Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MARAMURES

Turism




MARAMUREs

RESURSE NATURALE




MUNŢI

MUNŢII GUTÂI (Maramures)

Masiv muntos situat în NV Carpatilor Orientali, în cadrul muntilor vulcanici. Altitudinea maxima: 1443 m (vf. Gutâi). În cadrul Muntilor Gutâi se individualizeaza câteva vârfuri semete: Ignis (1307 m), Plesca Mare (1291 m), Rotunzilor (1241 m), Ţigani (1224 m) s.a.

MUNŢII MARAMUREs (Maramures)

Grup de munti situat în extremitatea de N a Carpatilor Orientali, la granita cu Ucraina. Sunt alcatuiti dintr-o culme principala, orientata NV-SE, din care pornesc mai multe culmi secundare separate de vaile râurilor Tâsla, Vaser, Ruscova s.a.

MUNŢII RODNA (Maramures)

Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpatlor Orientali, Muntii Rodnei ocupa un spatiu vast, între Salauta, Somesu Mare si Depresiu 737h715h nea Maramuresului.

MUNŢII ŢIBLEs (Maramures)

Masiv muntos situat în partea de NV a Carpatilor Orientali; apartine lantului muntos vulcanic, situat între valea superioara a Suciului (la V) si cea a Salautei (la E). Altitudinea maxima: 1839 m (vf. Ţibles).

RÂURI

BISTRIŢA (Maramures)

Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacau. Are 283 km lungime si o suprafata a bazinului de 7039 kmp. Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Rodna prin doua pâraie (Bistricioara si Putreda) de la 1930 m altitudine.

LĂPUs (Maramures)

Râu, afluent al Somesului pe teritoriul comunei Ardusat din Depresiunea Baia Mare. Are o lungime de 112 km si o suprafata a bazinului de 1820 kmp. Izvoraste din partea centrala a Muntilor Lapus, de sub vf. Varatec, de la 1200 m altitudine, curge mai întâi pe directie N-S.

SOMEs (Maramures)

Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafata bazinului hidrografic este de 15.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul României).

CHEI

CHEILE LĂPUSULUI (Maramures»Groape)

Structura geologica. Cheile sunt sapate de V. Lapus în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereti abrupti, versantul stâng al lor având în zona Capul Podului ( 540 m).

CHEILE TĂTARULUI (Maramures»Mara)

Structuri geologice. Chei sapate de Valea Mara, în cursul sau superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse într-o rezervatie geologica, în suprafata de 15 ha. Cheile se caracterizeaza prin pereti abrupti, puternic fragmentati si prezenta unor blocuri masive de andezit dispu ....

DEFILEUL VASERULUI (Maramures»Viseu de Sus)

Fenomene carstice. Defileu, lung de 50 m, sapat de Valea Vaserului în coloanele Muntii Maramuresului, între Vf. Piatra Fainii (1.283 m) - Viseu de Sus.

MONUMENTE ALE NATURII

REZERVAŢIA NATURALĂ CHIUZBAIA (Maramures»Baia Sprie)


Monument al naturii. Rezervatie în suprafata de 50 ha, delimiteaza o zona în care s-a descoperit cel mai bogat depozit de fosile din tara noastra.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

CHEILE LĂPUSULUI (Maramures»Groape)

Structura geologica. Cheile sunt sapate de V. Lapus în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereti abrupti, versantul stâng al lor având în zona Capul Podului ( 540 m).

CHEILE TĂTARULUI (Maramures»Mara)

Structuri geologice. Chei sapate de Valea Mara, în cursul sau superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse într-o rezervatie geologica, în suprafata de 15 ha..

DEFILEUL VASERULUI (Maramures»Viseu de Sus)

Fenomene carstice. Defileu, lung de 50 m, sapat de Valea Vaserului în coloanele Muntii Maramuresului, între Vf. Piatra Fainii (1.283 m) - Viseu de Sus.

