Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Barladul

geografie




BARLADUL


- vegetatia regiunii Barlad este unica pentru Romania




- componenta antropica romaneasca permanenta, omogena etnic si cultural

- Caile de transport au o densitate redusa

tipica regiune defavorizata, cu nivelul de dezvoltare cel mai scazut din Romania, cu numeroase pr 818c28i obleme sociale si environmentale

1. Componenta naturala a bazei de sustinere

Barladul defineste ca topic regiunea geografica suprapusa unitatii de podis omonime, strabatuta axial de raul cu acelasi nume si polarizata, in mare parte, de orasul Barlad. Ca urmare, trei elemente de ordin morfologic, hidrografic si habitational conlucreaza la atribuirea unei denumiri pe care o apreciem, astfel, potrivita.

Intercalata intre cele doua culoare fluviatile orientate nord- sud,ale Prutului si Siretului, regiunea releva trasaturi peisagistice definitorii derivate din larga desfasurare a unui relief de podis modelat pe structuri sedimentare moi (de unde excesiva dezvoltare a proceselor erozionale). Podisul Barladului este compartimentat

morfologic in urmatoarele subunitati; Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Podisul Covurlui, Dealurile Falciului si Depresiunea Elanului.

Fig.7. Subunitatile Podisului Barladului. a. Dealuri, coline; b- depresiuni; c- culoare depresionare.

Podisul Central Moldovenesc s-a dezvoltat pe latura sudica a platformei est-europene, acoperita de groase sedimente sarmatiene (marne, argile, nisipuri cu intercalatii de calcare si gresii), dispuse monoclinal. A rezultat un relief de platouri structurale si cueste afectate de alunecari de teren si torentialitate. Altitudinile sunt modeste (564 m in Dealul     Dorosan, 467 m in Dl. Cetatea).

Colinele Tutovei au aspectul unor interfluvii prelungi, monoclinale. Apar izolat cueste (Racovei), in schimb deplasarile in masa si torentialitatea sunt frecvente. Albia vailor este inecata in

propriile aluviuni ale raurilor.

Dealurile Falciului se extind intre vaile Barladului si Elanului si au altitudini mici (cea maxima, 376 m, in Dl. Oltenesti).

Platourile structurale, crestele, alunecarile de teren masive definesc

morfologia unitatii.

Depresiunea Elanului se sprijina in vest pe dealurile Falciului, iar in est pe culoarul Prutului. Are un relief de dealuri joase, cu mici cueste, terase si glacisuri.

Podisul Covurlui are un fundament hercinic, dobrogean, acoperit de depozite mezozoice si neozoice. Monoclinurile, cu altitudini sub 300 m, genereaza forme structurale (platforme, cueste, vai subsecvente). Pe loessuri s-a dezvoltat un microrelief de sufoziune si de tasare.

2. Componenta demografica si de habitat


3. Economia regiunii


Bibliografie selectiva

1. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac,D. (1980), Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

2. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi.

3. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei, Bucuresti.










loading...











Document Info


Accesari: 10546
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )