medii si care determina un venit impozabil inferior celui real.

In practica statelor cu economie de piata, faptele care au in vedere interpretarea favorabila a legislatiei fiscale ( cazurile de evaziune fiscala legala), mai frecvente sunt:

1. constituirea fondurilor de amortizare sau de rezerva, intr-un cuantum mai mare decat ce se justifica din punct de vedere economic, micsorand astfel venitul impozabil;

2. practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea;

3. asocierile de familie precum si societatile oculte dintre sotia si copiii intreprinzatorului si acesta. Rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora, repatizarea veniturilor pe fiecare asociat ducand la micsorarea sarcinilor fiscale. Prin asemenea solutii sunt speculate prevederile legale care reglementeaza cote de impunere mai mici sau chiar stabilesc reduceri sau scutiri de impozit pentru veniturile pana la un anumit plafon;

4. venitul total al membrilor familiei poate fi impartit, in mod egal, intre acestia, indiferent de contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinandu-se o diminuare a cuantumului impozitului pe venit care este datorat statului;

5. constituirea de depozite de pastrare si administrarea de catre parinte sau tutore a unor fonduri in favoarea copilului minor. Venitul aferent depozitului, desi este supus impunerii, impozitul platit este mai mic in comparatie cu ce s-ar datora pe venitul astfel realizat;

6. folosirea, in anumite limite, a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere;

7. un contribuabil are posibilitatea sa opteze, fie pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pentru sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optand pentru cel de-al doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil, deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala reducere a sarcinilor fiscale;

8. luarea in considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a cheltuielilor cu munca vie - cheltuieli cu pregatirea profesionala si practica in productie, sumele platite pentru contractele de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national;

9. scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate, indiferent daca au fost facute sau nu;



10. interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati (scutiri, reduceri), pentru contributiile la spijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive.

B.     Frauda fiscala

Reglementand incasarea la termenele si cuantumul stabilit a taxelor si impozitelor si stipuland norme specifice impotriva ilegalitatilor din domeniul fiscal, legislatia financiara cuprinde dispozitii referitoare la infractiunile din acest domeniu. Infractiunile in domeniul fiscal poarta denumirea de evaziune fiscala frauuloasa sau frauda fiscala.

Spre deosebire de evaziunea fiscala legala, care consta intr-o mentinere prudenta in limitele legale ale evaziunii, frauda fiscala se savarseste prin incalcarea flagranta a legii, profitande-se de modul in care se face impunerea. De regula, impunerea se stabileste pe baza declaratiei celui in cauza, obligat sa comunice organelor de resort toate elementele in functie de care se va fixa obligatia fiscala.

Evaziunea fiscala frauduloasa sau frauda fiscala consta in disimularea obiectului impozabil, in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat.

Formele si caile prin care se realizeaza frauda fiscala sunt, practic, nelimitate. Cele mai des intalnite in activitatea fiscala sunt:

a) intocmirea de declaratii false;

b) intocmirea de documente de plati fictive;

c) alcatuirea de registre contabile nereale;

d) nedeclararea materiei impozabile;

e) declararea de venituri inferioare celor reale;

f) executarea de registre de evidenta duble, un exemplar real si altul fictiv;

g) diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor ori inregistrarea de cheltuieli neefectuate in realitate;

h) vanzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva, care ascund operatiuni reale supuse impozitarii;

i) falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron si contabilul sef, ei fiind de altfel, tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa.

Tinand seama de modul de savarsire si de implicatiile economico - financiare, evaziunea fiscala frauduloasa se sanctioneaza, in functie de consecinte, cu amenda sau privare de libertate. Fapta, ca atare, poate fi calificata contraventie sau infractiune, in raport de principiile ce stau la baza politicii fiscale a autoritatilor, practica statelor in aceasta materie fiind diferita.

Micsorarea incasarilor bugetare din impozite, datorate evaziunii fiscale, este in multe state o problema acuta, frecventa si marimea acestor fapte fiind deloc neglijabila.

In tarile cu o experienta bogata in fiscalitatea adaptata cerintelor economiei de piata, evaziunea fiscala ( specifica mai ales T.V.A.) poate fi intalnita si sub forme cum sunt:

- frauda pe termen lung, care apare atunci cand un agent economic, care si-a creat in timp o buna reputatie prin comportament si rezultate, inceteaza brusc platile, declarandu-se in stare de faliment, dupa ce in prealabil a avut grija sa-si transfere profitul in alta tara;

- frauda pe termen scurt, care poate fi intalnita atunci cand o noua intreprindere infiintata (cu intentia ascunsa de a obtine bani prin prestatii false), inainteaza organelor fiscale o cerere justificata de rambursare a T.V.A., insa dupa rambursare intreprinderea in cauza isi inceteaza activitatea, iar platitorul dispare;

- sindromul " Phoenix", cand o firma ce avea obligatii de plata T.V.A. de declara in stare de faliment sau se lichideaza, dar apare o alta firma cu acelasi director. In acest caz, organelor fiscale le revine sarcina de a incerca sa incaseze impozitul de la unitatea falimentara sau lichidata;

- sindromul "companiilor multiple" apare in cazul in care sunt inregistrate mai multe firme, printre care si una fantoma. Aceasta din urma solicita rambursarea taxei pe valoare adaugata fara sa fi participat la plata celei colectate, dupa care dispare;

- manipularile insignifiante, care se concretizeaza in efectuarea unei serii de modificari marunte in contabilitate, ca de exemplu: omiterea de la insumare a unor pagini, inregistrarea repetata a unor facturi de intrare, reportare gresita etc. Toate acestea conduc la intocmirea unui decont T.V.A. incorect.

Declansarea actiunii de dovedire a evaziunii fiscale este nu numai pretentioasa, ci si dificila, fiindca sunt stabilite reguli foarte stricte in legatura cu ce se poate admite drept dovada, care de regula, trebuie sustinuta cu probe materiale si cu martori.

1.2 Instrumente de masurare a evaziunii fiscale

Masurarea evaziunii fiscale sau a " economiei negre" este greu de stabilit. Estimarea este calea utilizata, si anume procentul din PIB. In Anglia procentul se afla intre 7-15%, in Romania se discuta de 38-45%. Evaziunea fiind o marime endogena (depinde de autoritatile fiscale: Parlament, Guvern, Ministerul Finanțelor), dar si o marime exogena (variabile economice, sociale, culturale, psihologice), putem spune ca exista o functie a evaziunii fiscale, cea mai generala fiind:

EF= E(u,x,y),

u,x,y = marimi representative;

E = functia evaziunii fiscale ce depinde de variabile:

y = variabile ale economiei ( PIB, VN);

x = variabile ale politicii fiscale ( presiunea fiscala, sanctiunile);

u = gradul de inclinare spre evaziune ( cultura, educatie etc.).

Cu toate ca exista numeroase instrumente, ele nu sunt precise in masurare datorita mai ales dificultatilor practice de evazionare. Instrumentele le constituie aici metodele cu care se opereaza:

a) Metode aproximative de estimare care folosesc:

- instrumente economice ca: productia nedeclarata, serviciile ilegale;

- instrumente oculte: comert cu stupefiante, prostitutia, munca la negru;

- observarea sau interogarea unui esantion din populatie;

b) Metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor care utilizeaza:

- asocierea unui control fiscal aprofundat impreuna cu un sondaj pe un esantion reprezentativ de contribuabili;

- controlul fiscal aprofundat cand se verifica faptic, dar si comparativ cu documentele contabile, cu declaratiile de impunere si controalele incrucisate;

c) Asocierea unei anchete prin chestionar cu esantion reprezentativ de contribuabili sau platitori.

Factorilor favorizanti ai evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala - legala sau frauduloasa - este consecinta actiunii unor situatii nefavorabile ori a unor fapte ilegale, precum:

a) imperfectiunea legii, in sensul ca actele normative prin care se reglementeaza taxele si impozitele nu sunt suficient de clare si cuprinzatoare, ceea ce favorizeaza eludarea fiscului;

b) lipsa de uniformitate, in activitatea organelor financiare, cu privire la stabilirea si perceperea taxelor si impozitelor, determinata de inexinstenta unor norme metodologice de aplicare a legii;

c) conduita unor categorii de contribuabili, care folosesc cele mai diverse mijloace de disimulare a materiei impozabile;

d) lipsa de exigenta ori coruptia functionarilor publici din cadrul organelor fiscale.

Evaziunea fiscala, in diversele sale forme de manifestare, continua sa reprezinte o amenintare pentru procesele de realizare a veniturilor statului.

In functie de domeniul de activitate si legislatia specifica, evaziunea fiscala imbraca diverse forme si se manifesta mult mai pregnant si ofensiv in domeniile in care fiscalitatea este mare. In aceste domenii evitarea platii obligatiilor fiscale aduce profituri foarte mari si elimina concurenta agentilor economici de buna credinta.

Deoarece, prin sustragerea de la impozitare se acumuleaza profituri mari in mana unor grupuri restranse de persoane in detrimentul celorlalti contribuabili, iar sarcina fiscala este distribuita inechitabil, este necesar sa se actioneze pentru identificarea conditiilor care favorizeaza evaziunea fiscala, in scopul canalizarii eforturilor pentru prevenirea si diminuarea gradului de manifestare a acestui fenomen.

Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot asa de vinovata ca si cei pe care ii provoac prin aceasta la evaziune. Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii impozabile, acesta tinde sa evadeze. Este o specie de "reflex economic" care face sa dispara capitalurile pe care fiscul tine sa le impuna prea mult. "Un impozit excesiv pune pe fuga materia impozabila".

Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil sa declare exact veniturile pe care le are, ci il vor determina sa ia o serie de precautii mai minutioase, pentru a se sustrage de la obligatiile sale fata de stat.

Exista o psihologie a contribuabilului de a nu plati decat ceea ce nu poate sa nu plateasca. Natura omeneasca are intotdeauna tendinta sa puna interesul general in urma interesului particular; ea este inclinata sa considere impozitul mai mare ca un prejudiciu. Este acest spirit de a se sutrage de la obligatiile fata de fisc, e un sentiment colectiv de amoralitate fiscala, sentiment mai puternic si mai viu manifestat in paturile orasenesti, agravat de o stramta si egoista intelegere a datoriilor sociale.

In conditiile economiei de piata, organele fiscale se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii de masa, din cauza tendintei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri cat mai substantiale. Proliferarea faptelor ilegale, indeosebi a celor din domeniul economico-financiar, este o consecinta a unor imperfectiuni ale legislatiei sau a lipsei unor reglementari. In perioada tranzitiei la economia de piata, lacunele legislative sunt mai evidente.



Dimensiunile carentelor legislative sunt evidentiate sub forma inmultirii cazurilor de contrabanda, incorectitudine financiara etc.

Lipsa unor reglementari legale, in conditiile in care capitalul de stat a suferit modificari esentiale in favoarea capitalului privat, cresterea si diversificarea numarului de agenti economici, carora le revin obligatii fiscale, au creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate statului, pentru majoritatea agentilor economici nou infiintati. Cresterea alarmanta a cazurilor de neevidentiere corecta a operatiunilor economice, inregistrarile fictive in contabilitate, infiintarea unor firme avand ca scop efectuarea unei singure operatiuni comerciale de amploare neinregistrata in evidente, si apoi abandonate in totalitate, distrugerea intentionata de documente, diminuarea procentului de adaos comercial practicat, folosirea unor evidente duble, intocmirea si prezentarea de date nereale in bilanturi si in balante, ascunderea unor activitati comerciale, nedeclararea sucursalelor, filialelor, punctelor de lucru, a depozitelor si magaziilor, prezentarea  de documente false la operatiunile de import-export, au facut necesara luarea unor masuri ferme de stopare a fenomenului de evaziune fiscal.