MLAsTINA POIANA BRAZILOR (Maramures»Sapânta)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 3 ha, este unica în tara prin existenta jepilor, care aici vegeteaza la cea mai joasa altitudine din Carpati (270 m).

REZERVAŢIA NATURALĂ Rozeta de piatra de la Ilba (Maramures»Ilba)

Rezervatie naturala (geologica). Are o suprafata de 0,5 ha.



REZERVAŢII NATURALE

MLAsTINA POIANA BRAZILOR (Maramures»Sapânta)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 3 ha, este unica în tara prin existenta jepilor, care aici vegeteaza la cea mai joasa altitudine din Carpati (270 m).

PĂDUREA COMJA (Maramures»Seini)

Rezervatie forestiera. Padurea Comja sau Padurea Mihai Eminescu are o suprafata de 0,5 ha.

PĂDUREA CRĂIASA (Maramures»Ocna sugatag)

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea Craiasa are o suprafata de 44 ha.

PĂDUREA RONIsOARA (Maramures»Rona de Sus)

Rezervatie naturala (forestiera). Are o suprafata de 62 ha, ce conserva o padure renumita pentru calitatea exceptionala a lemnului de gorun.

POIANA CU NARCISE (din REPEDEA) (Maramures»Repedea)

Rezervatie botanica. Poiana cu narcise în suprafata de 100 ha, cea mai întinsa în zona, aflata la altitudinea de 1.700 - 1.900 m.

REZERVAŢIA NATURALĂ CHIUZBAIA (Maramures»Baia Sprie)

Monument al naturii. Rezervatie în suprafata de 50 ha, delimiteaza o zona în care s-a descoperit cel mai bogat depozit de fosile din tara noastra.

REZERVAŢIA NATURALĂ Rozeta de piatra de la Ilba (Maramures»Ilba)

Rezervatie naturala (geologica). Are o suprafata de 0,5 ha.

REZERVAŢIE NATURALĂ (în BORsA si împrejurimi) (Maramures»Borsa)

Rezervatie naturala. Stâncariile Sâlhoi - Zâmbroslavele (rezervatie botanica), Pietrosu Mare (3300 ha), Piatra Rea.

RESURSE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE

ANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI) (Maramures»Moisei)

Monument comemorativ. Este închinat celor 29 tarani ucisi miseleste de trupele fascisto-hortiste în octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat în anul 1967, este alcatuit din 12 siluete de barbati (sculptate în lemn) dispuse în cerc, în jurul unei mese din piatra.

BISERICA "Sfânta Paraschiva" (Maramures»Desesti)

Construita în anul 1770 si pictata de Radu Munteanu (autor de fresce si reprezentant important al picturii religioase postbizantine), biserica se distinge prin armonia îmbinarilor si a decoratiilor sculptate, prin proportia turnului, foisorului si a coamei fata de acoperis.

BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LĂPUs) (Maramures»Lapus)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica a fost construita în anul 1650. Pictura interioara dateaza din anul 1767 si este executata pe lemn, în tempera. Monument de arhitectura.

BISERICA DIN DEAL Nasterea Maicii Domnului (din IEUD) (Maramures»Ieud)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramures (dateaza din anul 1364).

BISERICA DIN LEMN Adormirea Maicii Domnului (din SĂCĂLĂsENI) (Maramures»Sacalaseni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1442. Monument istoric.

BISERICA DIN LEMN Cuvioasa Parascheva (din BOTIZA) (Maramures»Botiza)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Ctitorie din anul 1796.

BISERICA DIN LEMN Cuvioasa Parascheva (din BUDEsTI) (Maramures»Budesti)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica, una din cele mai reprezentative biserici din lemn din Maramures, a fost construita în anul 1760. Detine o valoroasa colectie de icoane pictate pe lemn.

BISERICA DIN LEMN Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (din BÂRSANA) (Maramures»Bârsana)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica "Intrarea în Biserica a Maicii Domnului" a fost construita în anul 1720 si a suportat fenomenul "mutarii" dintr-un loc în altul.

