TIPURI DE CECURI
1.Cecurile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
a) Din punct de vedere al modului in care este stipulat beneficiarul:
- cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza “la ordin”(cec girabil). Clauza nu este obligatoriu sa figureze pe instrument, deoarece simpla inscriere a cuvantului “cec“, implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din acesta;
- cec platibil unei anumite persoane cu clauza “nu la ordin”. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea emisiunii ordinare;
- cec la purator. Cecurile care fac parte din aceasta categorie, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea “la purtator“. Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtatorului instrumentului. Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul.
b) Dupa modul de incasare :
- cec simplu (se poate plati in numerar, devenind numerar, in conditiile legii, sau in cont. Se poate transforma in cec barat si in cec certificat);
- cec certificat (reprezinta cecul pe care o societate bancara aflata in pozitia de tras confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii ordonate prin respectivul instument de plata. Certificarea poate fi solicitata societatii bancare de catre tragatorul emitent sau un posesor ulterior ,beneficiar al cecului, inainte de a-l da la plata;
- cec de calatorie (in momentul emiterii unui cec, tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec la prezentare);
c) In functie de partile angajate in derularea platilor:
- cec personal (tras de o persoana fizica sau juridica asupra unei banci);
- cec circular (este un titlu de credit la ordin, emis de catre o societate bancara asupra unitatilor sale teritoriale sau asupra altei societati bancare).
Circulatia cecului
Explicatii:
banca elibereaza carnetul de cecuri;
incheierea contractului comercial international;
3,4 importatorul trage un cec asupra bancii trase si il remite exportatorului;
5. la scadenta, exportatorul, beneficiar al cecului, il remite spre incasare la banca sa;
6. banca beneficiarul prezinta cecul la plata bancii trase;
7. banca trasa achita cecul si astfel se stinge creanta exportatorului.
Cecul simplu
Cecul simplu poate fi prezentat de posesorul sau (beneficiarul, in cazul in care nu a fost girat, sau ultimul giratar, daca a fost girat) la:
a) unitatea bancara care il deserveste, in vederea:
- incasarii in numerar sau in cont (daca tragatorul are cont deschis la aceeasi unitate bancara);
- remiterii la incasare pe circuitul intrabancar (daca tragatorul are cont deschis la o alta unitate bancara teritoriala a celeiasi societati bancare) sau, dupa barare de catre posesor, pe circuitul interbancar (daca tragatorul are cont deschis la o alta societate bancara);
b)unitatea bancara teritoriala care dserveste tragatorul. In cazul decontarilor intrabancare, cecul poate fi prezentat pentru a fi incasat in cont sau in numerar conform reglementarilor interne ale bancii si direct la unitatea bancara a platitorului.
Cecul barat
Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care nu are nimic inscris in spatiul delimitat de aceste linii, se numeste cec barat cu barare generala.
Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului posesor.
Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care, in spatiul delimitat de aceste linii, are inscrisa denumirea unei societati bancare, se numeste cec cu barare speciala.
In cazul cecului cu barare generala sau speciala, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei societati bancare, printr-o unitate bancara apartinand acesteia, care sa primeasca plata in locul sau.
Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre tragator sau, in cursul circulatiei acestuia, de catre oricare dintre posesorii instrumentului respectiv.
Bararea generala poate fi transformata in barare speciala prin redactarrea denumirii unei societati bancare intre cele doua linii paralele.
Bararea speciala nu se poate transforma intr-o barare generala.
Stergerea liniilor paralele sau a denumirii unei societati bancare redactata intre cele doua linii paralele se considera ca si cum nu ar fi fost efectuata.
Un cec cu barare generala poate fi platit numai unei societati bancare sau unui client al societatii bancare aflate in pozitia de tras pe instrumentul respectiv.
Un cec cu barare speciala poate fi platit numai societatii bancare a carei denumire se afla trecuta intre cele doua linii paralele trasate pe fata instrumentului respectiv.
In situatia in care societatea bancara nominalizata intre cele doua linii paralele este chiar societatea bancara aflata in pozitie de tras, plata cecului se face catre un client al acesteia.
Un cec barat poate fi dobandit de catre o societate bancara numai de la unul dintre clientii sai sau de la alta societate bancara. Astfel, o societate bancara care trebuie sa primeasca plata unui cec barat poate sa recurga pentru incasarea sumei la serviciile unei alte societati bancare .
Daca posesorul unui cec barat nu este clientul societatii bancare trase ,plata respectivului instrument nu se va putea efectua decat prin intermediul unei societati bancare.
Cecul barat poate fi prezentat de catre posesorul sau, dupa caz, la:
a) Unitatea bancara teritoriala care il deserveste, in vederea:
- incasarii in cont (daca tragatorul are cont dechis la aceeasi unitate bancara);
- remiterii la incasare pe circuit intrabancar (daca tragatorul are cont deschis la o alta unitate teritoriala a bancii respective ) sau pe circuit interbancar (daca tragatorul are cont deschis la o alta societate bancara);
b) Unitatea bancara teritoriala care deserveste tragatorul.
In cazul in care platitorul are cont deschis la o alta societate bancara, cecul barat se remite spre incasare pe circuitul interbancar si intra in compensarea platilor potrivit prevederilor si circuitelor prezentate in reglementarile legale in vigoare privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport hartie.
Avantajele cecului barat decurg din securitatea sporita pe care o ofera pentru banca, fiind platibil numai unei persoane determinate. Menirea lui esentiala este de a facilita platile prin moneda scripturala ,riscul pierderii si al furtului fiind diminuate.
Cecul de calatorie.
Cecul de calatorie este instrumentul de plata prin care tragatorul conditioneaza plata acestuia de identitatea celor doua semnaturi puse pe cec de cumparator. Cecul de calatorie este un cec prealimentat (achitat in avans) disponibil in marea majoritate a monedelor de circulatie internationala, intr-un numar limitat de denominari 9ex.:20,50,100 si 500 USD).
In cazul unui cec de calatorie, succesiunea operatiilor este urmatoarea:
a) tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita posesor;
b) in momentul cumpararii cecurilor de calatorie, posesorul inscrie o prima semnatura pe fiecare cec in parte, in fata tragatorului;
c) posesorul cecurilor de calatorie le remite altei persoane in schimbul obtinerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar. Aceasta persoana este denumita beneficiar ;
d) in momentul remiterii cecurilor de calatorie catre benenficiar, posesorul inscrie o a doua semnatura in fata acestuia. Identificarea perfecta intre cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului respectiv;
e)beneficiarul incaseaza contravaloarea cecurilor de calatorie de la societatea bancara trasa unde isi are deschis contul tragatorul.
Cecul circular
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de catre o societate bancara asupra unitatilor sale teritoriale sau asupra altei societati bancare.
Cecul circular este platibil la vedere in oricare din locurile indicate pe instrument de societatea bancara emitenta.
De regula, in cecul circular societatea bancara emitenta este atat tragator, cat si tras.
Prin cecul circular, societatea bancara emitenta se obliga definitiv a efectua plata cecului respectiv in favoarea beneficiarului, care este si clientul sau.
Cecul circular cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii:
a) denumirea de cec circular in cuprinsul instrumentului, astfel incat sa rezulte cu precizie intentia emitentuluide a se supune dispozitiilor legale privind acest tip de instrument;
b) promisiunea neconditionata a societatii bancare de a plati la vedere o anumita suma de bani;
c)numele si prenumele primitorului, clientul societatii bancare emitente;
d) data si locul in care a fost emis cecul circular;
e) semnatura reprezentantului legal al societatii bancare emitente.
Este interzisa emiterea de cecuri circulare la purtator.
Cecul circular caruia ii lipseste unul din elementele mentionate mai sus nu are valoarea unui cec circular.
Cecul circular este platibil la vedere in termen de 30 de zile de la ddata emiterii. Posesorul care nu prezinta cecul la plata in acest interval, decade din dreptul de regres.
Posesorul care nu s-a prezentat la plata in termen de 30 de zile de la data emiterii sau caruia plata nu i-a fost efectuata la prezentare are dreptul la o actiune in contra societatii bancare emitente. Acest drept se prescrie in termen de trei ani de la data emiterii.
Daca societatea bancara emitenta a ajuns in urma circulatiei cecului circular in posesia acestuia, inseamna ca respectivul instrument a incheiat ciclul economic pentru care a fost destinat. Girul in favoarea societatii bancare emitente stinge obligatia asumata prin cecul circular.
Cecul in alb
Cecul in alb este acel cec care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile obligatorii prevazute de reglementarile legale in vigoare asupra cecului.
Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cecul la plata, respectiv cand il remite spre incasare pe circuit bancar. Este obligatoriu ca un cec in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.
Primitorul cecului in alb, ca si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile obligatorii prevazute de reglementarile legale in vigoare asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Dreptul de a completa trece de la un posesor la altul o data cu predarea cecului.
Pentru ca posesorul cecului sa nu depaseasca intelegerile initiale dintre semnatarii cecului, in cazul cecului in alb se va adauga o clauza care sa contina una dintre urmatoarele formulari:
a ) ”inaintea platii posesorul va completa cecul“ in cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia ;
b) ”inaintea platii posesorul va completa cecul”, fara a depasi ….. - in cazul dreptului limitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia.
Limitarea dreptului posesorului cecului in alb de a completa instrumentul se va face in legatura cu una sau mai multe mentiuni obligatorii.
Cecul certificat
Prin expresia “cec certificat“ se intelege cecul pe care o societate bancara aflata in pozitie de tras confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii ordonate prin respectivul instrument de plata, semnand cecul pe verso, garantand prin certificare existenta acoperirii si mentinerea ei pana la expirarea termenului de prescriptie de 6 luni.
Prin certificarea cecului, trasul nu se obliga direct, insa are obligatia ca in caz de neplata sa despagubeasca pe posesorul care a suferit o dauna.
Din acest motiv, banca blocand suma de plata in contul curent al clientului sau.
Cecul alterat
Un cec alterat contine stersaturi, modificari sau adaugiri ale unor cuvinte, date, mentiuni din textul instrumentului.
Prin alterarea unui cec se intelege stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mentiuni care au facut sau fac parte din textul instrumentului sau adaugarea altora .
Alterarea unui cec valabil emis nu este o cauza de nulitate a instrumentului respectiv. Numai lipsa unor elemente esentiale trage nulitatea acestui cec.
Daca alterarea este facuta astfel incat pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligatiile ce le revin, fata de acestia si numai fata de acesti, cecul este considerat inoperant .
In cazul in care din cecul alterat nu rezulta cu claritate daca o semnatura a fost pusa inainte sau dupa data alterarii, se presupune ca semnatura a fost pusa inaintea alterarii.
Cecul postal
Cecul postal este folosit in localitatile unde nu exista sucursale sau agentii ale bancilor. In Franta sunt utilizate patru tipuri de cec postal: cecul pentru retrageri din contul postal, cecul nominativ, cecul la purtator si cecul virament. Cecul postal este netransmisibil prin gir.
Cea mai noua metoda de garantare a cecurilor este “eurocentul“ care este un cec cu legitimatie de garantie. Specificul acestor cecuri consta in faptul ca banca emitenta elibereaza odata cu carnetul de cecuri si o carte de garantie care cuprinde o serie de date (numar cont, nume beneficiar) care ofera o mai mare securitate si ,totodata, garanteaza bancii platitoare incasarea banilor de la banca emitenta.
Termenele de prezentare la plata
Cecul poate fi platit numai la vedere (la prezentare).Orice mentiune redactata pe cec privind o anumita scadenta fixa sau o anumita perioada de timp admisa intre data prezentarii si data platii cecului este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa .
Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt:
a) 8 zile, in cazul cecului platibil chiar in localitatea in care a fost emis (daca domiciliul bancii trase se afla in localitatea in care a fost emis)
b) 15 zile, in cazul cecului platibil intre localitati diferite (daca respectivul cec a fost emis in alta localitate decat domiciliu bancii trase).
c) 30 zile in cazul cecului circular.
d) cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 de zile, iar daca este emis in afara Europei, in termen de 70 de zile.
Cecul emis in Romania si platibil intr-o alta tara are ca termen de prezentare termenul prevazut in legislatia tarii in care urmeaza a se efectua plata.
Termenele prezentate mai sus sunt exprimate in zile calendaristice si se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului de catre tragator.
In cazul in care termenul prevazut de lege privind diferitele operatiuni cu cecuri are, ca ultima zi, o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza.
Zilele de sarbatoare legala sunt cuprinse in calculul termenelor legale prevazute mai sus.
Dupa expirarea termenelor de prezentare la incasare, tragatorul are dreptul de a revoca plata cecului, in cazul in care clientul, in calitate de posesor al cecurilor, solicita remiterea lor la banca trasa prin circuitul bancar, acesta se obliga sa prezinte cecurile respective la banca care il deserveste in timp util, cunoscand ca banca nu raspunde de nesosirea cecurilor la termen la banca trasa.
Se pot primi cecuri in vederea remiterii spre incasare la banca trasa si dupa expirarea termenelor prevazute mai sus, banca neasumandu-si nici o raspundere daca acestea ajung la banca trasa si tragatorul a revocat ordinul de plata.
In raporturile rezultate in temeiul cecului, debitorilor nu le pot fi acordate termene de gratie de nici un fel, nici prin lege, nici pe cale judecatoreasca.
In cazul neprezentarii la plata in termenele de prezentare la plata, posesorul pierde dreptul de regres impotriva girantilor si garantilor (avalistilor)mentionati pe cec.
Postdatarea cecului.
Cecul care are inscrisa ca data a emiterii sale o data ulterioara datei prezentarii la plata se numeste cec postdatat.
Acest cec este platibil in ziua prezentei, data mentionata ca data a emiterii considerandu-se ca si cum nu ar fi fost scrisa.
Prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii, este platibil in ziua prezentarii.
Potrivit reglementarilor legale, cecul poate fi onorat de tras la prezentare, daca in intervalul de timp dintre emitere si prezentare, tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec .In cazul introducerii instrumentului pe circuitul bancar inainte de data inscrisa ca data a emiterii, tragatorul la data prezentarii la plata a cecului, poate fi pus in situatia de a nu-l putea onora la plata, generand astfel un incident de plata major.
Revocarea la plata a cecului
Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat, cu conditia ca tragatorul sa nu fi revocat ordinul de plata privind cecul respectiv.
Un cec va putea fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv .
Principiul nerevocabilitatii cecului in interiorul termenului legal de prezentare nu este afectat de situatiile limita intervenite in ceea ce il priveste pe tragator.
Astfel, cecul produce aceleasi efecte si purtatorul sau benefciaza de aceleasi drepturi chiar daca dupa emiterea acestuia au intervenit moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.
4. Posesor al cecului
In cazul in care cecul nu a fost girat, posesor legitim al cecului este beneficiarul platii al carui nume sau, dupa caz, a carei denumire este indicat /indicata pe fata cecului.
Pentru detinatorul unui cec transmisibil prin gir sa fie considerat posesor legitim al cecului este necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cec sau pe adaosul acestuia (“foaie de prelungire sau allonge“)
Posesorul cecului este cel indicat in ultimul gir ca giratar, iar daca este vorba de un gir “in alb“, atunci posesor poate fi orice persoana.
Posesorul unui cec la purtator nu este obligat sa dovedeasca legitimitatea posesiei sale printr-o serie neintrerupta de giruri, simpla detinere a cecului facandu-i posibila exercitarea drepturilor sale privind respectivul cec.
Legitimitatea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o alta persoana se face diferit in functie de tipul de cec:
a) in cazul in care cecul este “la ordin“ posesorul este aparat din punct de vedere legal, daca isi justifica posesia printr-o serie neintrerupta de giruri, iar daca respectivul cec nu a fost girat, posesor legitim al cecului este beneficiarul platii.
b) in cazul cecului “la purtator“, posesorul este aparat prin simpla posesiune a cecului respectiv.
Posesor legitim al unui cec “netransmisibil”, in functie de cel care a pus aceasta clauza, este:
a) daca respectiva clauza a fost pusa de catre tragator, posesor legitim al cecului este beneficiarul platii al carui nume este indicat/indicata pe fata cecului.
b) daca respectiva clauza a fost pusa de catre un girant, posesor legitim al cecului este giratarul acestuia sau o societate bancara daca respectivul girator a girat la randul lui cecul.
Schema circulatiei unui cec (exemplu):
Explicatii:
emiterea carnetului de cec;
incheierea contractului de vanzare-cumparare;
SC “Atlas” SRL trage un cec asuprea Bancii”X”SA;
aceasta remite cecul tras asupra Bancii”X”SA;
aceasta prezinta cecul Bancii “Y”SA;
aceeasta prezinta cecul de plata;
datoria este stinsa;
banca achita cecul.
SC “Atlas” SRL cumpara de la magazinul SC “Star“ SRL produse electronice in suma de 5000 lei.
SC “Atlas” SRL detine un cont curent deschis la Banca “X”, in timp ce SC “Star“ SRL detine un cont curent deschis la Banca “Y”.
In baza disponibilului din contul sau curent Banca “X“ ii elibereaza societatii SC”Atlas” SRL un carnet de cecuri.
In momentul in care reprezentantul SC “Atlas” SRL cumpara marfurile, el completeaza cu toate datele necesare, precum si cu suma care reprezinta echivalentul valoric al produselor electronice cumparate ,o fila din carnetul de cec, pe care semneaza si pe care o inmaneaza reprezentantului magazinului.
Din acel moment, “SC Atlas SRL” a devenit tragatorul, Banca “X” a devenit trasul, iar “SC Star SRL” devine beneficiarul. “SC Star SRL” prezinta cecul Bancii “Y” si il transmite Bancii “X” pentru a fi incasat. Banca “X” achita cecul Bancii “Y”.
In felul acesta se stinge obligatia de plata a “SC Atlas SRL” fata de “SC Star SRL”.
5.Operatiuni cu cecuri
Pentru a preveni falsificarea si contrafacerea cecurilor, formularele sunt standardizate, inseriate si imprimate pe o hartie speciala.
In Romania, Normele tehnice nr 9/1994 al Bancii Nationale a Romaniei prevad standarde tehnice ale suportului de hartie precum si conditiile de asigurare a securitatii cecului:
- serie si numar dinstincte pentru fiecare formular;
- elemente de desen (filigran incorporat si retea complexa de linii);
- text sau desen in culori fluorescente, dintre care cel putin doua culori care pot fi detectate cu ultraviolete;
- fibre invizibile cu reflexie albastra, verde si rosie;
- tratare chimica a hartiei si imprimarea cu cerneluri sensibile la apa si la agentii chimici;
- un elemenet secret de securitate, ales de fiecare banca si cunoscut numai de aceasta;
- microtext;
- incorporarea unui desen, care nu poate fi reprodus prin copiatoare alb-negru sau color;
- banda rezervata procesarii automate.
In Franta, din anul 1979, formularele sunt prebarate si poarta mentiunea “netransmisibil prin gir“. Prin exceptie, la cererea expresa a clientilor, bancile pot elibera si cecuri transmisibile prin gir cu informarea Administratiei Financiare si cu plata unei taxe de timbru.
In Statele Unite formularele de cec sunt decorate cu imagini fabuloase.
In Romania, pentru a fi valabil, cecul trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea nr.59/1934, modificata prin Legea nr.83/1994, care a aprobat Ordonanta Guvernului Romaniei nr 11/199 Conform dispozitiilor art.V al acestei ordonante, Banca Nationala a Romaniei a emis Norme –cadru nr 7/08.01994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri precum si Normele tehnice nr.9/20.04.1994 privind circulatia si standardele tehnice si de continut ale cecului.
Emiterea cecului este o operatiune complexa, alcatuita din doua faze:
- completarea formularului de cec;
- predarea cecului catre beneficiar.
6.Masuri de contracarare a riscului de neplata a cecului
Cecul, desi are o larga utilizare in platile internationale, prezinta dificultati juridice privind armonizarea legislatiilor nationale. Astfel, in unele tari, precum Arabia Saudita, nu exista nici o legislatie.In Franta, Olanda, Luxemburg si S.U.A. provizionul trebuie sa fie prealabil si disponibil, pe cand in Anglia provizionul este estimat in momentul prezentarii cecului la banca trasului. In Germania provizionul nu exista, banca trasa platind din fondurile sale pana la un anume plafon ,care variaza in functie de situatia financiara a trasului. In Franta refuzul la plata nu este sdmis decat in caz de pirdere sau furt in timp ce legislatiile germana, engleza si americana sunt mai suple.
Avand in vedere cele mai de sus, este indicat utilizarea in platile intenationale a cecului certificat, dar acesta nu exista in tari ca S.U.A., Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Irlanda si Suedia.
Astfel emitentului ii sunt recomandate urmatoarele :
- sa utilizeze acest instrument de plata pentru achizitionarea de valori importante, de la distanta mare pentru care este necesara preconstituirea unui mijloc de proba;
- sa nu emita cecuri fara a exista un provizion prealabil si suficient in cont;
- sa pastreze carnetul de cecuri la loc sigur;
- sa completeze cecul cu atentie,cu un scris lizibil si sa bareze rubricile necompletate;
- in cazul pierderii sau furtului formularelor sa anunte banca imediat ,in scris ,si daca este cazul si politia ,mentionand numerele formularelor respective.
Primitorul unui cec ii sunt recomandate urmatoarele:
- sa verifice atent cecul atat din punct de vedere al aspectului exterior cat si al continutului;
- sa solicite actul de identitate al platitorului pentru a inscrie pe spatele cecului datele de identificare ale acestuia;
- se asigure ca s-a constituit provizionul necesar efectuarii platii;
- sa depuna imediat cecul la banca;
- sa anunte politia in cazul in care banca nu accepta cecul la plata deoarece a fost declarat pierdut sau furat;
- sa-l contacteze imediat pe emitent, daca banca semnaleaza ca cecul este gresit completat, dar nu sa-i remita cecul;
- ia in considerare posibilitatea emiterii cecului fara acoperire, fapt care duce la refuzul bancii de a efectua plata. In aceasta situatie mai exista sansa ca sa se crediteze contul tragatorului sau ca acesta sa plateasca direct;
- sa solicite avalizarea cecului de catre o banca de prim rang.
7.Modernizarea cecului
Sistemele de cecuri electronice au fost folosite pentru transferul electronic de fonduri inca din anii 1970. Ele utilizeaza structura de baci existente si elimina cecurile de hartie.
Avantajele principale oferite de acestea sunt:
- timpul foarte rapid de efectuare a platilor;
- reducerea costurilor privind hartia folosita;
- confirmarea instantanee a solvabilitatii platitorului;
- flexibilitatea si marea varietate de implementare,de la tranzactii mici, folosind retelele automate de bani, in marile retele internationale de clearing, ar fi CHIPS (Clearing House Interbank Payments System) format din peste 120 de banci din intrega lume. De exemplu, CHIPS efectueaza zilnic in jur de 200000 de tranzactii cu o valoare totala de 1,2 miliarde USD.
O slabiciune evidenta a utilizarii sistemelor de cecuri electronice o constituie caracterul privat si confidentialitatea platilor. In plus, bancile sunt obligate, prin reglementarile in vigoare, sa poata documenta, in detaliu, fiecare transfer.
Pe Internet, cecul de hartie poate fi repede inlocuit cu unul elctronic, semnat digital de catre emitent. Un consortiu de banci, FSTC (Financial Services Technology Consortium) a statuat un model de cec electronic foarte asemanator cecurilor clasice de hartie. Platitorul foloseste un procesor, de tipul unui smart de card PC, pentru a genera si semna un cec electronic ce va fi transmis prin posta electronica sau prin reteaua www.El se trimite fie bancii cumparatorului, care-l va onora prin verificarea semnaturii digitale si va trimite banii bancii vanzatorului, fie direct vanzatorului,care va verifica semnatura, il va semna la randul sau si il va trimite bancii sale.
Modelul FSTC se bazeaza pe folosirea sistemelor criptografice cu chei publice pentru semnatura digitala si pleaca de la premisa ca toate cheile publice ale participantilor si certificatele lor sunt cunoscute pretutindeni in sistem.
Capitolul STUDIU DE CAZ
Trei firme diferite colaboreaza intre ele pe baza unui contract incheiat intre parti. Una livreza stofe pentru confectii, a doua executa confectiile din stofa, iar a treia le valorifica prin vanzarea in magazinul lor.
Firma de confectii “BRAICONF“ SRL din Bucuresti executa confectii care le livreaza periodic unui magazin de desfacere al firmei “SERENA” SRL. Din vanzarea marfii livrata periodic, firma “SERENA” SRL depune banii la BANCA “B” din Bucuresti care are cont deschis la B.N.R.
Firma “BRAICONF“ isi face aprovizionarea cu materiale de la o firma, ”DUNAREA“ SRL specializata in confectionarea de stofe.
Firma “BRAICONF“ SRL de cate ori ridica marfa pentru confectiile sale de la “SERENA“ SRL, emite un cec, din incasarea caruia firma “SERENA” SRL achita salariile muncitorilor angajati. Astfel, emitentul cecului in calitate de tragator, ”BRAICONF”SRL, preda cecul beneficiarului, ”DUNAREA”SRL cu cont deschis la BANCA “A” care si ea are cont deschis la B.N.R. Din cec reiese ca trasul este firma “SERENA” SRL cu contul curent deschis la BANCA “B”.
Unul din cecuri este emis la data de 26.11.2009. Clientul beneficiar “DUNAREA” SRL va prezenta cecul unitatii bancate “A” unde isi are deschis contul curent, pe data de 211.2009. Unitatea bancara “A” (care este si initiatoare si prezentatoare) completeza cecul la rubrica “Compensabil la“ cu numele judetului respectiv si o prezinta unitatii bancare “B” (care este si primitoarea si destinatara), fara a introduce instrumentul in compensare la sucursala B.N.R a judetului respectiv. Aceasta operatiune se efectueaza intre orele 11.00 – 11.30 la sucursala B.N.R din judetul respectiv pe data de 26.11.2009. In aceeasi zi de 26.11.2009, unitatea bancara “B” debiteaza contul clientului platitor (SERENA SRL) cu suma aferenta cecului acceptat. Unitatea bancara “A” (initiatoarea) introduce scriptic in compensare cecul la sucursala B.N.R. din judetul respectiv sau la centrala B.N.R. in ziua de 27.11.2009. Unitatea bancara “B” (destinatara) accepta prin compensare cecul prezentat anterior de unitatea bancara :A”. Unitatea bancara “A” crediteaza contul clientului sau (DUNAREA SRL) cu suma aferenta cecului, acceptat de catre unitatea bancara “B” in acceasi zi 27.11.2009 (conform Anexei 1).
Pentru transformarea instrumentului de plata de debit -cecul in instrument de plata de credit, asa cum se poate observa si in Anexa 2, pasii sunt urmatorii:
- clientul beneficiar se duce la unitatea bancara a clientului platitor si remite cecul. Functionarul de la ghiseu ii controleaza elementele obligatorii dar mai ales specimenul de semnatura al platitorului(conform punctului 1 din Anexa 2).
- in schimbul cecului unitatea bancara a clientului platitor debiteaza contul clientului si completeaza un ordin de plata in 3 exemplare. Exemplarul vernil il da clientului beneficiar ca justificare a operatiunii pe care Banca “B” o va executa prin compensare. Astfel, banca platitorului va executa o plata interbancara al carui instrument de plata este ordinul de plata (conform punctului 2 din Anexa 2);
- unitatea bancara a clientului platitor introduce in compensare ordinul de plata la sucursala B.N.R.prin Circuitul 1(a) local;
- unitatea bancara a clientului beneficiar primeste ordinul de plata prin compensare si completeaza pe verso-ul acestuia la rubrica C data compensarii, aplicand stampila si semnatura autorizata (conform punctului 3 din Anexa 2).
In urma compensarii prin decontarea celor doua banci BANCA “A” poate credita contul clientului beneficiar (conform punctului 4 din Anexa 2).
Concluzii
Circuitele de compensare ale instrumentelor de plata, indiferent daca acestea suntde debit sau de credit, prevad durate de timp diferite, in functie de localizarea unitatilor bancare ale clientilor platitori si clienti beneficiari.
Circuitele de compensare ale instrumentelor de plata de debit, categorie in care sunt incluse cecurile, cambiile si biletele la ordin prezinta o particularitate suplimentara fata de cele privind instrumentele de plata de credit, si anume necesitatea alicarii unor proceduri bancare privind verificarea nivelului disponibilitatilor banesti existente in contul clientului platitor (tragator, tras sau alt obligat), anterior momentului stingerii creantei prin efectuarea platii. De aceea circuitele de compensare ale instrumentelor de plata de debit sunt mai lungi decat cele ale instrumentelor de plata de credit variind de la trei zile pentru cele locale la noua zile pentru cele cu circuit national, acestea fiind zile lucratoare la care se adauga sambetele si duminicile.
Prin metoda propusa de mine, transformand instrumentul de plata de debit in instrument de plata de credit, pe cele douasprezece circuite prevazute in Regulamentul nr/10/1994 al Bancii Nationale a Romaniei decontarea se face in trei si sase zile lucratoare. Plata nu se face direct beneficiarului prin remiterea cecului ci pentru a evita fraudele Banca “B” foloseste tot compensarea multilaterala si crediteaza contul clientului beneficiar.
In sistemul de compensare multilaterala a platilor pe suport de hartie, preferinta clientilor bancari s-a indreptat catre utilizarea instrumentului de plata de credit,fapt confirmat atat de ponderea numarului de instrumente de plata de credit cat si de valoarea acestora in totalul numarului si valorii instrumentelor de plata compensate.
Datorita faptului ca instrumentele de plata de debit pot fi platite prin instrumente de plata de credit,platile pe suport hartie sunt facute in timp real prin compensarea electronica.
|
