Pestera Liliecilor
Date istorice. Deschiderea pesterii este cunoscuta crasovenilor sub numele de Pod Peciom si este remarcata de orice vizitator al Cheilor Carasului prin conturul sau asemanator cu cel al Africii. Explorarea inceputa in 1955 (Val. Puscariu, I. Viehmann si T. Rusu) a fost continuata i 525f56f n anii 1963 -1964 (St. Negrea, A. Negrea si L. Botosaneanu) si terminata in 1965 prin cartarea a inca 200 m galerii accesibile dupa degajarea nisipului din punctul de statie nr. 1 (V. Sencu si E. Cristea). In cercetarile de ecologie cavernicola s-a pus accentul pe studiul faunei de guano (A. Negrea si St. Negrea, 1971).
Localizare si cale de acces. Comuna Carasova (jud. Caras-Severin). Pestera este sapata in coasta Dealului Fac (Cirsa), care formeaza versantul drept al Cheilor Carasului in locul unde riul face un mare cot. Din dreptul barajului morilor din Carasova se merge cam 20 min pe Drumul Prolazului (circa 1,2 km pe marcajul banda albastra, vezi traseul 2 si fig. 66) pina in dreptul intrarii care aminteste de conturul Africii, vizibila din poteca. Se trece riul prin vad, se urca pe un con de grohotis si de aici inca 10 m pe peretele aproape vertical (escalada dificila fara coarda sau scara). Altitudine 226 m (15 m deasupra riului).
Descriere. Pestera mare (640m), suborizontal-ascendenta, fosila (subfosila numai dincolo de put), dezvoltata in cca mai mare parte pe un sistem de diaclaze. Ea s-a format prin largirea diaclazelor sub actiunea combinata a apei de infiltratie si a unui curs de apa subteran temporar. Deschiderea mare (peste 10 m inaltime si 8 m latime maxima) conduce intr-o succesiune de galerii cu dilatatii la intretaierea diaclazelor, alcatuind in ansamblu un sistem intortocheat dispus pe directia sud-nord. In portiunea de la intrare galeria are intre 5 si 13 m inaltime si pina la 14 m latime, iar pe podea se afla trei importante depozite de guano. Portiunea dintre punctele 6-30 prezinta citeva ingustari puternice din cauza formatiilor stalagmitice masive (scurgeri parietale foarte proeminente, coloane si stalagmite groase) si inaltimi de la 1 m pina la 13 m. Pe planseu exista pe alocuri mult material elastic de diferite marimi, nisip si argila, mici baltute formate de apa de infiltratie si de condensare, iar pe pereti pastreaza urme de eroziune si coroziune (nivele de eroziune, lingurite, hieroglife, marmite, cupole, septe, lapiezuri, vermiculatii si "piele de leopard'). Dupa punctul 6 tavanul se lasa treptat, pentru ca in punctul 1 sa se ingroape in depozitul de nisip. Dincolo de acest Dop de Nisip, galeria se continua printr-un sistem complicat de diaclaze, portiunile foarte joase (0,4 m) alternind cu altele inalte (2,5 m) si ia sfirsit intr-un loc unde colmatarea cu pietris si nisip opreste inaintarea. Prin putul de 20 m se poate cobori la un nivel de apa; el serveste la drenarea unui piriias subteran care se formeaza numai la topirea zapezilor si care la debite mai mari debordeaza, dar se pierde treptat in depozitul de umputura (fig. 75).
Pestera este calda si foarte umeda (12,5-13,5°C si 100% intre punctele 2-30, in lunile iulie-august), parcursa de curenti normali in zona deschiderii.
Fauna parietala se remarca prin Heteromyza atricornis, Limonia nubeculosa si Meta menardi. Fauna de pe argila si crusta stalagmitica este saraca, continind un element troglobiont endemic (Onychiurus romanicus). Dupa cum o sugereaza si numele, pestera adaposteste numerosi lilieci, izolati sau grupati in mari colonii formate din specii de Myotis si Miniopterus, ceea ce explica prezenta depozitelor masive de guano si chiropterit, exploatate in trecut de crasoveni, precum si fauna bogata si variata ce misuna in ele.
Conditii de vizitare. Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al Rezervatiei Cheile Carasului. Unele formatiuni au fost degradate in timpul exploatarii guanoului. Este vizitata foarte rar din cauza deschiderii suspendate in perete. Echipamentul necesar: lampa de carbid, casca de minier, salopeta, bocanci, coarda de asigurare si scara electron pentru putul din fund. Se recomanda vizitarea in grupuri mici. Timp necesar pentru sectorul concretionat: 1-2 ore.
|