BISERICA DIN LEMN Nasterea Maicii Domnului (din CĂLINEsTI) (Maramures»Calinesti)



Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1663. Monument UNESCO.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

CENTRU ETNOGRAFIC (din ROGOZ) (Maramures»Rogoz)

Manifestari populare traditionale. Obiceiuri traditionale calendaristice (Cununa grâului, Udatorii)

CENTRU ETNOGRAFIC (din STOICENI) (Maramures»Târgu Lapus)

Manifestari populare traditionale. Festivalul cântecului, dansului si portului lapusan (iulie).

CENTRU FOLCLORIC (din BORsA) (Maramures»Borsa)

Manifestare populara traditionala. Obiceiuri calendaristice: Sarbatoarea Sânzienelor (iunie), Rapsozi populari, Formatie artistica cu activitate nationala.

CENTRU FOLCLORIC (în BÂRSANA) (Maramures»Bârsana)

Manifestari traditionale. Formatie artistica, dansuri si cor, formatie artistica de copii, rapsozi populari (lirica populara cu motive tematice vechi)

CENTRU FOLCLORIC (în IEUD) (Maramures»Ieud)

Manifestari traditionale. Obiceiuri traditionale calandaristice (de iarna). Formatie artistica (dansuri populare). Rapsozi populari. Festivalul folcloric "Maramuresul muzical (iulie)

CENTRU FOLCLORIC (în VADU IZEI) (Maramures»Vadu Izei)

Manifestari populare traditionale. Cântec instrumental. Rapsozi popular. Obiceiuri traditionale calendaristice. Formatie artistica.

CENTRU FOLCLORIC (în sUGATAG-SAT) (Maramures»Ocna sugatag)

Manifestare populara traditionala. "Tânjana (sâmbra oilor) se desfasoara în luna mai, la masuratul laptelui.

DESEsTI (Maramures»Desesti)

Arhitectura populara traditionala. Casa Iurca, construita din lemn de stejar în 1792, monument istoric si de arhitectura populara. Sat cu structura traditionala. Instalatii tehnice taranesti (mari). Arta populara (centru de prelucrare artistica a lemnului). Port popular.

ALTE RESURSE ANTROPICE

GRĂDINA MORII (din SIGHETU MARMAŢIEI) (Maramures»Sighetu Marmatiei)

Parc natural în lunca Izei, cu numeroase si valoroase specii (plop înalt de 40 m si circumferinta de 8,20 m, arbori seculari). Aici este locul unde se organizeaza serbarile traditionale de iarna.

LOCALITĂŢI TURISTICE

SATE TURISTICE

DESEsTI (Maramures»Desesti)

Arhitectura populara traditionala. Casa Iurca, construita din lemn de stejar în 1792, monument istoric si de arhitectura populara. Sat cu structura traditionala. Instalatii tehnice taranesti (mari). Arta populara (centru de prelucrare artistica a lemnului). Port popular.

IEUD (Maramures»Ieud)

Sat cu structura traditionala. Instalatii tehnice taranesti. Porti maramuresene din lemn. Port popular. Prelucrarea artistica a lemnului.

STAŢIUNI MONTANE

BORsA (Maramures»Borsa)

Statiune montana si balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta. Amplasata la o altitudine de 700-850 m, pe valea superioara a Viseului, statiunea dispune de izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene

STAŢIUNI BALNEARE

OCNA sUGATAG (Maramures»Ocna sugatag)

Statiune balneoclimaterica cu functionare permanenta, climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase (în iulie temperatura medie este de 18 grade Celsius), ierni reci (în ianuarie -4 grade Celsius) si precipitatii moderate (750 mm anual).

ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE 

IZVOARELE (Maramures»Izvoarele)

Statiune climatica si de odihna, de interes general, cu functionare permanenta, situata la poalele Muntilor Gutâi, la 916 m altitudine.










Document Info


Accesari: 6192
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )