PRIN CETATEA SARII SI A SANATATII - DEPRESIUNEA SOVATA

Daca de la Eremitu, din valea Mirajului, te indrepti spre sud-est, orizontul incepe sa se inchida usor, iti apar in cale frumoasele chei ale Sacadatului. Cheile nu tin mult si valea se largeste treptat ajungind in vestita Depresiune Sovata. In aceasta depresiune se afla localitatea Sovata cunoscuta din vechi timpuri istorice prin resursele ei naturale, care au favorizat dezvoltarea 919d36j turismului si a tratamentelor.

In raport cu masa muntoasa, este o depresiune periferica, dar de origine tectono-eroziva. Prin pozitie si expunere graviteaza mult spre bazinul transilvanean, desi apartine muntilor prin ansamblul caracterelor geografice. Denumita inca in literatura "Depresiunea Praid-Sovata', pe scurt "Tara Praidului', prin analogie cu "tarile carpatice', tipice - ori metaforic "Cetatea sarii si a sanatatii'; daca o strabati dintr-o parte in alta, constati ca ea se intinde din apropierea cheilor Sacadatului si pina in Dealul Silas de linga Pauleni, pe cursul superior al Tirnavei Mici, subdivizindu-se in trei compartimente depresionare: Corund, Praid si Sovata.

Regiunea Sovatei, asezata pe "zona cutelor diapire' in care salasluiesc enormi simburi de sare, este cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Documentele de arhiva ne vorbesc in amanunt de exploatarea sarii si de puterea tamaduitoare a izvoarelor sarate. In vechi ocne de sare sau pesteri formate prin dizolvarea sarii si cu tavanul prabusit, au aparut lacuri cu insusiri terapeutice; Lacul Ursu, Lacul Rosu, Lacul Verde, Lacul Alunis, sint dintre cele mai mari. Mai mici ca suprafata sint: Lacul Sarpelui, Lacul Dulce, Lacul Negru, Lacul Mic si Lacul Bivolari.

Lacul Ursu are cea mai intinsa suprafata (40 000 mp) si cea mai mare adincime - 18 m. Numele-i vine de la forma lui asemanatoare unei piei de urs. Salinitatea variaza cu adincimea, iar fenomenul de helioterapie prezinta o accentuata intensitate, adica acumuleaza diferentiat pe verticala radiatiile solare. La suprafata caldura este - dupa anotimp - mai scazuta si creste odata cu concentratia in sare spre adincimi pina ajunge la 45°-60°C.

Lacul Negru - format cu aproape trei secole in urma pe locul unei ocne de sare - are o faima bine cunoscuta prin calitatea namolului sapropelic si saratura apei .

Conditiile climatice favorabile adaugate la calitatile apelor lacustre fac din Sovata una din cele mai cautate statiuni permanente ale tarii. Baile Sovata, a caror constructie a inceput in 1884, s-au dezvoltat an de an si mai ales in ultimele decenii si-au schimbat aproape complet fata. Noi vile si hoteluri, sanatorii balneare moderne, posibilitati de agrement, de drumetii in munti, fac sa fie o podoaba a zonei precarpatice.

Ceva mai la sud de Sovata se afla Praid, vestit prin exploatarea sarii inca de pe vremea romanilor, statiune balneoclimaterica cu ape sarate, iodobromurate, termale. Odata ajuns in localitatea Praid nu te poti opri sa nu vizitezi si salina, unde la o adincime de circa 100 m, s-a amenajat un sanatoriu subteran. In zona marginasa a localitatii se afla o pirtie, cu o instalatie de teleschi, unde in timpul sezonului rece, vin numerosi sportivi.

Corund se remarca prin obiectele sale de artizanat, ceramica pe care o realizeaza locuitorii este vestita in toata tara alaturi de cea de la Vama, Horezu si Danesti. Arta olaritului de la Corund, valoroasa si autentica, are o gama variata de creatii, reevaluind in acelasi timp si tehnici vechi de ornamentatie si preparare a culorilor, cum sint, de exemplu, galbenul si verdele. Fara sa se abata de la traditie, de la experienta de lunga durata, ceramistii au trecut si la realizarea de "ceramica monumentala'. In Corund se organizeaza anual "Tirgul - concurs de ceramica', manifestare a mesterilor in arta olaritului, cu contributia si a altor centre reprezentative din tara noastra la care, alaturi de ceramisti, participa etnologi si diferiti cercetatori pentru a stimula preocuparea si a forma gustul estetic al maselor populare. Aragonitul care se exploateaza din apropiere de Corund se intrebuinteaza la fabricarea diferitelor obiecte.

Spre sud-est de aceasta localitate, depresiunea se inchide si incepe largul platou vulcanic al Gurghiului, pina in Depresiunea Varsagului.