Orasul Constanta

Constanta (in turca Kustendji sau Köstence) este cel mai vechi oras locuit din Romania. Este un important municipiu si un centru cultural, economic si social de referinta. Din punct de vedere al numarului de locuitori, orasul Constanta se situeaza pe locul 2 in tara. Este cel mai mare port din bazinul Marii Negre si al patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al doilea ca marime, dupa Rotterdam. Constanta este capitala judetului Constanta, cel mai mare oras din intreaga Dobroge si din Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constanta a fost fondata sub numele de Tomis, in urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci din Milet in secolele VII-V i.Hr. Tomis („locul taierii”) este o referinta la legenda lui Iason si a navei Argo: Iason il luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) si fugarit fiind de acesta, poposi in peninsula, ucise baiatul si raspandi bucatile ca sa-l intarzie pe rege, ce trebui sa le caute si sa le adune pentru funeralii.

Localizare

Orasul se afla in sud-estul Romaniei, avand iesire la Marea Neagra. Constanta se afla intr-o zona lagunara in partea de nord-est si de est, usor deluroasa in partea centrala si de nord si de campie in sud si vest, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`- longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. In aceasta suprafata nu este inclusa si suprafata portului care are 31,82 km2, totalul in acest caz fiind de 1153,48 km2. Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al patrulea ca suprafata din Europa, avand 3182 ha (uscat si acvatoriu). La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei. Din punct de vedere geografic statiunea Mamaia este o laguna. Din punct de vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanta. Merita subliniat faptul ca orasul Constanta este lipit in partea lagunara de nord prin statiunea Mamaia de orasul Navodari, in partea deluroasa de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de orasul Ovidiu, iar in partea de sud prin portul Constanta Sud de comuna Agigea.

Vedere la bulevardul 1 decembrie 1918

Vedere din satelit a orasului

Ape

O mare parte din suprafata orasului se afla intr-o zona lagunara, avand lacul Siutghiol ('Ghiolul Mare' in folclorul local, sau lacul Mamaia in limbaj turistic) in nord si lacul Tabacarie ('Ghiolul Mic' in folclorul local) in est-nord-est. Constanta se afla practic pe o insula, municipiul fiind marginit la nord-vest si nord de Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari, la est de Marea Neagra, iar la sud si vest de Canalul Dunare-Marea Neagra. Desi la suprafata orasul nu are nicio sursa de apa curgatoare, in subteran situatia este spectaculoasa. Pe sub Constanta trece un fluviu subteran (Acviferul Jurasic - Superior - Barremian in limbaj de specialitate) care curge cu 2 metri pe zi din directia sud-vest spre nord-est si al carui debit il depaseste cu mult pe cel al Dunarii, fiind cel mai important zacamant de apa potabila din Romania. Toata apa potabila furnizata populatiei orasului este extrasa prin cateva zeci de puturi din acest enorm acvifer subteran si numai consumul industrial se face din sursa de suprafata 'Galesu' aflata pe Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari. Din acest motiv municipiul Constanta nu s-a aflat niciodata in situatia de a restrictiona consumul de apa potabila, chiar si in varf de sezon turistic, pe canicula sau seceta prelungite.

Constructii

Sectorul constructiilor traverseaza un adevarat boom in Constanta, ritmul fiind   impresionant, apar noi cartiere pe harta orasului, unele de vile, altele de blocuri cu inaltimi variind intre 4 si 27 de etaje, noi centre comerciale, un spital regional, hoteluri, sedii de birouri. In anul 2006, conform companiei poloneze de consultanta imobiliara REAS, ritmul constructiilor de locuinte in Constanta a fost de trei ori mai ridicat ca in Bucuresti, volumul raportat la numarul de locuitori. Chiar daca numele noilor cartiere sau ansambluri rezidentiale sunt exotice; Mamaia Summerland, Spectrum Residences, Mamaia Beach Residential, Tomis Plus Residences, Neocity Residences, Flamenco Residences, Central Apartments, Sunrise Residences, Solaris Tower, santierele sunt o realitate si o prezenta cotidiana in oras. Multe alte santiere ale dezvoltatorilor imobiliari se afla in lucru pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanta. Nu in ultimul rand, se cuvin remarcate si cele trei santiere aflate in diferite stadii de executie ale viitoarelor noi mall-uri ce vor aparea incepand cu aprilie 2008 si pana in 2009 in Constanta; City Park Mall of Constanta, Trident Plaza Mall si Polus Center Mall.

Reteaua de transport

2 dintre cele mai importante bulevarde ale orasului, Mamaia si Lapusneanu

Municipiul Constanta este singurul din Romania deservit de toate caile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian. Transporturile rutiere beneficiaza de o retea de strazi si bulevarde foarte bine pusa la punct si de curand asfaltate integral. Bulevardele lungi si late cu cate 4, 6 sau 8 benzi fac posibil accesul rapid din oricare intrare spre centrul orasului, chiar daca numarul masinilor a crescut vertiginos dela an la an, Constanta fiind si din acest punct de vedere pe locul doi dupa Bucuresti in privinta numarului de masini noi inmatriculate in primele 8 luni din anul 2007. In anul 2003 Constanta a fost primul oras din Romania care a inlocuit in totalitate vechile autobuze si troleibuze cu altele noi, unele dintre autobuze fiind dotate cu aer conditionat. Cele mai spectaculoase lucrari in infrastructura rutiera se vor realiza anul acesta. Cele doua autostrazi, Autostrada Soarelui, tronsonul Cernavoda - Constanta si Autostrada de Centura Constanta (Ovidiu - Agigea) vor avea un nod de intersectare spectaculos la intrarea vestica a orasului. Va incepe constructia drumului express de nord care va lega Constanta de Delta Dunarii, acesta adaugandu-se celorlalte doua drumuri express existente, 'E 60' Aeroportul International Mihail Kogalniceanu - Constanta si 'E 87' Constanta - Mangalia. In privinta transportului feroviar dezvoltarea este la fel de spectaculoasa, Constanta are legaturi directe pe calea ferata cu Bucuresti, Mangalia si Tulcea, precum si un terminal ferry-boat la Marea Neagra in portul Constanta Sud. In anul 2009 va fi terminata calea ferata de mare viteza Bucuresti - Constanta ce va permite scurtarea timpului de deplasare intre cele doua mari orase la circa 1h si 30min. Transportul maritim este foarte bine reprezentat prin porturile Constanta Nord si Constanta Sud, ultima linie maritima infiintata fiind Shanghai - Constanta. Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanta Sud, pe Canalul Dunare-Marea Neagra, mai departe pe fluviul Dunarea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Transportul aerian desi nu este la fel de dezvoltat ca in cazul celorlalte cai de transport, este reprezentat prin Aeroportul International Mihail Kogalniceanu Constanta. Acest aeroport, construit din motive de securitate si zgomot in afara orasului, se afla pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanta si poseda singura pista in totalitate betonata din Romania, in lungime de 3,5 km si capabila sa primeasca cele mai mari si mai grele aeronave din lume. Pe acest aeroport va opera in premiera in Romania, incepand din aprilie 2008, cea mai mare companie low cost din lume Ryanair.

Procesul de antropizare

Constanta a fost fondat in urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci din Milet in secolele VII-V i. Ch, sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungand la nivelul unui polis de abia in secolul IV-III i. Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciti si celti), Tomis infloreste urbanistic din secolul III i. Ch. Incepand cu secolul I i. Ch., Tomisul intra in vizorul romanilor, care devin stapanii acestor meleaguri din sec I d. Ch. In acest timp, mai precis intre anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata. Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate de numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin, crestinism cu origine apostolica datorat sfantului apostol Andrei. In aceasta perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii), portul Tomis este numit in izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel Mare (274-337) in onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV pana la sfarsitul sec. XIX, Constanta intra in componenta imperiului otoman, dupa ce in secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.

In urma Razboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunare si Marea Neagra a revenit Romaniei. Prin aceasta a inceput dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei in general. Totodata au fost luate masuri de romanizare a provinciei, locuita la acea vreme in majoritate de turci si de tatari. Dupa construirea Podului de la Cernavoda intre 1890-1895, de catre Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Roman si s-au deschis linii maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta intre 1895-1909, Serviciul Maritim Roman avand linii catre Constantinopol, Prieu, sau chiar Rotterdam. Dupa perioada nefasa a Primului Razboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare de forta de munca, 70% din traficul maritim tranzitand portul.

In 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau romani, in oras traind in continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul recensamant, in Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind romani. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armanii, armenii si grecii.

Evenimente
4200 i.Hr.-3700 i.Hr. - Primele asezari umane, din neolitic, atestate de descoperirile de la Hamangia.
2500 i.Hr. - Este fondat Tomis de catre colonistii greci din Milet.
657 i.Hr. - Negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis si in alte puncte litorale favorabile lor.
260 i.Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica, atesta importanta Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria si Callatis, coalizate, pe de alta de Bizant.
72 i.Hr.-71 i.Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus, realizeaza o expeditie pe tarmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane.
62 i.Hr.-61 i.Hr. - Rasculatii greci ii infrunta pe romani sub zidurile Histriei. Aici, proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoaste poate cea mai rusinoasa infrangere suferita candva de un general roman.
55 i.Hr.-54 i.Hr. - Burebista reuseste sa integreze statul sau in toate cetatile vest-pontice, de la Olbia in nord (la gurile Bugului), pana la Apollonia (Sozopol) in sud (in Bulgaria).
29 i.Hr.-28 i.Hr. - O invazie a dacilor si bastarnilor in sudul Dunarii este respinsa de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus.
9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu isi va afla la Tomis a doua patrie.
170 - Pacea romana va fi tulburata, insa, de atacurile costobocilor si, la mijlocul secolului urmator, de incursiunile razboinice ale getilor, in alianta cu carpii, cum aflam in Zosimos.
270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de aparare.
369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, in conflict cu imparatul Valens, apara acerb ortodoxismul.
381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic
585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor si avarilor, sunt urmate de patrunderile, pe uscat si pe apa in peisajul tomitan.
679 - Bulgarii veniti la Gurile Dunarii de pe Volga infrang ostile lui Constantin IV Pogonatul (668-685) si, sub conducatorul lor, Asparuch sau Isperich, intemeieaza un stat in Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.
1318 - In cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se afla inscrisa si Constanza
1374 - Este mentionat in confruntare cu genovezii, Dobrotici se considera protectorul porturilor de la Mare si Dunare
1388-1390 - In cursul confruntarilor, atat succesorul lui Dobrotici, Ivanco, cat si tarul Sisman, de la Vidin, pier in lupta.
1417-1419 - Companiile otomane in Dobrogea, cu tot caracterul lor de expansiune brutala, n-au asigurat stabilitatea administratiei turcesti aici.
1476 - Mehmed al II-lea traverseaza Dobrogea, conform izvoarelor turcesti, fara rezistenta.
1484 - Ultimele puncte de opozitie, cetatile lui Stefan cel Mare, Chilia si Cetatea Alba, aflate la Nordul Dobrogei sunt cucerite de Baiazid al II-lea.
1585 - Calugarul italian Mancinelli descrie Constanta ca pe un catun, unde fusese pe vremuri frumosul oras Constanta, din ale carui urme (vestigii) un oarecare turc bogat, cautand comori, pusese sa se sape sub lespezi de marmura.
1822 - 1828 turcii ridica fortificatii pe faleza inalta a orasului, favorizati de pozitia strategica si de existenta vechilor ziduri din antichitate;
1829 in urma pacii de la Adrianopole, armatele rusesti in retragere, dinamiteaza fortificatiile Constantei, distrugand si o mare parte din oras;
1860 se inaugureaza linia ferata care unea Cernavoda de Constanta, construita de societatea britanica Danube and Black Sea Railway Co. Ltd.
14/15 noiembrie 1878 - instalarea administratiei romanesti in Dobrogea.
1887 - Inaugurarea statuii lui Ovidiu, executata de sculptorul italian Ettore Ferrari
1895 - Este inaugurat podul Fetesti-Cernavoda-Constanta, care a fost construit dupa planul inginerului Anghel Saligny.
1897 - Se creeaza Cercul literar Ovidius, cu participarea publicistului Petru Vulcan.
1896-1909 - Portul trebuia redimensionat, adaptat noilor cerinte, mai mari, mai complexe, mai apropiat de inima si de nevoile Romaniei neatarnate. Se pune piatra fundamentala a portului in prezenta Regelui Carol I.
1910 - Se organizeaza turnee artistice cu participarea unor mari actori: Matei Millo, I.D. Ionescu, C. Nottara, P. Liciu, N. Leonard, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu cu spectacole la sala Elpis si Cazinou.
8 februarie 1916 - George Enescu isi incepe seria concertelor la Constanta.
Administratie

Orasul are o suprafata administrativa de 1.121,66 km² la care se adauga o plaja de 6 km si principalul port al Romaniei la Marea Neagra, cu 3.182 ha (uscat si acvatoriu).

Primarul municipiului este Radu Stefan Mazare (din anul 2000).

Repere Toponimice

In antichitate, Constanta s-a numit Tomis, apoi Constantiana si Constantea, iar
ulterior Kustendge (Kiustendje). Aceste toponime reflecta istoria framantata a
acestei regiuni care a avut numiri de origini diferite: traco-getice, scitice ,
celtice, grecesti, romane. Cercetarile intreprinse in prezent nu au putut
stabili cu exactitate originea numelui Tomis. Cercetarile mai vechi explica
originea numelui pe baza unor legende si traditii, in schimb, cele mai noi cauta
sa dovedeasca originea Tomisului pe linie lingvistica. Tomis, avea inca din
antichitate doua explicatii cu caracter popular, ambele de ordin mitologic. Una
care considera ca intemeierea orasului s-ar datora unui erou eponin Tomos, alta,
care apartine lui Ovidiu, inserata in versurile sale. El arata ca denumirea de
Tomis a existat inca inainte de venirea colonistilor greci.

Originea acestui nume este legata de frumoasa Medeea, care fugind de pe
tarmurile Colchidei, impreuna cu iubitul ei Iason, si-ar fi taiat in bucati
fratele pe nume Absyrtos si l-ar fi aruncat in mare in dreptul Constantei de
astazi. De atunci i se spune Tomis acestui loc, fiindca 'o sora pe-al sau frate
l-a taiat'. Alti cercetatori considera ca numele deriva de la verbul 'tamo' (a
taia) si probabil orasul Tomis a luat aceasta denumire in amintirea acelei
intamplari nefericite dintre Medeea si Abysrtos. Numele Capului Midia,
pronuntare bizantina pentru Medeea, constituie un ecou al aceleasi legende.
Cercetarile mai noi exclud explicatia mitologica a numelui Tomis si inclina
pentru a lamuri dupa forma peninsulei Constanta, pe care Y. Weiss o aseamana cu
un cutit de cizmarie, care in greceste poarta denumirea de 'tomens'. Filologul
francez Phillipon, reluand parerea austriacului Tomachek, ajunge la concluzia ca
numele este de origine traca si a fost imprumutat de greci cu sensul de
umflatura, protuberanta. Astfel, in indiana veche, 'tumaros' (obez), in latina
'tumeo' (ma umflu), 'tumulus' (movila) si in greaca 'tymbos' sau 'tymos' (movila
funerara). Se pare totusi ca numele orasului Tomis ar fi inspirat de forma
peninsulara atat de caracteristica vetrei sale, in sensul de umflatura,
proeminenta, asa cum in adevar apare mica peninsula ca unic element de relief
care modifica aspectul aproape rectiliniu al coastei dobrogene.

Datorita unor conditii social economice si politice, topicul Tomis, care avea
larga circulatie in antichitate, incepe sa dispara din documentele vremii, mai
ales dupa slabirea puterii romane in Dacia, fiind inlocuit cu numele nou -
Constantiana. Numele acesta se pare ca este legat de o perioada de relativa
liniste si refacere economica din timpul domniei lui Constantin cel Mare
(306-337), cand orasul se dezvolta, devenind o cetate puternica. Numele nou,
Constantiana, scris uneori Constantia, sau Constantza, incepe sa apara tot mai
des. Sub acest nume se intalneste orasul pe hartile lui Pedro Visconti la
inceputul sec. al XIII-lea iar pe harta geografica a lui Suter, din anul 1690,
apare sub denumirea de Constanta. Epoca dominatiei otomane si-a pus amprenta
asupra orasului Constanta care capata un nou nume: Kustenge. In a doua jumatate
a secolului al XIX-lea, dupa razboiul de independenta nationala, orasul primeste
din nou denumirea de Constanta.

Amenajari Hidrotehnice

Caracteristici:
146 dane construite, din care 110 operative si 36 tehnice
adincime maxima la cheu: 17,1 m
lungimea totala a cheurilor construite: 28,52 km
capacitate anuala de operare: 85 mil tone marfa, plus plus 20 milioane tone anual capacitate de operare in portul Constanta Sud Agigea
lungimea digurilor: 14,96 km
tonajul maxim admis: 200 tdw

Serviciile prestate in porturile maritime romanesti sunt asigurate de peste 280 agenti economici si sunt: pilotaj, remorcaj, legare-dezlegare nave, agenturare nave, aprovizionare cu combustibil, materiale, alimente a navelor, operare nave.

Administrarea Portului Constanta revine Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta SA care asigura intretinerea amenajarilor hidrotehnice, a sistemelor de balizaj, a drumurilor din interiorul portului, asigura alimentarea cu energie electrica, termica, apa potabila etc.

TERMINALE

Cereale:
Portul Constanta Nord: capacitate teoretica de 2.400.000 tone/an si o capacitate practica de 1.500.000 tone/an, pentru danele 31-33; pentru danele 17-18 capacitatea teoretica si practica este de 1.200.000 tone/an. Capacitatea de stocare este de 90.000 tone/luna in 3 silozuri. Terminalul are 5 dane operationale. Operatori: Agroexport Siloz Port si Romtrans
Portul Constanta Sud: capacitate 100.000 tone/luna in dana 114, cu o capacitate anuala de trafic de 2.500.000 tone; Portul Constanta Sud Agigea are doua silozuri cu o capacitate unitara de 500.000 tone cereale neuscate si un siloz cu o capacitate de depozitare de 500.000 tone cereale uscate. Operator: Silotrans SA

Materiale de constructii:
Capacitate de depozitare de 40.000 tone vrac; posibilitàti de ambalare si paletizare, precum si posibilitàti de transbordare a cimentului ìn vrac de la barje la nave maritime. Capacitatea anuala de trafic este de 4 milioane tone. Terminalul are 7 dane specializate; Operatori: Sicim si Decirom

Produse petroliere:
Capacitate anuala 24 mil tone pentru descarcare si 10 mil tone pentru incarcare; specializat pentru importul de titei brut, pacura, motorina, benzina si exportul de produse rafinate, produse petrochimice, produse chimice lichide; dispune de 9 dane. Operator: Oil Terminal

Produse refrigerate:
Terminalul este situat in dana 53 , marfurile fiind depozitate in magazii frigorifice cu o capacitate de 17.000 tone. Operator: Frial

Minereu, carbune, cocs:
13 dane specializate (4 dane specializate in transbordarea marfurilor de pe navele maritime pe navele fluviale ). Capacitatea de stocare a depozitelor este de 4,5 mil tone. Operatori: Comvex si Minmetal

Produse chimice, ingrasaminte, fosfat, apatita:
10 dane (54-63); fosfat si apatita - depozitare siloz acoperit de 36.000 tone; uree - depozitare siloz acoperit de 30.000 tone; produse chimice in saci sunt stocate in 8 depozite cu o capacitate totala de 48.000 tone. Operatori: Chimpex, Socep, Decirom, Romtrans, Dezrobirea si Comvex

Ro-Ro:
Portul Constanta Nord; o dana cu capacitate de stocare de 2.000 autovehicole si respectiv 2.800 de autoturisme; operator: Umex
Portul Constanta Sud; dana 121 cu o parcare pentru 1.800 autovehicole

Ferry-boat:
Dana 120 este destinata incarcarii si descarcarii de vagoane, locomotive cu ecartament normal si TIR-uri. Capacitatea anuala de trafic este de 1.000.000 tone

Marfuri generale:
50 de dane. Operatori: Dezrobirea, Frial, Minmetal, Phoenix, Socep, Umex

Ulei comestibil si melasa:
manipularea se efectueaza in dana 19. Uleiul comestibil se depoziteaza in 7 rezervoare cu o capacitate de 25.000 tone fiecare, iar melasa se descarca direct in nave / vagoane / tancuri. Operator: Frial

Containere:
Terminalul se afla in portul Constanta Nord, are 2 dane specializate si este dotat cu o platforma de depozitare de 11,4 ha, cu o capacitate de depozitare de 3.000 - 4.000 containere. In portul Constanta Sud sunt operationale 12 dane. Operatori: Romtrans , Zona Libera , Mast

Activitati industriale

In baza H.G. 410/1993 si a Legii 84/1992 privind regimul zonelor libere din Romania, in continuarea sudica a Portului Constanta a luat fiinta Zona Libera Constanta-Sud.
In 1997, in Portul Basarabi, a fost infiintata Zona Libera Basarabi cu facilitati specifice firmelor care isi desfasoara activitatea in zone portuare.

Administratorul celor doua zone libere este Regia Autonoma Administratia Zonei Libere Constanta Sud si a Zonei Libere Basarabi. In zona libera este permisa desfasurarea urmatoarelor activitati:
manipularea, depozitarea, sortarea, masurarea, ambalarea, conditionarea, asamblarea / dezasamblarea, prelucrarea, fabricarea, procesarea, marcarea marfurilor
testare, licitare, vinzare-cumparare
operatiuni bursiere si financiar-bancare
inchirierea si concesionarea de terenuri
navlosirea, agenturarea, aprovizionarea navelor si a altor mijloace de trans-port
alte servicii adiacente

Firmele cu activitate in Zona Libera pot desfasura urmatoarele tipuri de activitati: activitati industriale si de procesare
depozitari marfuri in magazii si pe platforme descoperiteactivitati comerciale, industriale, bursiere, financiar-bancare, terminale de   cereale, de produse petroliere, de produse chimice vrac, de containere.

In Constanta-Sud, regia administreaza 134,6 ha impartite in 3 platforme:
pentru proiecte industriale, depozitare in aer liber si spatii acoperite: 26,5 ha
pentru unitati de productie, activitati financiar-bancare: 10,55 ha
pentru activitati comerciale, industriale si pentru terminale de cereale, de produse petroliere, de produse chimice vrac: 97,6 ha
cheuri de acostare cu adancimi intre 14,5-16,5 m

Zona Libera Basarabi este situata in Complexul Portuar Basarabi, pe Canalul Dunare- Marea Neagra, intre km 39,5 si km 40,5 si cuprinde o suprafata de 10,7 ha teren (din care 7,6 ha teritorii portuare) si 0,7 ha acvatoriu. Zona este destinata indeosebi pentru activitati industriale de procesare.

Poluare

Principalele surse de poluare in orasul Constanta sunt constituite din activitatile industriale din Portul Constanta. De asemenea orasul Constanta se situeaza pe lucul 2 in Romania la poluarea cu gaze de esapament. O alta sursa de poluare in oras este si (culmea) Spitalul Municipal, foarte prost intretinut.

Mediul in Constanta este unul foarte poluat, atat de activtatile Portului Constanta cat si de cresterea alarmanta a automobilelor si starea deficitara a unor cladiri si institutii situate in oras. In viitor sper ca orasul sa capete mai multe spatii verzi, sa fie rezolva problema Spitalului Municipal, o problema foarte serioasa care afecteaza atat mediul orasului, cat si imaginea lui si monitorizarea cu atentia a activitatilor industraile in port si din “fabrica” de apa calda CET.

Constanta este al treilea oras al tarii dupa populatie si cel mai important centru maritime din tara. Portul Constanta este al doilea port din Europa dupa cel din Rotherdam. In ultimii 4 ani imaginea orasului s`a schimbat foarte mult, mai ales dupa alegerea lui Stefan Mazare ca primar al orasului. Cele mai importante realizari la capitolul imagine sunt construirea de parcuri si spatii verzi sub egida primarului, parcuri ce sunt intalnite cam in toate zonele si cartierele orasului. O alta schimbare originala s`a produs in momentul in care 4 vapoare ce au apartinut flotei au fost reconditionate si asezate in 3 dintre cele 4 intrari in oras, iar unul in fata garii. De asemenea orasul a fost “intinerit” odata cu daramarea constructiilor ce datau de pe vremea regimului comunist si inlocuirea lor cu blocuri moderne. De asemenea de mentionat este si constructia de blocuri ANL la acest capitol, ca si aparitia noilor cartiere ultra moderne cum ar fi Tomis Plus sau Boreal. Dar daca aceste proiecte au contribuit la imaginea orasului, in schimb au daunat cel mai mult traficului care incepe sa semene tot mai mult cu cel din Bucuresti si au dat impresia de “ingramadire” a resedintei, totusi nu chiar ca in capitala. O alta atractie de ordin turistic este rteprezentata de autobuzele cu 2 etaje asemanatoare celor din Marea Britanie, autobuze cu care se poate efectua turul orasului si Statiunii Mamaia. Nu in ultimul rand de mentionat este Mall`ul Tomis, cel mai modern mall din oras, dar si constructia Carrefour`ului, Metrou`lui, Real sau Kaufland. Din pacate o buna parte din cel mai mare parc al orasului, Parcul Tabacariei a fost anexata noului mall ce este in cinstructie de cel putin 4 ani si ce se anunta ca va rupe “gura targului”, la acest proiect fiind finantatoei importante vedete din showbizul romanesc. O alta imagine de rau augur este reprezentata de mall`ul parasit de la iesirea din oras spre Bucuresti. Cea mai deplorabila imagine totusi dupa parerea mea ramane imaginea portului, unde terenuri intregi din port sunt ocupate cu fier vechi si cherestea, singurele “materii prime” exportate de tara noastra.

O problema cu care se confrunta recent Orasul Constanta este “alunecarea” falezei inspre mare. Dar administratia orasului se ocupa de aceasta problema prin reconditionarea ei, cel mai semnificativ exemplu fiind compania care deja a inceput ridicarea falezei si are ca punct de plecare strada Traian.

Ca si in celelalte orase campania electorala este in plina desfasurare, motiv pentrut care actualul primar Radu Stefan Mazare a demarat deja proiecte in speranta recastigarii unui nou mandat : scoaterea liniilor de tramvai, majoritatea fiind nefolosite de aproximativ 4 ani, manevra ce duce la largirea principalelor bulevarde din oras, asfaltarea strazilor pe sectoare de cartiere, cat si anuntarea constructiei unui nou cartier de locuinte “ieftine” pt tineri, cartier ce se construieste tot sub egida primarului, locuintele din cartier ffind extrase in cardul unei tombole.

Conform unui sondaj realizat in ziarul Cuget Liber Constanta, parerea  lucuitorilor Constanteni este impartita, populatia de vastra a treia si tineretul ramane de partea actualului primar pe care il si vota la viitoriul scrutiny pentru k zic ei “este singurul primar care a facut ceva in oras de cand este la conducere”, iar populatia de varsta mijlocie opteaza pentru o schimbare, deoarece chiar dak primarul a adus un plus de eleganta orasului si l`a infrumusetat, totusi toti lucuitorii orasului sunt la current cu “escapadele” Domnului primar prin cluburi si baruri. Cu toate acestea mediul social este unul “prosper”, locuitorii fiind multumiti in mare masura de orasul lor.

Biografie : Judetele Patriei, Constanta Monografie

Litoralul Romanesc al Marii Negre , Gheorghe Andronic

Geografia Municipiului Constanta, Benone Zotta

www.constanta.ro