Executiile de la Nurnberg
Pe 16 octombrie 1946, sergentul major american John Chris Woods i-a executat pe cei mai cunoscuti criminali de razboi nazisti: Hans Franck, Wilhelm Frick, Alfred Jodl, Ernst Kaltenbrunner, Wilhelm Keitel, Joachim von Ribbentrop, Alfred Rose 818e49i nberg, Fritz Sauckel, Arthur Seyss-Inquart si Julius Streicher. Daca nu s-ar fi sinucis cu o capsula de cianura cu o seara inainte, Hermann Göring ar fi fost si el spanzurat in aceeasi zi, la fel si Martin Bormann, care a reusit sa scape si sa se ascunda in Argentina. Alti criminali de razboi nazisti au fost executati de chiar calaul celui de-al treilea Reich, Johann Reichhart, care a colaborat cu sergentul major Woods.
Procesul de la Nürnberg
Ideea judecarii
criminalilor de razboi nazisti a fost lansata de Iosif Stalin la Conferinta de
la Teheran din 1943, cand in cursul unei cine cu presedintele SUA F.D.
Roosevelt si cu premierul britanic Winston Churchill a propus ca 50.000-
100.000 de ofiteri germani sa fie executati. Nestiind ca Stalin vorbeste serios,
Calaul John C. Woods
Sergentul major John C. Woods a declarat pentru revista Tims dupa ce i-a executat pe cei zece nazisti: 'Eu i-am spanzurat pe acei zece nazisti si sunt mandru de asta. Nu am fost nervos. Nu poti fi nervos in aceasta meserie. Mai vreau sa spun un cuvant bun pentru acei soldati care m-au ajutat, toti si-au facut treaba bine, incerc sa obtin o avansare pentru ei. Eu consider chestia asta cu spanzuratoarea cam asa: cineva trebuie sa o faca. Eu am ajuns sa o fac printr-un accident, in vreme ce ma aflam in State, cu ani in urma'. Revista Times din 26 octombrie 1946 afirma ca metoda de executie a sergentului major John C. Woods a fost una defectuoasa: calculele pentru lungimea franghiei au fost gresite astfel ca in loc sa moara in urma fracturii cervicale condamnatii au murit prin asfixie. Mai mult, trapa prin care condamnatii cadeau a fost una de dimensiuni reduse astfel ca unii condamnati s-au lovit de marginile ei in cadere, mai afirma Times. John C. Woods a negat ca nu si-ar fi facut treaba bine.
Executiile
Jurnalistul american Kingsbury Smith a fost martor la executarea criminalilor de razboi nazisti pe care a descris-o pe larg pentru International News Service. 'Trei esafoade de lemn vopsite in negru se aflau in sala de sport a inchisorii, o incapere lunga de 30 de metri si lata de 10. Cu doar trei zile inainte de executii, sala de sport a fost folosita de gardienii americani pentru un meci de basket. Doua dintre cele trei spanzuratori au fost folosite alternativ. () Baza esafoadelor era placata cu lemn pe trei parti si acoperita cu o panza neagra pe una din parti, astfel incat nimeni nu a vazut lupta cu moartea a celor care atarnau cu gaturile rupte'.
Kingsbury Smith a descris in detaliu fiecare executie: 'Von Ribbentrop a reusit sa isi mentina stoicismul aparent pana la sfarsit. A pasit hotarat spre esafod intre cei doi gardieni ai sai, insa nu a raspuns la prima intrebare a unui ofiter care a executat formalitatea de a il intreba care ii este numele. Cand intrebarea a fost repetata aproape a strigat <<Joachim von Ribbentrop!>> si apoi a urcat scarile fara nici un semn de ezitare. Cand s-a intors pe platforma pentru a-i vedea pe martori a parut ca strange din dinti si si-a ridicat capul cu vechea aroganta. Intrebat daca mai are un mesaj final a spus <<Dumnezeu sa apere Germania>> si a poi a adaugat <<Mai pot spune altceva?>> Traducatorul a inclinat din cap afirmativ si fostul vrajitor diplomatic al nazismului si-a rostit ultimele cuvinte cu o voce tare, hotarata: <<Ultima mea dorinta este ca Germania sa isi dea seama de identitatea sa si sa fie atinsa o intelegere intre est si vest. Doresc pace lumii>>. Apoi calaul a ajustat franghia, a tras maneta si von Ribbentrop a lunecat spre soarta sa'. Urmatorul executat a fost maresalul Keitel care 'a intrat in incapere la doua minute dupa deschiderea trapei lui Ribbentrop. () Keitel nu aparea la fel de tensionat ca Ribbentrop. Isi tinea capul sus in vreme ce i-au fost legate mainile si a mers drept spre spanzuratoare cu o atitudine militara. () Ultimele sale cuvinte, rostite cu o voce clara au fost traduse astfel <<Ii cer lui Dumnezeu Atotputernicul sa se indure de poporul german. Peste doua milioane de soldati germani au mers la moarte pentru patrie inaintea mea. Acum imi urmez fii - totul pentru Germania>>. Dupa executarea lui Ribbentrop la 01:11 A.M. si a lui Keitel a urmat o pauza pana la ora 01:36, timp in care cei doi au fost pronuntati morti oficial, iar corpul lui Ribbentrop a fost pus intr-un sicriu in spatele unei perdele negre.
'Aparitia melodramatica'
Urmatorul in ordinea executatilor a fost Ernst Kaltenbrunner (directorul serviciilor de informatii naziste) care si-a negat crimele in ultimul cuvant, urmat de Alfred Rosenberg (principalul ideolog nazist), care a refuzat sa faca o declaratie finala. 'Hans Frank (guvernatorul general al Poloniei ocupate) a fost urmatorul in parada mortii. El a fost singurul dintre condamnati care a intrat in incapere cu un zambet pe chip. () Si-a spus numele cu o voce joasa si cand a fost intrebat de ultima declaratie a spus cu o voce scazuta, aproape o soapta: 'Sunt recunoscator pentru tratamentul pe care l-am avut in captivitate si ii cer lui Dumnezeu sa ma primeasca cu indurare', scria jurnalistul american. Al saselea executat la Nürnberg a fost Wilhelm Frick, ministrul de interne al lui Hitler. 'Julius Streicher (editorul ziarului nazist Der Sturmer si influent ideolog nazist, n.red.) si-a facut aparitia melodramatica la 02:12 A.M. Cand catusele i-au fost scoase, acest om urat cu aparitie de pitic, imbracat cu un costum si cu camasa incheiata pana la gat, fara cravata, s-a uitat la cele trei esafoade ridicate amenintator in fata sa. Apoi s-a uitat in jurul incaperii, ochii sai oprindu-se pentru un moment asupra unui mic grup de martori. Pana in acest moment mainile i-au fost legate la spate. Doi gardieni l-au condus catre spanzuratoarea numarul unu. A mers hotarat cei doi metri pana la prima treapta, insa fata ii tremura. Cand gardienii l-au oprit langa scari pentru formalitatile de identificare si-a rostit strigatul penetrant: <<Heil Hitler!>> Acest tipat mi-a trimis fiori pe spinare. In vreme ce disparea ecoul, un colonel american de langa trepte a rostit scurt: <<Intreaba-l cum il cheama>>. La intrebarea traducatorului, Streicher a strigat <<Stii bine cum ma cheama>>. Traducatorul a repetat intrebarea si condamnatul a strigat <<Julius Streicher>>'. Dupa urcarea lui Streicher pe esafod, jurnalistul american i-a consemnat ultimele cuvinte: 'Bolsevicii o sa va spanzure pe voi intr-o zi'. Dupa Streicher au fost executati Fritz Sauckel (organizatorul muncii fortate in Germania nazista), Alfred Jodl (seful Statului Major al armatei naziste) ultimul executat fiind Arthur Seyss Inquart (Reichskommisarul Austriei de dupa anexare).
'Meister' Reichhart
Johann Reichhart, calaul oficial al Germaniei naziste, a participat la randul sau la executarea criminalilor de razboi. Dupa eliberarea Europei, Reichhart a fost arestat si supus unui proces de denazificare la Landsberg, insa nu a fost acuzat pentru activitatea sa oficiala din perioada regimului lui Hitler. A fost angajat de autoritatile de ocupatie la sfarsitul lunii mai 1946 sa il ajute pe sergentul major John Woods la executarea a 156 de criminali de razboi germani in inchisoarea din Landsberg.
Johann Reichhart este considerat a fi calaul care a dus la indeplinire cele mai multe executii - un uimitor numar de 3.165, cele mai multe in perioada nazista. In perioada in care a fost activ, Reichart a facut tot posibilul pentru reducerea la maxim a timpului de executie prin decapitare cu ghilotina, ajungand la un record de trei secunde. Nascut pe 29 aprilie 1893, Johann Reichhart si-a inceput cariera in 1924, in timpul Republicii de la Weimar. Intre anii 1939-1945 Reichhart a executat prin decapitare 2.876 de persoane. In ultimii ani ai regimului nazist majoritatea celor executati de Reichhart erau condamnati la moarte de Tribunalul Popular pentru crime politice sau tradare, cum a fost cazul lui Sophie si Hans Scholl, membri ai miscarii de rezistenta anti-naziste 'Trandafirul Alb'. In ciuda faptului ca regimul nazist l-a tinut in permanenta ocupat, Johann Reichhart a fost extrem de strict in ceea ce priveste tinuta si desfasurarea executiilor, participand la ele imbracat in costum negru, cu manusi albe, papion si acoperit cu joben. Pedeapsa cu moartea a fost abolita in Germania in anul 1949, insa in 1963, in perioada in care au aparut voci care cereau reintroducerea acestei pedepse din cauza unor crime in serie, Johann Reichhart s-a manifestat in public in favoarea acestei masuri. Johann Reichhart a murit pe 29 aprilie 1972.
|