In mod nemijlocit ea este determinata de atitudinea agentilor economici si persoanelor fizice care activeaza pe teritoriul unei tari, fata de indeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate statului, ca urmare a activitatilor economice care genereaza venituri supuse impozitarii. Acestei atitudini a agentilor economici i se adauga si faptul ca in mod nejustificat, unele unitati bancare, prelevandu-se de secretul bancar, au refuzat categoric sa comunice organelor de control date privind disponibilitatile banesti apartinand agentilor economici controlati si dinamica acestora.

Masuri impotriva evaziuni fiscale

3.1 Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala are o evolutie determinata de actiunea concertata a unor factori, cum sunt: dinamica economiei reale, nivelul fiscalitatii, alti factori interni si externi. Fenomenul evazionist este unul complex, cu implicatii negative pe multiple planuri, de aceea trebuie urmarit in permanenta, pentru a putea fi combatut in mod cat de cat eficient.

Practica fiscala internationala atesta ca un sistem fiscal modern trebuie sa aiba si comportamente care sa conduca la educarea si informarea prompta a contribuabililor in legatura cu obligatiile lor privind intocmirea declaratiilor de impunere, a tinerii unor evidente corecte a veniturilor si cheltuielilor ocazionate de activitatea desfasurata, pedepsele si sanctiunile care se aplica celor care incalca prevederile legale.

Printre masurile care pot fi avute in vedere pentru limitarea ariei evaziunii fiscale pot fi mentionate:

a) unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie;

b) eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna a facilitatilor fiscale;

c) in legislatia fiscala trebuie sa se regaseasca in mai mare masura, pe langa prevederile punitive, si cele care pot determina un comportament economic normal, care sa conduca la limitarea ariei evaziunii fiscale;

d) eliminarea paralelismelor si suprapunerilor care mai exista in activitatea organelor de control financiar si fiscal, in ceea ce priveste supravegherea fiscala, controlul fiscal si combaterea evaziunii fiscale, si asigurarea coordonarii unitare in profil teritorial si la nivel central a tuturor ativitatilor de control;

e) utilizarea in mai mare masura a controlului prin exceptie ( sondaj) si trecerea pe un plan secundar a controlului permanent si excesiv;

f) urgentarea finalizarii codului fiscal si codului de proceduri fiscale, care va facilita interpretarea unitara a cadrului normativ si va veni in sprijinul identificarii si combaterii evaziunii fiscale;

g) stabilirea unui raport, care sa tinda spre optim, intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal.

Lupta impotriva evaziunii fiscale de orice forma se duce pe de o parte pe planul prevenirii, iar pe de alta parte pe planul represiunii.

A. Combaterea preventiva se realizeaza prin colmatarea breselor legislative modificand, precizand sau suprimand abateri nejustificate de reduceri, scutiri, amanari de plata etc. O reforma fiscala a administratiei fiscale este si ea binevenita daca legi bune nu sunt respectate de catre fiscalisti.

B.  Combaterea prin represiune se materializeaza prin impozitari din oficiu cand contribuabilii nu depun sau intocmesc intentionat declaratii fiscale false urmate de penalizari si amenzi contraventionale fiscale. In plus, gravitatea unor sustrageri de la plata prelevarilor obligatorii atrage dupa sine pedepse infractionale cu consecintele cuvenite.

In afara de acestea, legile sanctioneaza plata obligatiilor de la care s-a realizat sustragerea prin pedepsele, contraventiile si penalitatile stabilite. Se cauta astfel "modele" de optimizare a combaterii evaziunii tinand seama de urmatorii indicatori:

a) Marimea pagubelor in bugetul respective, reprezentata de diferenta intre dauna si castig;

b) Costul descoperirii evaziunii, arestarii si condamnarii evazionistilor;

c) Numarul de contraventii si infractiuni fiscale intr-o perioada data;

d) Pedepsele ( inchisoare, restrictii deplasare, amenda etc.) si costul lor. Costul social al pedepselor reprezinta suma costurilor cu care sunt afectati contravenientii si infractorii, inclusiv costul cu care sunt afectati membrii societatii.

Ca regula, atunci cand evaziunea fiscala nu poate fi stapanita la un nivel "onorabil" fata de PIB, o reforma e binevenita.

Evaluarea efectelor produse de diferitele forme de manifestare a evaziunii fiscale, au determinat guvernele tarilor ca alaturi de sanctiunile fiscale si penale traditionale, sa creeze cadrul legal care sa permita administratiilor fiscale si tribunalelor sa intervina mai eficient. In acelasi timp, se manifesta o tendinta de internationalizare a luptei administratiilor fiscale ale statelor impotriva evaziunilor fiscale de orice natura, printr-o cooperare reciproca a statelor.

3.2 Prevenirea evaziunii si fraudei fiscale la nivel national

Pentru a preveni un fenomen trebuie cunoscute cauzele. Evaziunea fiscala ( legala si frauduloasa, interna si internationala) este generata de faptul ca prevederile legale sunt deosebit de diverse in interpretarea si reglementarea spatiala a operatiunilor economice. Lipsa de claritate determina aparitia confuziilor, ambiguitatii si interpretarilor diferite, favorizand eludarea obligatiilor fiscale.

La aceste cauze de natura legislativa se adauga cele care tin de organizarea defectuoasa a administrarii impozitelor, conceptia functionarilor administratiilor fiscale, psihologia si educatia fiscala a contribuabililor.

Prevenirea evaziunilor si fraudelor fiscale necesita actiuni in trei domenii distinctive: legislativ, administrativ si uman.

In domeniul legislatiei fiscale, masurile preventive sunt diverse si privesc: elaborarea unei legislatii fiscale cuprinzatoare si clare care sa se caracterizeze prin permanenta si stabilitate sub raport spatial si temporal. In acelasi timp, se impune eliminarea sau reducerea la maxim a exonerarilor, reducerilor, anumitor deduceri, care dau nastere la multiple interpretari din partea administratiilor si contribuabililor, cat si la nemultumiri din partea celor care nu beneficiaza de ele.

Noile metode de evaziune necesita asigurarea posibilitatilor ca administratiile fiscale si organele judecatoresti, sa aiba dreptul de a obtine informatiile necesare solutionarii corecte a cauzelor care le-au fost date spre solutionare. Prin cadrul legal trebuie stabilita obligativitatea declararii de catre terti a unor elemente privind situatia contribuabililor, pentru a se putea  verifica declaratiile acestora.

Sfera obligatiilor trebuie sa cuprinda: declararea deschiderii de conturi si veniturile mobiliare ale clientilor de catre banca, declararea onorariilor si comisioanelor platite de catre persoanele care fac aceste plati, declararea salariilor platite de catre patronat. Aceste informatii sunt necesare cu atat mai mult cu cat sanctiunile fiscale si penale trebuiesc sa fie extrem de severe, dar in acelasi timp corecte si echitabile, atat prin litera legii cat si prin aplicarea efectiva a acesteia. Cadrul legislativ trebuie sa asigure posibilitatea executarii silite a obligatiilor fiscale prin instituirea sechestrului fiscal.

Sub aspect administrativ, masurile preventive vizeaza: formarea si perfectionarea unor specialisti bine pregatiti profesional si cu o veritabila etica profesionala si civica. De profesionalismul si cinstea factorului uman, angajat sa asigure gestionarea impozitelor si taxelor fiscale, depinde identificarea completa si evaluarea corecta a materiei impozabile, identificarea tuturor contribuabililor, aplicarea corecta a sanctiunilor legale si chiar respectul populatii fata de fisc. Alaturi de administratiile fiscale, instantele jurisdictionale trebuie sa dea dovada de fermitate si obiectivitate in solutionarea cauzelor care le-au fost inaintate. Aceasta presupune existenta unor sanctiuni extrem de severe, pentru magistratii care sunt necinstiti sau corupti.

Sub aspect uman, masurile sunt mai complexe, deoarece fiecare individ are propria sa psihologie, ca rezultat al mediului social in care s-a format si traieste, dar si a educatiei primite. Actiunile vizeaza doua directii: scoala si societatea in ansamblu. Finalitatea insa este unica: formarea unei educatii fiscale a populatiei. Pentru ca aceasta actiune sa fie eficienta, trebuie sa inceapa din copilarie si doar sa se consolideze si actualizeze in anii maturitatii.

Dar cum omul prin natura sa este o fiinta motivationala, se poate accepta promovarea unui sistem de stimulare a contribuabililor. Acesta ar cuprinde in sfera sa, contribuabilii care nu au suferit sanctiuni de natura fiscala sau penala o anumita perioada de timp, delimitata temporal. Tehnicile stimulative pot sa cuprinda: diminuarea obligatiei fiscale trecute sau viitoare, rambursarea unei parti a obligatiilor platite, acordarea unui credit fiscal.

3.3 Combaterea evaziunii fiscale internationale

Majoritatea tarilor dezvoltate au prevazut prin cadrul legislativ national, dispozitii destinate combaterii in mod unilateral a evaziunii fiscale internationale. La acestea se adauga prevederile stipulate in tratatele privind evitarea dublei impuneri. Aceste tratate pot sa cuprinda dispozitii, prin care se asigura schimbul oficial al informatiilor intre statele semnatare, cu privire la diferitele categorii de venituri si contribualbili ( venituri care isi au sursa intr-un stat semnatar, dar sunt primite de rezidentii celuilalt stat semnatar). La acestea se pot adauga schimbul de informatii asupra unor cazuri concrete, schimbul normal al informatiilor culese cu ocazia controalelor fiscale si combaterea utilizarii practicilor abuzive pentru obtinerea de avantaje fiscale.



Paradoxul consta in faptul ca, aceste tratate sunt utilizate pentru combaterea evaziunii fiscale de catre state, iar de catre contribuabili in mod abuziv pentru realizarea evaziunii fiscale.

In anul 1970 SUA si trei state europene Marea Britanie, Germania si Franta au creat "Grupul celor patru", in cadrul caruia si-au coordonat si unit actiunile pentru a lupta impotriva evaziunilor si fraudelor fiscale. Acordurile incheiate intre aceste tari, au condus la verificari simultane ale grupurilor internationale si la schimburi de informatii.

O serie de directive date in cadrul U.E., au vizat cresterea sferei de aplicare a asistentei fiscale intre statele membre, dar tratatele fiscale bilaterale de aplicare a acestor directive au intarziat sa apara sau au fost deficitare.

Din nou este valabila afirmatia conform careia pentru a preveni si combate trebuiesc cunoscute practicile concrete utilizate pentru diminuarea sau eludarea obligatiilor fiscale. Aceste practice privesc: majorari de cheltuieli, manipularea preturilor de transfer si utilizarea abuziva a tratatelor fiscale.

Procedura majorarii cheltuielilor consta in prelucrarea profiturilor obtinute de o societate intr-o tara cu o impunere puternica, de alta entitate in care obligatia fiscala este mai putin apasatoare. Tehnic acestea se realizeaza prin intermediul platii unor cheltuieli reprezentand: dobanzi la imprumuturi, redevente pentru licente, chirii, prime de asigurari, salarii sau alte recompensari pentru administratori, onorarii si alte servicii. Pentru ca aceasta procedura sa reuseasca, trebuie ca legislatia fiscala din tara unde este societatea care plateste, sa aprobe deducerea partiala sau totala a acestor cheltuieli din beneficiile sale impozabile.

Statele, pentru a combate majorarile de cheltuieli in scop evazionist, nu permit deducerea acestora decat daca indeplinesc anumite criterii:

- sa intre in sfera de activitate a societatii care plateste;

- sa fie stabilite pe baza unor documente legale;

- sa fie facute pentru nevoi comerciale;

- sa fie facute pentru a obtine sau conserva venitul impozabil;

- sa nu fie nici anormale si nici exagerate.

Evaziunea fiscala prin manipularea preturilor de transfer ( stabilite pentru schimbul bunurilor, serviciilor, imprumuturilor de capital etc.), consta in fixarea de comun acord a preturilor bunurilor sau serviciilor, de catre societati associate, dar domiciliate in tari diferite. Astfel o parte mai mult sau mai putin importanta din profit este transferata din tara unde impunerea este puternica in cea in care impunerea este mai usoara.

Pentru a combate manipularea preturilor de transfer sunt prevazute masuri de restabilire a bazei impozabile, la nivelul la care acestea ar trebui sa fie, daca s-ar utiliza preturile concurentei depline. Dificultatea consta in stabilirea acestor preturi, intrucat:

- produsele sunt diferentiate;

- industria moderna are un caracter oligopolistic;

- preturile difera in functie de factori diversi.

Sfera factorilor care influenteaza preturile pe piata cuprinde: elasticitatea cererii, structura retelelor de distributie, controlul preturilor, intensitatea concurentei.

Atunci cand se constata ca o societate prin utilizarea capitalului obtine un randament al acestuia sau un beneficiu brut care nu este comparabil cu al unor societati concurente, se stabilesc masuri corective. Sanctiunile constau in recalcularea beneficiului brut, determinarea corecta a obligatiei fiscale si a penalizarilor legale. Se excepteaza de la sanctiuni, societatile a caror situatie financiara este justificabila si acceptata legal.

Utilizarea abuziva a tratatelor fiscale consta in obtinerea de avantaje de pe urma dispozitiilor cuprinse intr-un tratat privind evitarea dublei impuneri (in special reduceri de cote si exonerari fiscale), de societati si personae fizice care nu aveau dreptul de a beneficia de pe urma acestora. Mijlocul consta in interpunerea unui intermediar intre investitorul real ( contribuabilul potential) si investitia realizata. Conditia este ca intre tara intermediarului si cea in care se realizeaza investitia, sa existe un tratat fiscal, prin care sa se asigure aplicarea unei cote reduse sau exonerarea de impozitul retinut la sursa pentru veniturile brute rezultate din investitie.

Societatea intermediara primeste veniturile aferente investitiei ( sub forma de dividende, dobanzi etc.) si poate apoi varsa profiturile obtinute investitorului real ( care nu are dreptul de a beneficia de un asemenea tratat fiscal). De multe ori acesta isi pastreaza anonimatul, astfel incat utilizand secretul bancar sa evite impozitul pe venitul net global, atunci cand acesta exista in tara sa de rezidenta.

Tarile cu sisteme fiscale dezvoltate sanctioneaza acumularea veniturilor de societati staine in favoarea rezidentilor acestora, prin crearea unor filiale in tarile care ofera cote reduse de impunere sau exonerari. In acelasi timp se sanctioneaza si platile facute nerezidentilor de catre societati din tari cu presiune fiscala ridicata, in scopul transferului mascat al capitalului si reducerii bazei impozabile in tara de origine a veniturilor. Numeroase tari prevad ca cetatenii rezidenti care pleaca, sa ramana sun incidenta legislatiei lor fiscale un anumit interval de timp. Deasemenea fostii rezidenti care revin pentru un anumit interval de timp in tara de plecare, reintra sub incidenta reglementarilor fiscale ale acesteia.

In consecinta o problema importanta si acuta pentru administratiile fiscale din tarile dezvoltate o constituie utilizarea abuziva a tratatelor fiscale.

3.4 Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale in cazul Romaniei

In cazul Romaniei, in directia prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, vor actiona si masurile care sunt prevazute in actele normative intrate in vigoare in anii 2002 si 2003.

Este vorba mai intai de organizarea in acest scop a cazierului fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenta si urmarire a disciplinei financiare a acestora si pentru intarirea administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului. Cazierul fiscal se organizeaza de Ministerul Finantelor Publice la nivelul central si la nivelul directiilor generale ale finantelor publice din judete si din municipiul Bucuresti, in format electronic. In cazierul fiscal sunt mentionate persoanele fizice si juridice, precum si asociatii, actionarii si reprezentantii legali ai persoanelor juridice, care au la activ fapte sanctionate de legile financiare, vamale, cat si cele care privesc disciplina financiara. Aceste sanctiuni pot fi inscrise in cazierul fiscal numai daca au ramas definitive si irevocabile. Certificatul de cazier fiscal este obligatoriu de prezentat in urmatoarele cazuri:

- la infiintarea societatilor comerciale de catre asociati, actionari si reprezentantii legali desemnati;

- la infiintarea asociatiilor si fundatiilor de catre membrii fondatori ai acestora;

- la autorizarea exercitarii unei activitati independente de catre solicitanti.

In al doilea rand, in prima parte a anului 2003 au fost instituite o serie de masuri deosebit de importante care vor avea un impact favorabil si in directia combaterii ferme a fenomenului evaziunii fiscale. Pe aceasta linie se inscrie masura aducerii la cunostinta publica a listei contribuabililor ( cu exceptia microintreprinderilor), care inregistreaza obligatii restante fata de unul sau altul din bugetele publice, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare. Aceasta lista si informatiile pe care ea le contine se aduc la cunostinta publica pe pagina proprie de Internet a fiecareia dintre institutiile si autoritatile publice care raspund de executia bugetelor respective. Actualizarea listei debitorilor si a obligatiilor restante ale acestora se face trimestrial. Publicarea acestei liste a devenit deja o practica.

Noile precizari privind aria evaziunii fiscale facute de Legea nr. 161/2003 - care modifica si completeaza Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale - in sensul ca aceasta cuprinde si sustragerea de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate statului, avand deci aceeasi conotatie ca si sustragerea de la impunere a materiei impozabile, consideram ca va avea un impact pozitiv pentru combaterea evaziunii fiscale (publicarea listei contribuabililor cu obligatii restante, cu cei care se sustrag de la plata impozitelor, i-a determinat pe unii restantieri sa-si achite restantele inainte ca lista sa fie facuta publica).

Prin alte modificari si completari care au fost aduse Legii nr. 87/1994, prin Legea nr 161/2003, se vor crea conditii favorabile pentru combaterea evaziunii fiscale. Se stipuleaza pentru contribuabilii care realizeaza venituri din activitatea de comert sau prestari servicii catre populatie ca sunt obligati sa afiseze, acolo unde desfasoara activitatea, autorizatia de functionare si certificatul de inregistrare. Importanta si necesara este si precizarea conform careia contribuabilii au obligatia de a utiliza pentru activitatea desfasurata numai documente primare si de evidenta contabila stabilite prin lege, ce vor fi achizitionate doar de la unitatile stabilite prin norme legale. In acelasi timp sunt mai clar precizate si delimitate actele si faptele care constituie infractiuni, prezentarea lor facandu-se in functie de gravitatea si de asprimea sanctiunilor care li se aplica.

Concluzii

Evaziunea fiscala a devenit un fenomen omniprezent in plan economic si social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere poate atenta in viitor la stabilitatea economiei nationale.

In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat ar conduce la echilibrarea macroeconomica si la asigurarea conditiilor unei dezvoltari economice.

Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar sa se impuna niste sanctiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil si poate, in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.

Legile fiscale trebuie sa fie simple, clare, precise si relativ stabile, sa se faca o deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate din culpa, din neglijenta sau din cauze independente de vointa contribuabilului. Este necesar sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale, sa se elaboreze norme clare cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice.

Ca o concluzie finala, se poate afirma ca fara o analiza profunda si sistematica a mecanismelor interne - coroborate si cu cele internationale - ale fenomenului evazionist este greu sa se puna in miscare instrumente si masuri care sa conduca la combaterea si prevenirea evaziunii fiscale.

Bibliografie

Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal in stiinta finantelor, Ed. Codecs, Bucuresti, 1998

Theodor Mrejeru, Dumitru Andreiu Petre Florescu, Dan Safta, Marieta Safta, Evaziunea fiscala. Practica judiciara. Legislatie aplicabila, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

Nicolae D. Popescu, Finante publice, finante, bugete, fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Iulian Vacarel, Finante publice , Editia a V a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2006










Document Info


Accesari: 3486
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )