Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























REGIMUL COMUNIST IN ROMANIA (1948-1989)

istorie




REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA (1948-1989)

STALINIZAREA ROMÂNIEI.




CĂTRE O RELATIVĂ DESTINDERE INTERNĂ.

REGIMUL NEOSTALINIST AL LUI NICOLAE CEAUsESCU.

Stalinizarea României. Dupa 1947, în evolutia fortata catre comunism a tarii noastre pot fi indentificate câteva etape de dezvoltare si anume: 1) 1948- -perioada preluarii, organizarii si consolidarii puterii de catre comunisti, în cadrul unui proces specific de stalinizare; 2) 1965-1974 - perioada unei relative destinderi interne; 3) 1974-1989 - perioada regimului ceausist, de esenta neostalinista. într-o astfel de periodizare trebuie sa tinem seama de amploarea mutatiilor survenite în istoria nationala, începând chiar din 1944, de rezistenta în tara ia instaurarea regimului comunist, de abandonarea României de catre puterile vest-europene si stalinizarea sa de catre U.R.S.S., în urma deciziilor de la lalta, de alunecarea catre comunism, de la unul de inspiratie sovietica la altul de inspiratie nationala, ilustrat de dictatura lui Nicolae Ceausescu.

începând cu 1948, comunistii au avut drum liber în România pentru introducerea modelului stalinist în toate componentele societatii. Prin mijloace economice si politice, uneori pasnice, dar mai ales violente, reprezentantii comunisti au actionat nestingherit împotriva tututror acelor forte care militau pentru pluralism si democratie, adeptii lor fund, în marea lor majoritate, exterminati fizic. Sistemul represiv practicat de catre comunistii români a generat o teama viscerala, care si-a pus amprenta asupra mentalului colectiv.

Adept al dirijismului economic, asa cum a reiesit înca din documentele Conferintei din octombrie 1945, partidul comunist a luptat împotriva proprietatii particulare în economie.

Spre deosebire de politica de nationali 16116s188q zare practicata de unele guverne vest-europene imediat dupa 1946, în România, "nationalizarea", ca si industrializarea de altfel au avut la baza obsesia ideologica a comunistilor de a controla tot; "nationalizarea" comunista a avut, practic, un caracter de confiscare. Un pas semnificativ a fost realizat la 11 iunie 1948, când au fost etatizate 1060 de întreprinderi industriale si miniere. în noiembrie 1948, controlul statului s-a extins asupra cinematografelor si caselor de sanatate, iar pâna în 1950 asupra farmaciilor, intreprinderilor chimice si a tuturor unitatilor economice si social-culturale, precum si a unei mari parti din locuinte (proprietate privata).

Deoarece au sperat sa obtina mari profituri, dupa 1949 comunistii si-au intensificat prezenta în lumea satelor, spre a-i sili pe tarani, prin toate mijloacele, de cele mai multe ori violente, sa intre în gospodariile colective. începea colectivizarea, un proces punctat de grave abuzuri si violente, care au trezit


Demonstratie comunista în România, în 1948

numeroase nemultumiri în rândul taranilor. Colectivizarea a generat rasturnarea grava a structurilor traditionale ale satului românesc si a sistemului sau propriu de valori. în 1949 se formasera abia 55 gospodarii agricole, iar suprafata arabila aferenta lor reprezenta 8% din totalul arabil. înca din 1946, autoritatile au impus taranilor cote obligatorii de produse agricole, anulate însa în 1956 sub impactul evenimentelor din Ungaria si Polonia. Dupa 1958 s-a declansat o noua si vasta ofensiva pentru colectivizare. în 1962, 96% din suprafata de pamânt arabil era cultivata de gospodariile colective, dar productiile la hectar nu au atins asteptarile.

Dupa 1958 se constata o relansare în -Gursa catre un stalinism rigid. Ea a fost legata de neîntelegerile cu Uniunea Sovietica pe tema integrarii economice a statelor socialiste în C.A.E.R. Acesta a determinat o politica de industrializare fortata a carei baza s-a dorit a fi industria siderurgica, chimica, si constructoare de masini. Astfel s-a nascut si dezvoltat combinatul de la Galati, întretinut însa, din greu, pe baza importului de minereu de fier.

Pentru un control riguros asupra economiei nationale, comunistii au impus planurile cincinale. Ele au asigurat, în general, un progres economic. S-a încercat astfel sa se obtina o rata înalta a acumularii din venitul national care era, în 1961-1965, de 24%. Venitul national a înregistrat, totusi, un salt, de la 180 dolari pe cap de locuitor, în 1950, la 653, în 1965. Cifrele trebuie privite însa cu circumspectie, mai ales ca sistemul prezentarii de statistici, deseori defor­mate, a devenit o realitate curenta a politicii oficiale în România comunista. în perioada stalinizarii tarii situatia alimentara si a conditiilor de viata a fost grea, unele semne de îmbunatatire aparând abia dupa 1960.

Mari centre de exterminare fnchisori de exterminare

Colonii de exterminare (prin munca fortata)

Colonii de deportare Azile psihiatrice

Galata'

BACĂU Raducaneni

DE LA CANAL

Capul Midia

Luminita

Navodari

Stânca


Peninsula

Gales

Poarta Alba

Kilometrul 31
9-10. Saligny, km 4

11. Cernavoda


12. Ovidiu 13. Constanta J4. Medgidia

ASLUI IERCUREA CIUC

G. OCNA

ARLAD


Periprava

>. "Saivane NStoienesti

12


ÎNCHISORI DIN BUCUREsTK

omitetul Central \

al Partidului Comumsfi

misterul de Interne

olitia Capitalei

ranus

lava

acaresti

lalmaison

alea Rahovei

ragadiru

ihencea

opesti-Leordeni

pitalul Colentma

pitalul Nr. 9 Berceni

ipera Rosia

lihai Voda

retulescu

eldiman

AVaceanca

Strâmba

2523 24 LOIEsTI Luciu- 21 v

Slobozia»


BUCUREsTI

Toporu0 ChirnogiT

Sfistovca iBandon Tulcea

Bac Gnndu

Gradina Piatra- Frecatei
Salcia '

DIN BĂRĂGAN

Modelu

Roseti

Olaru

Peneti

Piua-Petru

Gura lalomitei

Rachitoasa


Luciu

Valea Calmatu

Latesti


Rubla

Dilga

O închisoare comunista, în România

Impunându-si controlul asupra întregii societati românesti, P.C.R. a actionat pen­tru reorganizarea aparatului de stat ce trebuia sa serveasca scopurile sale politice, în martie 1948 au avut loc "alegeri" pentru Adunarea Constituanta, câstigate practic, în conditiile distrugerii sistemului democratiei parlamentare, de Frontul Democratiei Popu­lare, o alianta patronata de partidul comu­nist si în care mai erau mentinute, doar formal, unele resturi de formatiuni politice sau partide-satelit, ca Frontul Plugarilor, Uniunea Populara Maghiara, Partidul Na-' tional Popular, care, de altfel, si-au încetat ulterior existenta. S-a constituit Marea Adu­nare Nationala care a votat, la 13 aprilie 1948, o noua constitutie. Inspirata din cea sovietica, consfintind, prin articolul 3, ca "întreaga putere emana de la popor (subl.ns.), noua lege fundamentala a statului român instituia, de fapt, sistemul

monopartitismului politic în tara noastra. Un for de conducere pe linie de stat, era Prezidiul Marii Adunari Nationale, functia de presedinte al sau fiind ocupata succesiv de Constantin I. Parhon (1948-1952), Petru Groza (1952-1958), Ion Gheorghe Maurer (1958-1961). O noua lege fundamentala a fost votata peste patru ani, la 24 septembrie 1952, si a consfintit rolul decisiv al partidului comunist în conducerea României. Ca organ suprem al puterii de stat s-a organizat Consiliul de Stat.

în numele unei asa-zise ascutiri a luptei de clasa, a organizarii si manifestarii dictaturiiproletariatului/din teoria marxist leninista), au fost încalcate brutal drepturi si libertati democratice elementare ale oamenilor. Orice forma de opozitie a fost reprimata violent. Sub acuzatia imaginara de "tradare", "sabotaj" sau "agenti ai imperialismului" a fost profund afectat tot corpul de elita al vietii politice si culturale interbelice. între 1947-1952 au fost înscenate numeroase procese politice, ca cel împotriva liderilor Partidului National Ţaranesc - luliu Maniu si Ion Mihalache si altele, ce s-au soldat cu pedepse grele la închisoare sau lagare de munca, unde au pierit multi adversari ai comunistilor. Au fost lichidate, cu brutalitate, încercarile de rezistenta armata din zona muntilor Bucegi, Fagaras. S-a manifestat totusi, desi firav, o rezistenta militara la instaurarea regimului comunist. Au actionat, astfel, grupuri înarmate, ca de exemplu în Banat -Tanase, lonescu, Blanaru, Spiru, în Oltenia -maiorul Dumitriu în Arges - Traian Marinescu, Fagaras - general Arsanescu si fratii Arnâutoiu. în cadrul constituirii noului aparat de stat, între 1948-1949 s-au creat Securitatea si Militia populara. Securitatea a devenit un instrument de teroare si represiune, îndreptat împotriva oricarui opozant al noului regim. Ea era coordonata de generali, dintre care unii erau agenti ai serviciilor de spionaj, ca A. Nikolski, P. Bodnarenko. în 1952 si-a început activitatea de reprimare Alexandru Draghici, devenit ulterior ministru de interne.

Sistemul detentionar al României comuniste a cuprins numeroase închisori si lagare de munca, ca acelea de la Gherla, A/ud, Sighet, Pitesti, Râmnicu-Sarat, Portita, canalul Dunare-Marea-Neagra, ce au grupat, între 1949-1964 si în anii urmatori, în conditii înfioratoare de munca fortata si de exterminare, un mare numar de detinuti. Masurile antidemocratice au privit si institutia Bisericii, care a fost crunt reprimata. Multi preoti au fost arestati, iar numeroase manastiri închise, în special ale cultului greco-catolic, dar si ale celui ortodox. La 17 iulie 1948, guvernul român a denuntat Concordatul cu Vaticanul, iar la 1 decembrie cultul greco-catolic a fost desfiintat si episcopii sai arestati. Noua lege a cultelor, din 14 august 1948, a supus Biserica statului comunist.

Represiunea s-a intensificat, între 1956-1959, sub influenta miscarilor anticomuniste din Polonia si a revolutiei maghiare, privind mai ales cercurile intelectualilor. "Zelul" demonstrat de agentii organelor represive a dus, în cadrul impunerii colectivizarii, la stramutarea fortata de sate întregi, din Banat în Baragan, în 1948, si la judecarea, dupa datele-mentionate chiar de Gheorghe Gheorghiu-Dej, a circa 80 000 de tarani.

între personalitatile care si-au pierdut viata în urma represiunii comuniste, amintim pe Iu/iu Maniu, Gheorghe Bratianu, Ion Mihalache, Mihail Manoilescu, Radu Rosetti, Traian Novacovici, col. loan D. Stoiculescu, loan Flueras, Nicolae Batzaria, col. Marius Mihai Kiriacescu, monseniorul Vladirmir Ghica, preotul Dumitru Zamisnicu s.a. Cunoscuti oameni de cultura - loan Lupas, Ion Petrovici, M. Vulcânescu, Lucian B/aga, Simion Mehedinti, Dimitrie Gusti au pierit în închisori sau au fost marginalizati si au sfârsit în mizerie.

Comunismul a antrenat si grave modificari ale culturii nationale. în încercarea de a imita modelul sovietic, unii autori, trecuti în slujba culturii comuniste (culturnicii), precum Mihai Roller, losif Kisinevski, losif Ardeleanu, Leonte Rautu, au încercat rescrierea valorilor traditionale ale culturi nationale sub lozinca demagogica a marxim-leninismului. în slujba noii puteri, din convingere sau pentru a supravietui, ei au modificat, cu buna stiinta, istoria tarii si au fetisizat, în literatura si arta, chipul muncitorului. S-a introdus, dupa 1946 o cenzura foarte stricta, care a afectat peste 2 000 titluri de carti si reviste. în epoca celui mai încrâncenat dogmatism cultural, cultura româneasca a fost profund afectata, în 1948, de reforma scolara si de reorganizarea Ministerului învatamântului, a Academiei Române si a institutelor de cercetare. între 1956-1959 intelectualitatea a fost lovita de un nou val de represiune. Multi profesori au fost înlaturati din institutele de învatamânt superior în baza unor acuzatii imaginare. Discipline, care adusesera, altadata, faima stiintei românesti, au fost etichetate drept "burgheze" - filozofia, statistica, sociologia si au fost practic desfiintate. Cu toate acestea, trebuie sa mentiona""1 . faptul ca s-a desfasurat o lupta contra analfabetismului si deschiderea, fie ea si mutilata, a culturii catre populatie în ansamblu.

în februarie 1948, în mod silit, prin înlaturarea si exterminarea din rândul Partidului Social-Democrat a celor ce se opuneau fuziunii, comunistii au înghitit partidul amintit. S-a format Partidul Muncitoresc Român, prototipul partidului unic în cadrul regimului comunist. în ciuda unor greutati si înlaturându-i pe toti contracandidatii, figura centrala în partid a fost, între 1945 si 1965, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Conducatori ai comunistilor din România, în 1945. De la stânga la dreapta: Nicolae Ceausescu, Alexandru Draghici, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnaras

în perioada stalinizarii tarii, partidul comunist a concentrat, în mod absolut puterea în mâinile sale. Devenit principalul agent executor al unui sistem politic dictatorial, partidul si-a sporit rândurile, de la 720 000 membri în 1950 la 1 450 000 în 1965. între 1945-1947 chiar si o parte dintre fostii simpatizanti ai Garzii de Fier si-au gasit refugiul în rândurile comunistilor.

în interiorul partidului s-a desfasurat însa o necrutatoare lupta pentru putere. între 1948 si 1952 s-a afirmat o grupare - Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu - adepta a subordonarii totale fata de P.C.U.S. împotriva sa s-a manifestat Gheorghe Gheorghiu-Dej, partizan al liniei nationale în impunerea comunismului. în 1952, cel din urma a izbutit sa înlature gruparea condusa de Ana Pauker. Gheorghiu-Dej a devenit prim-secretar al partidului si prim-ministru. în 1952 a intrat în Biroul Politic si viitorul dictator, Nicolae Ceausescu.

Noua linie politica, promovata la Moscova de Nikita Sergheevici Hrusciov, consfintita prin celebrul Raport la Congresul din 1956 al P.C.U.S., care încrimina politica stahnista, a trezit numeroase temeri lui Gheorghiu-Dej. Coroborând duritatea politica interna cu afirmarea formala a fidelitatii fata de aliatul de la rasarit, liderul comunist român a înlaturat pe toti conducatorii potentiali care ar fi putut sa fie un sprijin pentru politica lui Hrusciovjn România. în acest context se înscrie si cazul Lucretiu Patrascanu. Acuzat înca din 1948 de renuntare la politica "luptei de clasa" si arestat, în acelasi an, sub acuzatia de complot, alaturi de un întreg grup format din Lena Constante, Elena Patrascanu, Bellu Zilber, Harrry Brauner, Lucretiu Patrascanu a fost supus unui regim de crunta detentie.


Dupa un simulacru de proces, în 1954, în realizarea caruia un rol important l-a avut Alexandru Draghici, Patrascanu au fost executat, în acelasi an, la închisoarea Jilava.

Evenimentele din 1956, din Polonia si Ungaria, punând sub semnul întrebarii, în mod serios, stabilitatea regimurilor comuniste, au provocat intrarea celor din urma într-o criza acuta de legitimitate. în România, raspunsul a fost încercarea de racordare a comunismului la o traditie nationala. în acest context îsi afla originea politica de relativa independenta fata de Uniunea Sovietica initiata de Gheorghiu-Dej.

Pe plan extern, România a fost subordonata U.R.S.S. .prin "Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala" din 1948, continuând sa plateasca despagubiri statului sovietic. Expresie a unui control deghizat în economie din partea Uniunii Sovietice au fost Sovromurile, ca de exemplu Sovrompetrol, Sovromlemn, Sovromtransport. Ele aveau sa fie desfiintate abia în 1954, dupa ce au secatuit rezervele naturale ale tarii. S-au încheiat totodata unele acorduri cu Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia. în 1949, România s-a numarat printre statele ce au semnat acordul de constituire al Consilului de Ajutor Economic Reciproc, iar în 1955 al Pactului de la Varsovia. Campania dura dusa de catre Moscova contra Iugoslaviei, cu începere din 1947, sub acuzatia de deviatie, s-a desfasurat în conditiile stabilirii sediului Cominformului la Bucuresti.

în anii '50, relatiile româno-sovietice au evoluat de la o strânsa cooperare la o distantare, ajungându-se chiar la o autonomie a Partidului Comunist din România si la o relativa independenta, a statului român. Elementele noi în relatiile dintre cele doua state au fost determinate de neîncrederea personala dintre Gheorghiu-Dej si Hrusciov. O astfel de orientare politica era menita, în conceptia liderilor comunisti de la Bucuresti, sa afirme, cu si mai multa putere, rolul partidului comunist în ochii maselor populare.

înca în 1955, Gheoghiu-Dej s-a pronuntat pentru "calea româneasca de constituire a socialismului". în 1956, autoritatile comuniste de la Bucuresti au reprimat orice agitatie, cu precadere din mediile intelectualilor, în legatura cu revolutia din Ungaria. Trupele sovietice au intrat în Ungaria prin România. Liderul revolutiei maghiare, Imre Nagy, dupa arestarea sa de catre sovietici, a fost detinut, pentru o perioada, în România. Dar, exact în acelasi an, ultimul sovrom era desfiintat trecând în proprietatea statului român. în 1958, în noul context politic si militar din Europa, conducerea României a obtinut retragerea din tara a unitatilor militare sovietice.

Neîntelegerile dintre Bucuresti si Moscova vor reizbucni pe* tema stradaniilor lui Hrusciov de a impune planurile sale privind specializarea economica a statelor membre ale C.A.E.R. în cadrul acestora, România era privita ca o tara cu bogate resurse agricole. Gheoghiu-Dej s-a pronuntat însa pentru un ritm sporit al industrializarii tarii, pentru a înlatura dependenta economica de alte state. Din 1958, la conducerea tarii s-a impus o echipa politica mai tânara, în care rolul important l-a avut Ion Gheorghe Maurer. Aceasta a prefigurat o posibila reorientare în plan extern.

între 1958-1960 s-au încheiat unele acorduri economice cu statele vest-europene, iar ponderea schimburilor economice, pe aceasta directie, a sporit. în 1961, legatiile Angliei si Frantei au fost ridicate la nivel de ambasada, iar

peste trei ani România a votat în Organizatia Natiunilor Unite - a carei membra era din 1955 - prima data altfel decât statele din Europa de rasarit.

Gheorghiu-Dej s-a folosit cu multa abilitate de conflictul ideologic dintre comunistii chinezi si cei sovietici, ca si de pozitia de fronda a lui losif Broz Tito, liderul comunistilor iugoslavi în rândul miscarii comuniste internationale, pentru a se distanta si mai mult de linia Moscovei. între 1960 si 1963, o serie de delegatii economice si politice chineze au fost prezente la Bucuresti. Au fost reluate relatiile cu Albania, iar în 1963 o înalta delegatie româna a vizitat Iugoslavia. în speranta de a obtine o alta imagine în fata Europei, între 1962-1964 au fost eliberati peste 2 600 de prizonieri politici din închisorile românesti.

Apogeul contradictiilor între Bucuresti si Moscova a fost înregistrat în aprilie 1964, când s-a publicat Planul Va/ev. Acesta prevedea realizarea unui complex economic care sa cuprinda sudul Uniunii Sovietice, sud-vestul României si nordul Bulgariei si care urma sa reprezinte un veritabil grânar, specializat aproape exclusiv pe productia agricola în deterimentul celei industriale. Comunistii români au reactionat violent si au ripostat afirmând ca era vorba de o încercare de dezmembrare economica a României. în aceste conditii, agravate de situarea tot mai deschisa a autoritatilor române de partea Beijingului în conflictul cu Moscova, a intervenit, în aprilie 1964, Delegatia cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Român în problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale. Documentul propunea statuarea de noi principii în relatiile între partidele comuniste - egalitate, avantaj reciproc, neamestec în afacerile interne s.a. în acelasi timp, documentul încerca, pentru prima data, a fi baza teoretica a unei reconcilieri între partidul comunist si poporul român, al carei punct culminant a foat atins în august 1968, în cadrul marelui miting de la Bucuresti când a fost criticata agresiunea Pactului de la Varsovia în Cehoslovacia, actiune la care România a refuzat sa participe.

i » ostinc " x jsrna între 1965 si 1974 România a evoluat sub semnul unei relative liberalizari a regimului comunist în politica interna si externa. Ea a fost însa foarte limitata, mai ales dupa 1971 alunecându-se catre un regim neostalinist.

în martie 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej, dupa care a avut loc o lupta ascutita de culise, pentru succesiunea la conducerea partidului comunist. Plenara din aceeasi luna l-a desemnat ca lider al partidului comunist pe Nicolae Ceausescu. El a facut parte, initial, dintr-o conducere colectiva formata din Chivu Stoica - presedinte al Consiliului de Stat - si Ion Gheorghe Maurer -prim-ministru - ultimii doi sperând sa-l controleze pe Ceausescu; o noua generatie de activisti de partid se afirma acum.

Semnele destinderii în cadrul regimului autoritar se regasesc în întreaga activitate interna, pâna catre 1971-1973. Astfel, s-a înregistrat fata de perioada anterioara un relativ progres economic. Accentul a fost pus în continuare pe industria grea si petrochimie, ale caror dimensiuni au fost mult exagerate. S-au preconizat construirea de centrale nucleare, dezvoltarea industriei aeronautice si a transporturilor maritime. în 1972 s-a atins o productie ridicata de cereale.

Cu toate acestea, s-a mentinut si în aceasta perioada un pronuntat dirijism economic. Astfel, înca în perioada 1971-1975 s-a prevazut o rata înalta si nerealista însa a acumularii, respectiv de 34%. în politica interna, s-a adoptat, în


1965, o noua Constitutie, care stabilea ca denumirea tarii sa fie Republica Socialista România, iar peste trei ani o noua lege administrativa, prin care tara a fost organizata în judete. S-au emis unele hotarâri cu caracter liberal - privind deplasarea persoanelor în strainatate, încurajarea proprietatii particulare, înlatu­rarea unor dispozitii privind regimul politienesc, ce a devenit mai relaxat. în ace­lasi timp, a avut loc o reorientare a culturii catre matricea sa traditionala. La nive­lul partidului comunist, Plenara din 1968 a reabilitat unele personalitati - Lucretiu Patrascanu, stefan Foris - si a criticat Ministerul de Interne pentru depasirea rolului ce-i fusese atribuit în actiunea de reprimare a opozantilor regimului.

Desfasurând însa o politica abila, pozând într-un campion al "libertatii" si "independentei", Ceausescu si-a întarit din aceasta perioada, în mod treptat, rolul si atributiile la nivelul conducerii superioare comuniste. în 1967 a devenit presedinte al\ Consiliului de Stat si controla si Consiliul Economic, iar din 1968 Consiliul Apararii. Desi la Congresul al IX-lea al partidului comunist (1965) se parea ca va colabora cu toti membrii organelor de conducere, la Congresul al X-lea (1969) Ceausescu a izbutit sa promoveze, prin schimbarile operate între membrii Prezidului Permanent, circa o zecime din protejatii sai politici, prefigurând ceea ce, mai târziu, va lua forma politicii de familie.

Pe plan international, s-a vehiculat mult în aceasta perioada ideea independentei României fata de politica Uniunii Sovietice. România a primit vizita unor lideri occidentali, precum presedintii Frantei, Charles de Gat///e(1968) si Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon (1969), si respectiv Gerald Ford (1975), a întretinut raporturi cordiale cu losip Broz Tito, a criticat dur invazia trupelor Pactului de la Varsovia în Cehoslovacia (1968), care a pus capat miscarii reformatoare initiata de Alexander Dubcek si cunoscuta sub numele de "Primavara de la Praga", a stabilit realtii diplomatice cu Republica Federala Germania (1967) si a mentinut, neîntrerupt, relatiile diplomatice cu Israelul, dupa razboiul din 1967 cu statele arabe (fata de celelalte state socialiste).

în acelasi timp, România a aderat la o serie.de organisme internationale: Acordul General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.) (1971), Fondul Monetar International Banca Mondiala(1972); în anul urmator s-a închiat un acord de cooperare economica cu Comunitatea Economica Europeana. Independenta de decizie politica fata de linia Moscovei, a carui exponent în haina nationala a devenit Ceausescu, nu a amenintat, de fapt nicicând în mod direct, idealul comunist, ci doar unele interese sovietice, de moment. De aceea era si telerata la Moscova.

Regimul neostalinist al lui Nicolae Ceausescu. Aflat deja în contradictie cu alti lideri comunisti, ca Maurer, în problema cailor de dezvoltare a societatii românesti, Ceausescu a lansat, în iulie 1971, tocmai reîntors din vizita în China si Corea de Nord, faimoasele Teze ce semnificau reîntoarecea la autoritarismul politic. Ceausescu a criticat cosmopolitismul si s-a pronuntat pentru o "puritate ideologica" si o orientare nationalista în cultura. Guvernarea lui Ceausescu a luat, astfel, dupa 1972, din ce în ce mai accentuat, forma unui regim represiv însotit de o ofensiva ideologica si propagandistica, în care cultul personalitatii a jucat un rol decisiv. Asa-zisul socialism a devenit o guvernare de familie care a reusit sa-si subordoneze total, mai ales dupa Congresul al XIII (1979), partidul comunist. Devenit dictator, Nicolae Ceausescu a exacerbat orientarea

Qon

nationalista si a conclus un regim neostalinist, caracterizat printr-o represiune politica si politieneasca rar întâlnita în Europa contemporana.

Cei vizati ca oponenti au fost, în primul rând, membrii ai grupului ce-l sustinea pe Maurer, înlaturati, de fapt, în 1974. în acelasi an, Ceausescu a fost proclamat Presedintele României. Prim ministru a fost numit, în locul lui Maurer, Manea Manescu. în 1973 a intrat în Comitetul Politic Executiv sotia dictatorului, Elena Ceausescu, care a jucat, de asemenea, un rol profund negativ în cadrul regimului politic comunist.

Viata economica a fost marcata de centralizare, dar si de o crestere economica fortata, în conditiile în care piata interna devenea stricta si rigida, în timp ce piata internationala era lipsita de stabilitate. Economia a fost expusa indicatiilor arbitrare ale dictaturii, de fapt, masuri nestiintifice si haotice lansate de Ceausescu însusi. Stabilirea de catre dictator însusi a ritmului de dezvoltare a industriei si agriculturii, transferul silit al fortei de munca din agricultura în industrie, exagerarea rolului industriei metalurgice si petrochimice, lipsa pronuntata de valuta a tarii au dus la aparitia, la începutul anilor '80, a primelor semne ale unei crize economice. în schimb, au continuat sa se construiasca complexe economice, mari consumatoare de energie, precum combinatul de aluminiu din Slatina. Rafinariile de petrol lucrau, în ultimii ani ai regimului ceausist, doar cu 10% din capacitate. Penuria de carburant a fost agravata, dupa 1979, de criza petrolului si de caderea regimului sahului în Iran, ce furniza României petrol la preturi scazute.

Desi autoritatile faceau caz de mari recolte, în realitate nicicând atinse, populatia s-a confruntat, în anii '70-80, cu o criza alimentara foarte acuta. în 1982 s-a realizat o recolta buna, dar seceta din anul urmator a accentuat criza economica. Datoria externa a crescut mereu, fiind cifrata, în 1983, la 10-11 miliarde de dolari, care vor fi rambursati însa, ulterior, în principal prin efortul poporului si mai ales pe seama sa. în aceste conditii, nivelul de trai a scazut masiv, aspect demonstrat de raritatea produselor, de cresterea preturilor, si de reintroducerea cartelelor la alimente. Au fost initiate mari obiective - Transfa-garasanul, Canalul Dunare-Marea Neagra, Metroul bucurestean, ridicate, toate, cu eforturi materiale deosebite.

încercarea de a reglementa în amanunt toate elementele existentei umane a afectat profund personalitatea omului. în 1976 au fost declarate "orase mari" 14 centre urbane, stabilirea în cadrul lor fiind foarte dificila, iar conditiile de viata si de munca aproape imposibile. Au fost luate masuri pentru o sporire artificiala a natalitatii, iar dictatorul dadea sfaturi populatiei pentru o "alimentatie rationala", condamnând-o la foamete. Masinile de scris si de multiplicat trebuiau înregistrate la militie, iar contactele cu cetatenii straini erau aproape interzise. Ceausescu a initiat o ampla actiune de "sistematizare" teritoriala, de fapt demolari haotice de sate, în cuprinsul tarii, si de cartiere ale Bucurestiului. în Capitala, el a conceput un proiect gigantic, Bulevardul Victoria Socialismului, ce urma sa-i încununeze opera.

Psihiatria a fost utilizata pe scara larga, în scopuri politice, pentru a ani­hila orice forma de rezistenta politica fata de regimul dictatorial. Creatia cultu­rala a fost subordonata partidului comunist, care a impus: falsificarea adeva­ratei istorii nationale, reducerea rolului Academiei Române, ca for cultural


suprem, orientarea activitatii culturale catre preamarirea figurii jalnice a dictatorului si a sotiei sale, justificarea unei ipotetice con­topiri între partid si stat. Suprimarea aproape totala a libertatii de gândire si închiderea unor centre de cercetare stiintifica, precum Institutul de Matematica, si a altora, au determinat emigrarea unor intelectuali de seama, precum George Banu, Mihai Botez, Matei Cazacu, Ion Caraion, Vlad Georgescu si altii.

Dumitru Prunariu

Conducerea partidului comunist a devenit, în România, în perioada regimului Ceausescu, o casta politica, fiind controlata de familia Ceausescu prin intermediul unei grupari de activisti. în 1987, partidul numara 3,6 milioane de membri, în marea lor majoritate luptând sa supravietuiasca în conditii grele de munca si de viata. în martie 1989, gratie unor uriase eforturi materiale, România si-a achitat datoria externa. Zecile de reorganizari de posturi la nivelul conducerii superioare urmareau, de fapt, punerea întregii

nomenclaturi de partid si de stat sub controlul direct al lui Ceausescu. Devenita din 1980 viceprim-ministru si figura secunda în conducerea comunista, Elena Ceausescu conducea Comisia privind cadrele de partid si de stat si a initiat masuri dintre cele mai dure, staliniste, în vederea construirii unei "societati multilateral dezvoltate".

Dupa 1975, în conditiile încalcarii brutal©; a drepturilor si libertatilor omului s-a dezvoltat si în România o miscare de protest contra regimului comunist. Astfel, desi în forme mai reduse, s-a manifestat fenomenul dizidentei. Dizidentii -Doina Cornea, Dan Petrescu, Radu Fi/ipescu, Paul Goma, Virgil Tanase, Ana Blandiana, Mircea Dinescu si altii - au criticat cultul personalitatii, au solicitat respectarea drepturilor omului si realizarea unor reforme de structura. Ei s-au alaturat protestelor unor largi paturi ale populatiei împotriva agravarii conditiilor de viata în tara. în august 1977 s-a desfasurat greva minerilor din Valea Jiului, ceea ce a impus prezenta în aceasta zona a primului ministru din acea vreme -Ilie Verdet si chiar a lui Ceausescu personal. în martie 1979 s-a format Sindicatul Liberal Oamenilor Muncii din România. Din conducerea sa au facut parte Vasile Paraschiv, Ionel Cana, Gheorghe Brasoveanu, Nicolae Dascalu, Alexandru Nagy. Acesta a fost printre primele sindicate libere din Europa Rasariteana. El a demonstrat, o data în plus, importanta luptei sindicale. în 1987 au avut loc agitatii în mari orase ale tarii- la 16 februarie, manifestatia studentilor ieseni, iar la 15 noiembrie, puternica demonstratie de protest a muncitorilor din Brasov. La 14 decembrie 1989 era pregatita sa izbucneasca la lasi o actiune de protest antidictatoriala, dar aceasta a fost înabusita în fasa de catre organele de represiune.


Una dintre ultimele întrevederi ale liderilor comunisti din Estul Europei - aniversarea R.D.G.,

din octombrie 1989

Nemultumita de rigorile regimului ceausist populatia a recurs, facilitate de protestele organizatiilor internationale pentru apararea drepturilor omului, si la alte forme de protest, precum trecerea clandestina a frontierei, în special în Ungaria si Iugoslavia sau la emigrarea catre S U.A., Germania si Israel. Totodata, nu au lipsit unele momente de criza la nivelul conducerii superioare, prin fuga unor înalti functionari si diplomati în strainatate sau prin acuzatiile lui Constantin Pârvulescu (1979) si chiar ale lui stefan Voitec (1980). la adresa politicii dictatoriale.

în planul politicii externe, în perioada regimului lui Ceausescu, România, în ciuda faptului ca a afisat o p*olitica de "independenta" fata de U.R.S.S., a evoluat, datorita politicii interne autoritare, catre o pronuntata izolare diplomatica. Este adevarat ca pâna în 1981 perechea dictatoriala a efectuat peste 150 de vizite în diverse state ale lumii si a primit, la Bucuresti, lideri din 64 de tari. Criza economica si necesitatile de gaze ale României au readus însa tara noastra tot mai aproape de politica Moscovei, în ciuda neîntelegerilor privind criza din Afganistan si a respingerii de catre Ceausescu, în mod vehement, a conceptiilor de democratizare si restructurare dezvoltate de catre liderul sovietic Mihail S. Gorbaciov, în politica de perestroika. încalcarea flagranta a libertatilor omului a generat racirea relatiilor cu Germania, Statele Unite ale Americii, Franta si Israel ceea ce l-a determinat pe Ceausescu sa se îndrepte catre o cooperare, total ineficienta, cu statele africane si latino-americane. în 1989 sase fosti fruntasi ai partidului comunist, si anume: Corne/iu Manescu, Alexandru Bârla-deanu, Gngore Raceanu, Constantin Pârvulescu, Gheorghe Apostol, Silviu Bru-can au adresat un apel lui Nicolae Ceausescu în care au solicitat respectarea drepturilor omului si a Constitutiei, oprirea "sistematizarii" teritoriului tarii, înceta­rea exportului de alimente, restabilirea prestigiului international al României.

La finele anilor '80, criza de structura a regimului comunist în România s-a adâncit. Lupta împotriva regimului dictatorial, pentru drepturi si libertati demo­cratice, a fost favorizata, într-o mare masura si de contextul international - pra­busirea regimurilor comuniste din rasaritul si centrul Europei, dar, în principal,



Imagini din Bucuresti, in dupa amiaza zilei de 22 Decembrie 1989

de sporirea nemultumirilor populare fata de greutatile cotidiene ale muncii si vietii, de represiunea interna fata de orice forma de protest. Acestea au dus, în decembrie 1989 la o puternica revolta populara.

Anul 1989 a accentuat criza regimurilor comuniste. în Polonia s-a constituit primul guvern necomunist, format din reprezentanti ai Solidaritatii. Ungaria, unde reformele economice s-au întetit, si-a deschis granita de apus refugiatilor est-germani, care doreau sa emigreze în R.F.G. în Bulgaria, Teodor Jivkov a fost înlocuit cu Petar Mladenov. La Praga, dupa marile demonstratii populare, regimul comunist a cazut în cadrul "revolutiei de catifea", iar Vaclav Havel si Alexander Dubcek, cunoscuti dizidenti, au ajuns la conducerea tarii. în octombrie 1989, în R.D.G., sub o uriasa presiune populara, Erich Honecker a demisionat, iar Zidul Berlinului, simbol al divizarii artificiale a continentului european, s-a prabusit, apropiind momentul reunificarii Germaniei.

în schimb, la Bucuresti, desantatul cult al personalitatii continua sa înregistreze, imperturbabil, noi pagini. Dictatorul Nicolae Ceausescu era reales, în noiembrie 1989 (Congresul al XIV-lea), secretar general al partidului comunist. La începutul lunii decembrie 1989 a avut loc, în insula Malta, întâlnirea între liderii S.U.A. si U.R.S.S.

Semnele marii si puternicei revolte populare din România, care au marcat debutul prabusirii comunismului, au început la Timisoara, unde, zeci de mii de oameni, pornind de la pretextul evacuarii pastorului Lâszlo Tokes, au înfruntat, între 17-20 decembrie 1989, represiunea armata soldata însa cu numeroase victime. Reîntors dupa o vizita în Iran, în seara zilei de 20 decembrie 1989, Ceausescu a tinut o cuvântare radiotelevizata în care a înfierat evenimentele din orasul de pe Bega, pe care Ie-a atribuit "unor elemente huliganice". în speranta "reconfirmarii" sprijinului popular pentru actiunile sale, dictatorul a organizat, la 21 decembrie 1989, un miting la Bucuresti. Acesta s-a întors însa împotriva sa. în noaptea care a urmat, strazile Bucurestiullii, piata Teatrului National, a Universitatii, zona Hotelului Intercontinental, Piata Romana, au fost martorele represiunii organizate de comunisti, a dorintei de libertate a mii si zeci de mii de oameni, care au luptat cu mâinile goale.

La 22 decembrie 1989, sub imensa presiune populara, ce practic asedia sediul Comitetului Central al P.C.R. din Bucuresti, actualul sediu al Senatului, Nicolae si Elena Ceausescu au fugit. Seara a fost lansat, de catre un organ de putere politica nou instituit - Frontul Salvarii Nationale - un apel catre tara, baza pentru noile realitati politice în România. Capturat ulterior, cuplul dictatorial a fost judecat la Târgoviste în împrejurari exceptionale - luptele cu elemente înarmate, denumite si "teroristi" - si executat la 25 decembrie 1989, în chiar ziua de "Craciun".

în zilele de 21-22 decembrie 1989, si chiar mai târziu, au avut loc confruntari armate si demonstratii populare si la Arad, Sibiu, Brasov, Cluj-Napoca, soldate cu numeroase victime; tot acum si-au reluat activitatea par­tidele interzise de regimul comunist, altele fiind create în chiar focul evenimentelor; se înlatura astfel monopolul politic al unui singur partid si se deschidea drumul catre pluripartitism, spre revenirea la traditiile politico-isto-rice românesti, interbelice. Revolta populara, în spatele careia s-au diseminat


grupuri si interese politice, a înlaturat regimul comunist pe cale violenta si a redeschis drumul României catre democratie, pluralism politic si economie de piata.

Vlad Georgescu despre regimul comunist în România

Mi se pare limpede ca la capatul a 40 de ani de comunism în România trasaturile negative

le covârsesc în chip evident pe cele care ar putea fi eventual considerate drept pozitive... Un cercetator atent trebuie sa se aplece si asupra societatii comuniste cu aceleasi metode obiective cu care a studiat si societatile premergatoare..."

Victor Frunza despre dictatura ceausista

"Pericolul pe care dictatura lui Nicolae Ceausescu îl prezinta pentru poporul nostru este atât de mare încât datoria patriotica primordiala în acest moment a fiecaruia este de a actiona pentru a ne salva tara de la o posibila catastrofa, incomparabila cu nici una care a pândit-o pâna acum de-a lungul istoriei..."

v      TEMĂ:

Cum explicati caracterul violent al stalinizarii în România''

Care a fost specificul procesului de industrializare în România, în perioada regimului
comunist?

Descrieti relatiile dintre România si U.R.S.S. în perioada 1965-1989.

Prezentati împrejurarile interne si externe ale prabusirii regimului comunist în România.

România în context international, 1918-1989

(Tabel recapitulativ)


România

Anul

Situatia internationala




28 ian./10 febr. - România cere pace Pu­terilor Centrale.

27 mart./9 apr. - Sfatul Ţarii de la Chisinau decide unirea Basarabiei cu România. 24 apr./7 mai. - Tratatul de pace de la Bucuresti între România si Puterile Centrale. 24 aug./6 sept. - Formarea Consiliului National al Unitatii Române de la Paris.

5/18 oct. - Alexandru Vaida Voevod (1872-1950) citeste în Parlamentul maghiar decla­ratia de autodeterminare a românilor din Ungaria. 27 oct./9 nov. - România cere printr-un ultimatum, adresat Puterilor Centrale, eva­cuarea trupelor straine. 3/16 nov. - Decret lege privind votul uni­versal.

15/28 nov. - Consiliul National Român din Bucovina hotaraste unirea Bucovinei cu Ro­mânia. 18 nov./1 dec. - Marea Adunare Nationala de la Alba lulia aproba unirea Transilvaniei cu România. 16/29 dec. -r Decret pentru exproprierea pamântului din vechiul Regat.


8 ian. - Presedintele S.U.A. Woodrow Wilson (1856-1924) publica Declaratia "Ce­lor 14 Puncte". 9 febr. - Germania semneaza Tratatul de pace cu Ucraina 3 mart. - Tratatul de pace de la Brest-Litovsk între Germania si Rusia sovietica. 15 iul. - A doua Datalie de la Marna. 16 iul. - Ţarul Nicolae al II si familia sa sunt masacrati de bolsevici. 15 sept. - Ofensiva aliata în Balcani. 29 sept. - Bulgaria semneaza armistitiul.

28 oct. - Proclamarea statului cehoslovac. 30 oct. - Turcia semneaza armistitiul de la Mudros. 3 nov. - Austria semneaza armistitiul de la Villa-Giusti. Polonia îsi proclama indepen­denta. 11 nov. - Germania semneaza armistitiul de la Retondes. 16 nov. - Proclamarea Republicii Ungare. 28 nov. - Kaiserul Wilhelm al II abdica si se refugiaza în Olanda.

1 dec. - Petru I devine rege al sârbilor, croatilor si slovenilor.

18/21 ian. - România ia parte la des­chiderea lucrarilor Conferintei de pace de la Paris.

5/18 mart. - Adoptarea calendarului gre­gorian începând de la 1 apr. 1919. apr. - Lupte în Transilvania între armata româna si cea maghiara. Trupele române ating Tisa (1 mai) si ocupa Budapesta (aug. - nov.).


5/11 ian. - Insurectia organizata în Germa­nia de catre grupul comunist "Spartacus".

21 ian. - Proclamarea Republicii Irlanda. 22 ian. - Se pun bazele Societatii Natiunilor. 2/4 mart. - Fondarea Internationalei Co­muniste. 21 mart. -începutul dictaturii comuniste sub conducerea lui Bela-Kun în Ungaria. 28 iun. - Semnarea Tratatului de pace de la Versailles. 1 aug. - Prabusirea regimului comunist con­dus de Bela Kun.





29 dec. - Parlamentul voteaza legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei cu România.


11 aug. - Constitutia de la Weimar (Ger­mania).

10 sept. - Semnarea Tratatului de pace de la Saint-Germain-en-Laye cu Austria. 19 nov. - Senatul S.U.A. respinge Tratatu1 de la Versailles si se opune constituiri Societatii Natiunilor. 27 nov. - Semnarea Tratatului de pace de la Neuilly-sur-Seine cu Bulgaria.

- Razboi civil în Rusia sovietica.

10 ian. - România devine membru fondator al Ligii Natiunilor.

5 sept. - Legea pentru reglementarea con­flictelor colective de munca ("Legea Tran-cu-lasi"). oct. - Greva generala a lucratorilor din Ro­mânia.


10 ian. - Societatea Natiunilor se instaleaza la Geneva. 1 mart. - Miklos Horthy (1868-1957) este ales "regent" al Ungariei. 23 apr. - Adunarea Nationala a Turciei în­credinteaza puterea lui Mustafa Kemal (1881-1938). 27 mai. - Thomas Masaryk (1850-1937) este ales presedinte al Cehoslovaciei. - Razboiul greco-turc. - Razboiul civil în Rusia sovietica. 5/16 iul. - Conferinta de la Spa în problema reparatiilor. 8 aug. - Adolf Hitler (1889-1945) fondeaza Partidul National Socialist German. 10 aug. - Semnarea Tratatului de pace de la Sevres cu Turcia.

dec. - Uniunea Sovietica recunoaste inde­pendenta republicilor baltice - Estonia, Lituania, Letonia.

8/12 mai - Constituirea Partidului Comunist din România. 23 iul. - Semnarea Conventiei de la Paris în problema statutului Dunarii.

- Legea pentru reforma agrara. - Constituirea Micii întelegeri.


28 febr./8 mart. - Rascoala marinarilor so­vietici de la Kronstadt este reprimata, mart. - Intra în vigoare Noua Politica Eco­nomica (N.E.P.) în U.R.S.S. mart. - Franta ocupa Ruhrul. apr./iun. - încheierea Micii întelegeri între România, Cehoslovacia si Iugoslavia, oct. - Conferinta de la Washington pentru limitarea armamentului naval si în proble­mele Extremului Orient. 6 dec. - Marea Britanie recunoaste inde­pendenta Irlandei. 1921/1922 - Marea foamete din U.R.S.S.



27 mart/2 apr. - losif Visarionovici Stalin (1879-1953) este ales, la Congresul al XI-lea al Partidului Bolsevic, secretar general.



16 sept. - Semnarea unei Conventii militare româno-polone.

20 nov.-24 iul. - 1923 - România ia parte la Conferinta de la Lausanne în problema strâmtorilor. 26/27 mart. - Este votata de catre Parla­ment o noua Constitutie.


16 apr. - Tratatul de la Rapallo între Ger­mania si Uniunea Sovietica. Germania este primul stat care recunoaste U.R.S.S.

24/29 oct. - Marsul asupra Romei. Benito Mussolini (1883-1945) devine prim-ministru.

30 dec. - Formarea Uniunii Republicilor So­cialiste Sovietice.

aug. - Se constituie Liga Drepturilor Omului.


11 ian. - Criza Ruhrului pe tema reparatiilor. 24 iul. - Tratatul de la Laussane reglemen­teaza problema raporturilor între Turcia si Grecia si statutul Strâmtorilor. 13 sept. - începutul dictaturii lui Pnmo de Rivera în Spania. 29 oct. - Proclamarea Republicii Turcia. 8/11 nov. - Puciul de la Munchen, la care ia parte si Adolf Hitler, esueaza. 3 nov. - începutul lucrarilor Comisiei Dawes în problema reparatiilor.

5 apr. - Interzicerea activitatii partidului co­munist. 4 iul. - Se adopta legea minelor. 19 dec. - Legea pentru reprimarea unor noi infractiuni contra linistii publice.


I

21 ian. - Moartea lui V.l. Lenin (1870-1924).

31 ian. - Prima Constitutie a U.R.S.S. oct./nov. - U.R.S.S. este recunoscuta de Franta, Anglia Italia, Austria, Norvegia, Sue­dia, China.

- Se creeaza întreprinderea Copsa Mica-Cugir.

25 febr. - Miron Cristea devine primul Pa­triarh al Bisericii Ortodoxe Române. 17 iun. - Legea pentru organizarea si ex­ploatarea cailor ferate române.

12 dec. - Printul Carol renunta la tron în favoarea fiului sau Mihai. Decizia este rati­ficata de catre Consiliul de Coroana (31 dec). - Moartea lui Ion I.C. Bratianu. - la fiinta uzina I.A.R. din Brasov.


12 mart. - Moartea lui Sun-Yat-Sen (1866-1925). îi succede Chang-Kai-Chek. 26 apr. - Paul Hindenburg (1847-1934) este ales presedinte al Germaniei. 16 oct. - Acordurile de la Locarno garan­teaza Frantei si Belgiei frontierele lor ra­saritene, dec. - Introducerea votului universal în Ja­ponia.

4 ian. - Parlamentul ia act de renuntarea printului Carol la tron. 26 mart. - Semnarea unui "tratat de garan­tie" între România si Polonia. 27 mart. - Adoptarea unei noi legi elec­torale. 20 iul. - Moartea regelui Ferdinand. îi ur­meaza nepotul sau Mihai sub tutela unei Regente.


24 apr. - Tratat de neutralitate si neagre­siune între Germania si U.R.S.S. mai./nov. - Greva generala în Marea Bri-tanie.


16 sept - Semnarea unui tratat de alianta cu Italia

8 sept - Germania este acceptata ca mem­bra a Societatii Natiunilor


10 mai - Semnarea Concordatului cu Va­ticanul


23 aug - Executia lui Sacco si Vanzetti în SUA


6 mai - Adunarea organizata de P N T la Alba luha Agitatii carliste în tara

4 sept - România adera la Pactul "Briand-Kellogg'


apr - Generalul Carmona devine pnm-mi-

nistru al Portugaliei, într-un guvern în care

Salazar detine portofoliul finantelor

27 aug - Semnarea Pactului Bnand-Kellogg

care interzice folosirea fortei între state

1 oct - începutul colectivizam în Uniunea

Sovietica


2 febr - Semnarea la Paris a "împrumutului

de stabilizare"

9 febr - România semneaza Protocolul de

la Moscova

4/5 aug - Greva de la lupeni

6/31 aug - România ia parte la Conferinta de la Haga care a luat în discutie .planul Young'


11 febr - concordatul de la Lateran între

Italia si Vatican

7 iun - Semnarea "pianului Young" în

problema reparatiilor

24/25 oct - Crahul financiar ae pe Wall

Street (New York) începutul crizei

economice (1929-1933)

nov -începutul regimului autoritar al regelui

Alexandru I în Iugoslavia


6/7 iun - Reîntoarcerea, pe neasteptate, în tara, a printului Carol "Restauratia carltsta' 8 iun - Parlamentul îl proclama pe Carol rege al României sub numele de Carol al II

27 iul - Concesionarea serviciului de tele­foane firmei nord-amencane I T T în schim­bul unui împrumut financiar 10 sept - Nicolae Titulescu (1882-1941) este ales presedinte al sesiunii a XI-a a Adunarii Societatii Natiunilor


5 ian - Creearea Colhozurilor în U R S S

28 ian - Primo de Rivera renunta la putere, în Spania

14 sept - Partidul nazist câstiga 107 locuri în Parlamentul german (Reichstag)


Man demonstratii împotriva efectelor crizei
economice

Concesionarea unor ramuri economice ca­
tre firmele straine în schimbul acordarii unor
împrumuturi financiare


12 apr - Abdicarea regelui Alfons al XIII, instaurarea republicii în Spania 20 iun - Moratoriul Hoover în problema re­paratiilor

18 sept - Incidentul de la Mukden (China), Japonia ataca Manciuria


2 febr - 11 iun 1934 - România ia parte la Conferinta de dezarmare de la Geneva


2 febr - începutul Conferintei de dezarmare de la Geneva



iul - Victoria în alegeri a Partidului National Ţaranesc


mart - Eamon de Valera devine pnm-ministru al Irlandei

10 mai - Engelbert Dolfuss (1892-1934) este numit cancelar al Austriei 16 iun /9 iul - Conferinta de la Laussane în problema reparatiilor 5 iul - Instaurarea dictaturii lui Salazar (1889-1970) în Portugalia dec - Franklin Delano Roosvelt (1882-1945) îsi prezinta programul economic numit "New Deal este ales presedinte al S U A

8 ian - Constituirea Frontului Plugarilor

ian - Noi reduceri ale salariilor si pensiilor

ian - febr - Greve la Bucuresti si pe Valea Prahovei 16 febr - Reorganizarea Micii întelegeri, Constituirea unui Consiliu Permanent al organizatiei 14 apr - Legea pentru reglementarea datoriilor agricole si urbane 3-5 iul - România semneaza la Londra Conventia de definire a agresiunii

29 dec - Primul ministru, ! Gh Duca (1879-1933), este asasinat de legionari pe peronul garii din Sinaia Se '.nstituie în tara starea de urgenta


30 ian - Hindenburg îl numeste pe Adolf Hitler în postul de cancelar al Reichului începutul dictaturii naziste în Germania 15 mart - Proclamarea celui de al lII Reich Sfârsitul republicii de la Weimar 20 iul - Semnarea Concordatului dintre Germania si Vatican 14 oct - Retragerea Germaniei de la Conferinta pentru dezarmare

19 oct -Retragerea Germaniei din Socie­tatea Natiunilor 9 nov - Noaptea de cristal din Germania începutul genocidului împotriva populatiei evreiesti 1933/1934 - Expozitia internationala de la Chicago

5 ian - Formarea unui guvern liberal în frunte cu Gheorghe Tatarascu (1886-1957) 8 febr - România semneaza la Atena, alaturi de Grecia, Turcia si Iugoslavia, docu­mentul de constituire a Întelegem Balcanice


26 oct - Semnarea pactului de neagresiune polono-german 12 febr - Lupte de strada la Viena între social-democrati si sustinatorii cancelarului Dolfuss 14/15 iun - Prima întâlnire între Hitler si Mussolini 29/30 iun - Noaptea Cutitelor lungi' în Germania înlaturarea de catre Ntler a liderilor S A 25 iul - Asasinarea lui Dolfuss de catre un grup de fascisti austrieci 2 aug - Moartea presedintelui Hindenburg 19 aug - Hitler cumuleaza functia de cancelar si presedinte al Reichului la titlul de Fuhrer 18 sept - U R S S este primita în Societatea Natiunilor 1 dec - Uciderea lui S M Kirov la Leningrad Urmeaza o teribila represiune în rândul conducem superioare a Partidului Bolsevic


1936-1936 - Construirea Arcului de Triumf de la Bucuresti

15 iul - Nicolae Titulescu este însarcinat de guvernul de la Bucuresti sa faca demersuri în vederea încheiem unui pact de asistenta mutuala cu Uniunea Sovietica

17 sept - România este aleasa membru permanent în Consiliul Ligii Natiunilor


ian - Continua atacurile japoneze în China 1 mart - Saarul este alipit Germaniei

16 mart - Germania introduce serviciul

militar obligatoriu

2 mai - Semnarea tratatului de neagresiune

sovieto-francez

18 iun - Semnarea acordului naval între

Germania si Anglia

15 sept - Legile rasiale în Germania

2 oct - Italia ataca Etiopia

10 oct - Societatea Natiunilor hotaraste sa

instituie sanctiuni economice contra Italiei


18 febr - Alegeri parlamentare partiale în judetele Hunedoara si Mehedinti

Mica întelegere si întelegerea Balcanica
critica ocuparea de catre Germania a zonei
demilitarizate renane

Demonstratii ale fortelor democratice

21 iul - Se semneaza la Montreux un protocol româno-sovietic în care se arata ca Nicolae Titulescu si Maxim Litvmov au ajuns la un acord cu privire la încheierea unui pact de asistenta mutuala

aug - România adera la Comitetul de neinterventie' format în urma izbucnim razboiului civil din Spania


20 ian - Moartea regelui George al V-lea al Angliei îi succede la tron Eduard al VlII

7 mart - Germania denunta acordurile de la

Locarno si ocupa Renania ce era

demilitarizata

9 mai - Italia cucereste Etiopia Regele

Italiei devine împaratul Etiopiei

20 iul - Conventia de la Montreux în

problema strâmtonlor

iul - începutul razboiului civil în Spania aug - începe în U R S S sena marilor procese si epurari din epoca stahnista

sept - Formarea primelor brigazi interna­tionale ce lupta alaturi de fortele republicane în Spania

25 oct - Semnarea tratatului de alianta între Italia si Germania (Axa Roma-Berlin) 25 nov - încheierea Pactului Anticomintern de catre Germania si Japonia


febr - Guvernul Tatarascu este remaniat

mart - Adoptarea unei noi legi a minelor

8 oct - Decret lege privind înfiintarea "Strajn tarii" A fost desfiintata în sept 1940


26 apr - Bombardarea de catre aviatia germana a orasului Guernica din Spania 7 iul - Incidentele de la podul Marco Polo Japonezii reiau ofensiva în China 6 nov - Italia adera la pactul Anticomintern si se retrage din Liga Natiunilor (11 dec )





22 oct - România semneaza pactul de la Nyon 20 dec - Alegeri parlamentare Nici un partid nu obtine numarul de voturi necesar pentru a forma guvernul Instaurarea guver­nului minoritar Goga-Cuza



10 ian - Unirea liberalilor condusi de Dinu (1866-1950) si respectiv Gheorghe Bratianu (1898-1953) 10 febr - Instaurarea guvernam personale a regelui Carol al II Se publica o noua Constitutie 31 mart - Desfiintarea partidelor politice Formarea Consiliului de Coroana apr - Arestarea si condamnarea liderilor Garzii de Fier în frunte cu Comeliu Z Codreanu (1889-1938) Ei sunt împuscati la 29/30 mai aug - Decret lege privind împartirea tarii în tinuturi

11 oct - Decret regal privind înfiintarea breslelor de lucratori, meseriasi si functio­nari

nov - Carol al II întreprinde vizite în Anglia, Franta, Belgia si Gerrnania


mart - Noi procese politice si deportari în masa în Uniunea Sovietica

12/13 mart - Austria este invadata de trupele germane

- Actiuni antisemite în Austria

15 sept - Vizita primului ministru britanic Neville Chamberlain (1869-1940) în Ger­mania

29-30 sept - Dictatul de la Munchen Germania preia regiunea sudeta din Cehoslovacia începutul dezmembram Cehoslovaciei 2 nov - Italia si Germania ofera Ungariei Slovacia de Sud oct - Monseniorul Tiso preia conducerea Slovaciei nov - Ungaria adera la Pactul Antikomin-tern

7 mart - Se constituia guvernul Armând Calinescu mart - Demonstratii de sustinere a guver­nului în fata amenintarilor Germaniei 23 mart - Semnarea acordului economic între România si Germania 13 apr - Anglia si Franta garanteaza frontierele României

1 mai - Demonstratia fortelor democratice la Bucuresti

7 sept - România îsi proclama neutralitatea ata de razboi 21 sept - Asasinarea de catre legionari a primului ministru Armând Calinescu (1893-


15 mart - Germania anexeaza restul Cehoslovaciei mart - Slovacia îsi proclama independenta

7 apr - Italia invadeaza si ocupa Albania

- încordare în raporturile germano-polone Germania denunta tratatul de neagresiune cu Polonia din 1934 (28 apr) 22 mai - Germania si Italia semneaza Pactul de Otel Adera si Japonia (8 aug ) aug - Tratative anglo-franco-sovietice privind o posibila alianta si un acord de asistenta mutuala 23 aug - Semnarea pactului Molotov-Ribentropp 25 aug - Semnarea tratatului de asistenta mutuala între Anglia si Polonia 1 sept - Germania invadeaza Polonia începe al doilea razboi mondial 3 sept - Anglia si Franta declara razboi Germaniei







17 sept. - Trupele sovietice patrund în Polonia rasariteana desavârsind astfe dezastrul statului polonez. 30 nov. - 12 mart. 1940 - Razboi între U.R.S.S. si Finlanda.

mart.-apr. - Eliberarea legionarilor din închisori. 26 iun. - Nota ultimativa a U.R.S.S. în legatura cu cedarea Basarabiei si a Nordului Bucovinei. începutul dezmembrarii Româ­niei. 11 iul. - România se retrage din Liga Natiunilor. 28- -30 aug. - Germania si Italia silesc România sa cedeze Ungariei, prin "Dictatul" de la Viena, Nord-Vestul Transilvaniei. Mutilarea României este desavârsita prin cedarea, tot sub presiune, a Sudului Dobrogei catre Bulgaria (7 sept.). - Demonstratii uriase de protest împotriva cedarilor teritoriale. 5 sept. - Carol al II cedeaza principalele prerogative ale puterii generalului Ion Antonescu. 6 sept. - Abdicarea lui Carol al II. îi urmeaza Mihai I. 14 oct. - România este proclamata "stat national-legionar". 12 oct. - Intrarea trupelor germane în România. 23 nov. - România adera la Pactul Tripartit. 26/28 nov. - Asasinarea de catre legionari a unor cunoscuti oameni politici.


9 apr. - Invazia germana în Danemarca si Norvegia. 10 mai - Germania ataca Belgia, Olanda, Luxemburg si Franta. Franta capituleaza la 21 iun. 1940.

10 iul. - începe batalia Angliei.

3-6 aug. - Uniunea Sovietica îsi impune vointa statelor baltice care devin "republici sovietice".

20 aug. - L.D. Brostein (Trotki) - (1879-1940) este ucis în Mexic de un agent al lui Staiin. 17 sept. - Se anuleaza planul german de invazie a Angliei.

27 sept. - Germania, Italia si Japonia semneaza Pactul Tripartit. - Lupte grele în Nordul Africii între trupele britanice si italiene.

21-23 ian. - Rebeliunea legionara.

28 ian. - Formarea unui nou guvern în frunte cu Ion Antonescu (1882-1946). - Militarizarea întreprinderilor si institutiilor.

22 iun. - România ia parte la atacul împotriva U.R.S.S. 6 iul. - Programul de la lasi împotriva evreilor. 26 iul. - Armata româna atinge Nistrul si elibereaza, astfel, Basarabia. - România preia administratia Transnistriei.

S dec. - Marea Britanie declara razboi României.


febr. - Trupe germane sunt trimise în nordul Africii sa lupte alaturi de italieni, apr. - invazia germana în Iugoslavia si Grecia. 13 apr. - Japonia si Uniunea Sovietica semneaza un tratat de neutralitate. 22 iun. - Germania si aliatii sai ataca Uniunea Sovietica. 14 aug. - Semnarea de catre S.U.A. si Marea Britanie a Cartei Atlanticului. 4 sept. - începe asediul Leningradului care dureaza pâna în 1944. oct. - Batalia Moscovei duce la prima înfrângere a, germanilor, ian. 1942. Sfârsitul razboiului fulger.




, 1



12 dec. - România declara razboi S.U.A.


7 dec. - Atacul surpriza al fortelor japoneze la Pearl Harbour. S.U.A. intra în razboi. - Ofensiva japoneza în Extremul Orient, dec. - Lupte în Nordul Africii. Britanicii reiau Benghazi si Tobruk.

sept.-febr. 1943 - în batalia de la Stalingrad armata româna sufera grave pierderi umane si materiale.


12 ian. - Se semneaza Declaratia Natiunilor Unite. Se constituie coalitia antihitlerista. 20 ian. - Conferinta de la Wansee adopta "solutia finala" contra populatiei evreiesti, începe holocaustul împotriva evreilor. - Lupte în Oceanul Pacific. - Raiduri aeriene aliate asupra Germaniei. 4/9 mai - Batalia din Marea de Corali între japonezi si americani. 4-6 iun. - Batalia de la Midway. Prima mare victorie a S.U.A. iul.-febr. 1943 - Ofensiva germana de la Stalingrad sfârseste dezastruos. Grava înfrângere a germanilor si aliatilor lor. oct.- nov. - Luptele dintre britanici si ger-mano-italieni de la El Alamein.


iun. - Constituirea Frontului Patriotic Anti­hitlerist. 1 aug. - Raid aerian anglo-american asupra Ploiestiului si Vaii Prahovei.

sept-mart. 1944 - Negocieri de pace cu aliatii, la Ankara, nov.-iun. 1944 - Negocieri de pace cu Uniunea Sovietica, la Stocholm.


ian. - Germania proclama "razboiul total". 2 apr. - Descoperirea de catre germani a gropilor comune de la Katyn, unde mii de ofiteri si soldati polonezi au fost masacrati de catre sovietici. 10 apr.-16 mai - Rascoala evreilor din ghetoul Varsoviei. 30 iun. - Dizolvarea Cominternului.

iul. - înfrângerea fortelor blindate germane la Kursk. iul. - Debarcarea anglo-americana în Sicilia si Sudul Italiei. Mussolini este înlaturat (27 iul.). Se formeaza un nou guvern condus de Pietro Badoglio. - Raiduri aliate asupra Germaniei. 3 sept. - Capitularea neconditionata a Italiei.

22-26 sept. - Conferinta de la Teheran (I.V. Stalin, F.D. Roosvelt, W. Churchill).

mart.- iun. - Tratative de pace cu aliatii la Cairo. 17 mart. - Masacrul de la Râbnita.


22 ian. - Debarcarea aliata de la Anzio. - Lupte în Filipine. - Ofensiva armatei sovietice în Bielorusia si Ucraina.


2 apr. - Nota lui Molotov (Veaceslav M. - n.

1890) în legatura cu pozitia U.R.S.S. fata

de intrarea trupelor sovietice pe teritoriul

României.

4 apr. - Bombardament masiv aliat asupra

Bucurestiului.

Intensificarea contactelor între regele
Mihai si fortele democratice pentru iesirea
tarii din razboi.

20 aug. - începe ofensiva lasi-Chisinau. 23 aug. - Arestarea la Palatul Regal a membrilor guvernului Antonescu. Se for­meaza un nou guvern condus de Constantin Sanatescu.

24-31 aug. - Fortele armate române curata teritoriul de trupele germane. 30-31 aug. - Trupele sovietice patrund în Bucuresti.

12 sept. - Semnarea Conventiei de Armi­stitiu între România si Natiunile Unite.

Se introduce cenzura presei.

12 oct. - Constituirea Frontului National Defnorat.

oct. - Conform "partajului" de la Moscova, România intra în sfera de influenta sovietica.

6 iun. - Debarcarea aliata în Normandia. Deschiderea celui de al II front în Europa.

20 iul. - Atentatul de la Rastenburg contra lui Hitler.

1 aug. - începe insurectia Varsoviei. Dureaza pâna la 2 octombrie.

Ofensiva aliata în Europa Occidentala.

21 sept. - Lovitura de stat în Bulgaria. Comunistii preiau puterea. 7 oct. - Sfârsitul Conferintei de la Dum-barton Oaks cu privire la edificarea ONU.

9/21 oct. - Stalin si Churchill îsi împart la Moscova sferele de influenta în Europa Rasariteana.

Ofensiva armatei sovietice în Ungaria si
apoi în Cehoslovacia.


ian.- mart. - Uriasa presiune a comunistilor, sprijiniti de sovietici, pentru preluarea puterii.

24 febr. - Tulburari comuniste la Bucuresti si în alte orase ale tarii.

6 mart. - Instaurarea guvernului Petru Groza (1884-1958). începutul guvernarii co­muniste în România. - Iau nastere primele sovromuri. 23 mart. - Legea agrara.


12 ian. - Ofensiva germana în Muntii

Ardeni.

ian. - începe ofensiva sovietica în Polonia.

4-11 febr. - Conferinta de la lalta. Sferele

de influenta sunt reconfirmate în Europa

Centrala si Rasariteana.

13/14 febr. - Bombardament distrugator

aliat asupra Dresdei.

- Lupte în insula Iwo Jima (Oceanul Pacific).

mart. - Ultima ofensiva germana pe frontul
rasaritean.

1 apr. - încep luptele în Okinawa.

12 apr. - Moartea presedintelui S.U.A., F.D.

Roosvelt. îi urmeaza Harry S. Truman


21 apr. - începe ofensiva sovietica asupra

Berlinului.

28 apr. - Executia lui Mussolini.



30 apr. - Sinuciderea lui Hitler.

mai - Semnarea armistitiului de la Rheims
de catre Germania.

9 mai - Semnarea capitularii Germaniei. Razboiul ia sfârsit în Europa. 26 iun. - Semnarea Cartei Natiunilor Unite la San Francisco.





21 aug. - Debutul "grevei regale". Regele Mihai refuza sa colaboreze cu guvernul Groza.

25 oct. - Eliberarea de sub dominatia straina a ultimelor teritorii românesti - Carei si Satu Mare.

8 nov. - Reprimarea violenta a unei demonstratii anticomuniste la Bucuresti.


26 iul. - Laburistii câstiga alegerile din Anglia. - Clement Atlee îl înlocuieste pe W. Chur-chill (1874-1965) ca prim ministru, iul.-aug. - Conferinta de la Potsdam (I.V Stalin, Harry Truman, W. Churchill, Clement Atlee). 6 aug. - Bombardament atomic american asupra Hiroshimei.

9 aug. - Bombardament atomic american asupra Nagasaki. 2 sept. - Japonia semneaza capitularea, la sfârsit al doilea razboi mondial. 11   sept. - Conferinta de la Londra în problema tratatelor de pace. 18 oct. - Trupele sovietice ocupa si contro­leaza Polonia.

24 oct. - Intra în vigoare Carta O.N.U. 16 nov. - Crearea UNESCO. 20 nov. 1945-1 oct. 1946 - Procesul de la Niirenberg. 29 nov. - Proclamarea de catre Tito (losip B. -1892-1980) a R.P. Iugoslavia.

7 ian. -în urma recomandarii Conferintei de la Moscova, intra în guvernul Groza si reprezentanti ai liberalilor si national-taranistilor. - Desfiintarea Senatului. - Publicarea unei noi legi electorale.

7-18 mai - Procesul intentat membrilor guvernului Antonescu.

- Uriasa presiune a comunistilor pentru a împiedica partidele democratice sa-si desfasoare campania electorala.

19 nov. - Alegeri parlamentare falsificate de catre comunisti. 20 dec. - Legea pentru etatizarea Bancii Nationale a României.


10 ian. - Prima sesiune a Adunarii Generale a O.N.U. la Londra.

30 ian. - Proclamarea republicii în Ungaria. 31 ian. - Proclamarea republicii comuniste în Albania. 5 mart. - W. Churchill foloseste termenul de "cortina de fier" în discursul de la Fulton, Missouri. 30/31 mart. - începutul razboiului civil în Grecia.

2 mai - 12 nov. 1948 - Procesul de la Tokio. 26 mai - Comunistii ies învingatori în alegerile din Cehoslovacia. 18 iun. - Proclamarea republicii italiene. 8 sept. - Proclamarea republicii, sub presiunea comunistilor, în Bulgaria. 4 nov. - Promulgarea noii constitutii în Japonia. Se instaureaza monarhia constitu­tionala.

10 febr. - Semnarea Tratatului de pace între România si Natiunile Unite.


10 febr. - Semnarea tratatelor de pace de la Paris cu fostii aliati ai Germaniei.





apr - înscenarea de la Tamadau la adresa national-taranistilor

hjI - Dizolvarea Partidului National Ţara­nesc condus de luliu Mamu

15 aug - Reforma monetara nov _ Adunarea deputatilor da un vot de neîncredere gruparii liberale condusa de Gheorghe Tatarascu 30 dec - Abdicarea fortata a regelui Mihai - Proclamarea republicii începutul dictaturii comuniste


12 mart - SUA acorda credite Greciei s Turciei pentru a opri înaintarea comunis­mului Doctrina Truman 5 iun - Prezentarea planului de reconstruc­tie a Europei numit planul Marshall iun-iul - Statele din Europa Rasariteana refuza sub presiunea U R S S , sa accepte planul Marshall iul - Acorduri comerciale ale URSS cu Ungaria Bulgaria Cehoslovacia si România Cresterea influentei sovietice în aceste tan 15 aug - Proclamarea independentei Indiei 31 aug - Comunistii ies învingatori în alegerile din Ungaria

5 oct - Constituirea Commformului 29 nov - ONU adopta un plan de partajare a Palestinei într-un stat arab si unul evreu

4 feb - încheierea tratatului de asistenta mutuala cu Uniunea Sovietica febr - Partidul comunist ia denumirea de Partidul Muncitoresc Român 24 febr - Demiterea lui Lucretiu Parascanu apr - Adoptarea unei noi'Constitutii Se formeaza Prezidiul Mani Adunari Nationale condus de Constantin I Parhon (1874-1969) Prim ministru este Petru Groza 11 iun - Trecerea în proprietatea statului a bancilor si întreprinderilor industriale 17 iul - Denuntarea Concordatului cu Va­ticanul - Cultul greco-catohc este interzis (1 dec) aug - Legea privind cultele religioase supune Biserica Ortodoxa regimului comu­nist - Legea pentru reforma învatamântului


16 febr - Proclamarea R P D Coreana

febr - mart - Comunistii preiau puterea prin forta în Cehoslovacia

- Continuarea genocidului stahnist în Uniu­nea Sovietica

iun - mai - Criza Berlinului

28 iun - Cominformul blameaza si exclude Iugoslavia din rândul statelor comuniste

15 aug - Crearea republicii Coreea de Sud

- Politia si Jandarmeria sunt înlocuite cu Militia si Securitatea teribile instrumente de represiune ale comunistilor

- Au loc lupte în munti între unitatile de represiune si grupuri de rezistenta anti­comuniste ian - România este membru fondator al CAER


25 ian - Se creaza Consiliul de Ajutor Economic si Reciproc (CAER)

4 apr - Se pun bazele pactului NATO 23 mai - Fondarea R F Germania 20 aug - Proclamarea republicii populare în Ungaria

1 oct - Proclamarea R P Chineza

Continua razboiul civil în Grecia 7 oct - Proclamarea R D Germana




23 iul - 0 noua organizare administrativa a tarii

oct - Se adopta un plan de electrificare pe 10 ani

12/13 dec - Se aproba primul plan cincinal


23 ian - Ierusalimul este proclamat capitala Israelului 26 ian - Proclamarea republicii India 8 mai - SUA anunta spnjinul sau pentru Vietnam contra comunistilor 25 iun - 1953 - Razboiul din Coreea ONU decide sa sprijine Coreea de Sud împotriva agresiunii comuniste 16 oct - Primii voluntari chinezi sosesc în sprijinul R P D Coreene 4 nov - Consiliul Europei publica Declaratia Europeana a Drepturilor Omului dec - Ocuparea Tibetului de catre trupele chineze



1 iul - Reconstituirea Internationalei Socia­liste 1 sept - Semnarea pactului ANZUS - începe sena epurarilor stahniste în Cehoslovacia 24 dec - Independenta Libiei

- Reforma monetara

mai - înlaturarea lui Vasile Luca si a Anei Pauker din conducerea Partidului Comunist 2 iun - Pentru Groza devine presedinte al prezidiului Mani Adunari Nationale iar Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965), prim-ministru sept - Adoptarea unei noi Constitutii


6 febr - Moartea regelui George al Vl-lea al Angliei îi urmeaza la tron fiica sa, Elisabeta all-a 8 febr - Grecia si Turcia devin membre ale NATO 23 iul - Lovitura de stat în Egipt condusa de Gamal Abdel Nasser (1918-1970)

- Continua genocidul stalinist în URSS

febr - Autodizolvarea Frontului Plugarilor - Numerosi lideri politici ai partidelor interbelice condamnati de catre comunisti, pier în închisorile de la Sighet, Aiud si Gherla


5 mart - Moartea lui losif V Stalin 20 mart - Nichita Sergheevici Hrusciov (1894-1971) este ales în fruntea partidului comunist din URSS

- Desfiintarea sovromurilor 6-13 apr - Procesul lui Lucretiu Patras-canu Este executat la 16/17 apr

19 apr - Gheorghe Apostol devine pnm-secretar al Partidului comunist

20 iun - Inaugurarea podului de la Giurgiu-Ruse


13 mart - Atacul trupelor vietnameze la Dien-Bien-Phu, începutul dezastrului trupe­lor franceze în Indochina 8 sept - Semnarea pactului SEATO 16-17 iun - Revolta anticomunista în Berlinul de Est, este înabusita de trupele sovietice 4 iul - Imre Nagy este ales pnm-ministru al Ungariei, începutul destalmizarii în aceasta tara


26 iul - Asaltul cazarmei Moncada din

Cuba de catre comunistii condusi de Fidel

Castra

1 nov - 1962 - Razboiul civil din Algeria

11_14 mai - România devine parte sem­natara a tratatului de la Varsovia sept- oct- Gheorghe Gheorghiu-Dej devine prim-secretar al partidului comunist iar Chivu Stoica, prim-mimstru 14 dec - România devine membra a ONU


24 febr - Semnarea Pactului de la Bagdad

22 mart - Egiptul preia controlul asupra Canalului de Suez

17-24 apr - Conferinta de la Bandung

mai - Semnarea Pactului de la Varsovia

mai - Semnarea Tratatului de stat asupra
Austriei


întra în functiune prima statie de
televiziune

Represiunea împotriva intelectualilor si
studentilor în legatura cu influenta revoltelor
anticomuniste din Polonia si Ungaria

22 nov - Imre Nagy alaturi de alti conducaton maghiari fund prins de sovietici este adus în România


14-24 febr - Congresul al XX-lea al PCUS Rechizitoriul crimelor stalmiste 17 apr - Dizolvarea Cominformului

23-28 iun - Greve si tulburari la Poznan (Polonia) ele sunt urmate de noi de­monstratii în oct

17-21 iul - Conferinta'de la Bnoni (I B Tito J Nehru G A Nasser) 23 oct - 13 nov - Insurectia anticomunista din Ungaria

oct - Razboi între Egipt si Israel


febr - Alegeri pentru Marea Adunare Nationala


25 mart - Tratatul de la Roma pune bazele Comunitatii Economice Europene 11 dec - ONU adopta Declaratia dreptului popoarelor la autodeterminare


12 ian - Ion Gh Maurer este ales presedinte

al prezidiului Mani Adunari Nationale

iun - Retragerea trupelor sovietice din

România


19 mart - Prima sedinta a Parlamentului

Europei

27 apr - Liga Comunisilor din Iugoslavia

declara ca se elibereaza de orice influenta

sovietica

- Independenta unor noi state africane


- România este aleasa vicepresedinte a celei de a XIV-a sesiuni a Adunam Generale a ONU

iun - Cu prilejul unei vizite în România N S Hursciov ataca în termeni violenti China si politica sa


2 ian - Comunistii cubanezi intra în Havana

19 febr - Independenta insulei Cipru iun - sept - Tulburari în Congo-ul belgian



14 sept - Formarea O P E C






20 nov - Constituirea Asociatiei Europene a Liberului Schimb 25 nov - Conferinta de la Moscova mar­cheaza ruptura definitiva între Albania si URSS 1 dec - Tratatul asupra Antarcticii

iun - Gheorghe Gheorghiu-Dej este ales în fruntea Partidului comunist


15 febr - URSS decide sa sprijine economic Cuba

mart - Instituirea Consiliului de Stat Primul sau presedinte a fost Gheorghe Gheor-ghiu-Dej Pnm-ministru devine Ion Gheorghe Maurer


16-17 apr - Debarcarea nereusita din Golful Porcilor (Cuba)

9 iul - Grecia se asociaza la Comunitatea Economica Europeana 13 aug - Ridicarea de catre R D G a Zidului Berlinului simbol al Razboiului Rece

- Comunistii proclarna încheierea cooperativizarii agriculturii'


18 mart - Acordurile de la Evian Se recunoaste independenta Algeriei mart - începe razboiul dintre Vietnamul de Sud, sustinut de SUA si fortele comuniste (Vietcong) oct - Conflict între China si India 22 oct - 20 nov - Criza rachetelor sovietice din Cuba -înrautatirea grava a raporturilor între supraputen

- Intrarea în functiune a termocentralei de la Ludus - Se pun bazele cooperam româno-lugoslave în ceea ce priveste exploatarea zonei Portilor de Fier


mart -Tensiuni în raporturile sovieto-chineze 22-25 mai - Adoptarea Cartei Unitatii Africane

22 nov - Asasinarea presedintelui SUA J F Kennedy (1917-1963) la Dallas

- Eliberarea de catre comunisti a unor detinuti politici 15-22 apr - Declaratia cu privire la pozitia PMR în problemele miscam comuniste si muncitoresti internationale


28 mai/2 iun - Crearea Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei aug - Vietnamul de Nord declara razboi Vietnamului de Sud

21 sept - Independenta Maltei 14 oct - N S Hrusciov este înlocuit de la conducerea PCUS cu Leonid Brejnev




19 mart. - Moartea lui Gheorghe Gheor-ghiu-Dej; Chivu Stoica devine presedinte al Consiliului de stat, iar Nicolae Ceausescu (1918-1989), prim-secretar al PCR (22-24

mart.). 19_24 iut. - Nicolae Ceausescu preia puterea în partidul comunist, aug. - Adoptarea unei noi Constitutii. - 0 noua împartire administrativa a României.


mart. - Bombardamente americane asupra Vietnamului de Nord.

8 apr. - Tratat între Polonia si URSS. URSS recunoaste frontierele Poloniei, apr- sept. - Conflict între India si Pakistan.

11 nov. - Independenta Rhodesiei.

mai - Constituirea Uniunii Generale a Sindicatelor din România. 4-6 iul. - Reuniunea de la Bucuresti a Tratatului de la Varsovia.


7 mart. - Franta se retrage din structurile integrate militare ale NATO. 8 apr. - Leonid Brejnev devine secretar general al PCUS. 6 iun. - NATO îsi muta cartierul general la Bruxelles. 18 iun. - Apogeul "revolutiei culturale" în China.

10 iun. - România este singura tara din Europa de Rasarit care mentine relatiile diplomatice cu Israelul, dec. - Nicolae Ceausescu devine presedinte al Consiliului de Stat, iar Ion Gheorghe Maurer, prim ministru.


ian- febr. - Lupte grele în Vietnam. 21 apr. - începutul dictaturii militare în Grecia; dureaza pâna fn 1974. - Expozitia Universala de la Montreal. 5-10 iun. - Razboiul de sase zile dintre Israel si vecinii arabi.

8 aug. - Crearea ASEAN.

- Nicolae Ceausescu preia si functia de presedinte al Consiliului Apararii. - Reabilitarea lui Lucretiu Patrascanu si stefan Foris. 14-16 mai - Vizita presedintelui Frantei, Charles de Gaulles (1890-1970). aug. - România este singura tara din Pactul de la Varsovia care condamna interventia sovietica în Cehoslovacia si nu ia parte la aceasta actiune militara.


5 ian. - Alexander Dubcek este ales în frun­tea Partidului Comunist din Cehoslovacia. 20-21 aug. - Interventia Pactului de la Varsovia în Cehoslovacia. Suprimarea miscarii reformatoare denumita "Primavara de la Praga".

- Nicolae Ceausescu începe sa-si impuna colaboratorii la conducerea statului si partidului comunist. 2-3 aug. - Vizita presedintelui SUA, Richard M. Nixon.


- Conflicte între URSS si R.P. Chineza. 22 iul. - Printul Juan Carlos este numit succesor al generalului Franco Francisco (1892-1975). 1 sept. - Lovitura de stat în Libia. Puterea o preia Consiliul Revolutiei. 21 oct. - R.F.G. admite de facto existenta R.D.G.





mai - Grave inundatii în judetele din Transilvania.


- Propuneri diplomatica în legatura cu rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. 7 dec. - Tratat între Polonia si R.F.G. R.F.G. recunoaste frontierele Poloniei, dec. - ian. 1971 - Manifestatii si greve în Polonia.

- Reîntors dupa vizitele din China si Coreea de Nord, Nicolae Ceausescu lanseaza .Tezele din aprilie" care semnificau un control absolut asupra libertatii de creatie.


15 ian. - Inaugurarea barajului de la Assuan pe Nil.

26 mart. - Proclamarea independente Bangladeshului. 25 oct. - Admiterea R.P. Chineza la ONU. 11 dec. - Acorduri între cele doua Germani cu privire la libera circulatie.



- Tulburari în Irlanda de Nord. - Marea Britanie adera la Piata Comuna. - Bombardamente americane în Vietnamul de Nord. 8 nov. - Tratatul fundamental între R.D.G. si R.F.G.



1 ian. - Anglia, Danemarca si Irlanda adera la Piata Comuna. 27 ian. - Acordurile de la Paris pun capat razboiului din Vietnam, ian.- mart. - începutul afacerii Watergate în SUA. 11 sept. - Lovitura de stat militara în Chile. 6-23 oct. - Razboiul între Israel si vecinii arabi, nov. - Prima criza a petrolului. 11 dec. - Normalizarea relatiilor între R.F.G si Cehoslovacia.

26 mart. - Nicolae Ceausescu devine presedinte al României. .


25 apr. - "Revolutia Garoafelor" în Portugalia. înlaturarea dictaturii militare. 15 iul. - Lovitura militara în Cipru. 23 iul. - Prabusirea dictaturii militare în Grecia si revenirea la un regim constitu­tional, nov. - Vietnamul de Nord lanseaza o ofensiva contra Sudului. 4 dec. - Sfârsitul "revolutiei culturale" în China.





1 aug. - România semneaza Actul Final al CSCE.

2-3 aug. - Vizita presedintelui SUA, Gerald Ford.


- Razboiul civil din Liban. 30 apr. - Orasul Saigon cade în mâna trupelor comuniste. - la sfârsit razboiul din Vietnam. Reunificarea Vietnamului. - Genocidul khmerilor rosii condusi de Pol Pot în Cambodgia. 1 aug. - Semnarea Actului Final al Conferintei pentru securitate si cooperare în Europa (CSCE). 17 nov. - Prima reuniune la nivel înalt a tarilor industrializate. 27 nov. - Juan Carlos devine rege al Spaniei.

-14 centre urbane sunt declarate "orase mari si închise".


- Continua luptele civile din Liban. 16 iun. - Demonstratii ale populatiei de culoare la Soweto (Africa de Sud). 9 sept. - Moartea lui Mao Ze Dong (1893-1976), liderul comunist al Chinei.

- Se desfasoara miscarea de protest initiata de scriitorul Paul Goma. 4 mart. - Are loc un cutremur de pamânt -1 541 de morti, 11 000 de raniti. - Are loc greva minerilor din Valea Jiului.


5 ian. - Semnarea în Cehoslovacia a "Cartei 77" de catre un grup de' intelectuali, mar­cheaza un moment important în lupta pentru respectarea drepturilor omului. - Continua razboiul civil în Liban si Angola. - Creste influenta politica si militara a U.R.S.S. si a Cubei în unele state africane. - Conflict militar între Somalia si Etiopia. 19-21 nov-Vizita presedintelui Egiptului, Anwar El Sadat la Ierusalim. - Dizolvarea pactului SEATO.



- Continua razboiul din Liban. - Conflict militar între Cambodgia si Vietnam. - Negocieri între Marile Puteri pentru reducerea armamentelor. 8 mart. - Esecul conferintei de la Belgrad în privinta drepturilor omului. 6-17 sept. - Reuniunea pentru pace de la Câmp David (S.U.A.); se semneaza tratatul de pace între Egipt si Israel. 16 oct. - Alegerea papei loan Paul al II (Karol Wojtyla, cardinal de Cracovia), nov. - Agitatii fundamentaliste în Iran. 5 dec. - Tratat între U.R.S.S. si Afganistan.

- Nicolae Ceausescu îsi subordoneaza total partidul comunist. - Se constituie Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România.


ian. - Invazia trupelor vietnameze în Cam­bodgia. - Prabusirea regimului monarhic si instau­rarea unui regim fundamentalist în Iran.


2 | 3



- Tulburari civile în Salvador si Nicaragua. 17 iul. - Prabusirea dic turii somoziste în Nicaragua si instaurarea guvernarii san-diniste. 4 nov.-ian. 1981 - Criza ostatecilor ame­ricani din Iran. 12 dec. - NATO decide sa instaleze în Europa Occidentala eurorachetele. dec. - începe invazia sovietica în Afganistan.

- Elena Ceausescu devine prim viceprim-ministru, inaugurând, astfel, deschis, politica "de familie".


-începutul rezistentei afgane (mujahedinii) împotriva interventiei sovietice. - Atentate teroriste în Italia. 18 apr. - Proclamarea independentei statului Zimbabwe (fosta Rhodesie). 4 mai - Moartea lui losip Broz Tito, presedintele Iugoslaviei. Razboi între Iran si Irak. 14 aug. - începutul unui val de greve în Polonia. La Gdansk se pun bazele sindicatului intependent "Solidaritatea". 18 aug. - Semnarea acordului între guvernul polonez si "Solidaritatea". 4 nov. - Ronald Reagan este ales presedinte al S.U.A.

■ -


- Noi greve în Polonia. 16 aug. - S.U.A. anunta începutul producerii bombei cu neutroni. - Continua razboiul dintre Iran si Irak. Demonstratii pacifiste în Europa Occi­dentala. 6 oct. - Asasinarea lui Anwar El Sadat (1918-1981) de catre un fanatic. 13 dec. - Introducerea starii de urgenta în Polonia. Interzicerea "Solidaritatii". Liderul sau, Lech Walesa, este arestat.

- Partidul comunist critica desfasurarea evenimentelor din Polonia.


2 apr.-14 iun. - Razboi între Argentina si Marea Britanie pe tema insulelor Malvine (Falkland) din Oceanul Atlantic. 10 nov. - Moartea lui Leonid Brejnev. Este urmat în functia suprema de Iuri Andropov, fostul sef al KGB. 31 dec. - Suspendarea starii de urgenta în Polonia.



23 mart. - S.U.A. anunta un program de aparare denumit "Initiativa de Aparare Strategica". 15 iul. - Acord privind desfiintarea bazelor S.U.A. din Grecia.


mai - Masuri severe împotriva avorturilor. 28 iul. - România este singura tara co­munista care ia parte la Jocurile Olimpice de la Los Angeles.



Continua razboiul între Iran si Irak, precum
si cel din Afganistan.

Greva generala a minerilor din Marea
Britanie.

9 febr. - Moartea lui Iuri Andropov. îi urmeaza la conducerea PCUS, Constantin Cernenko.

oct. - Asasinarea preotului Jerzy Popie-luszko de catre fortele de securitate po­loneze.

31 oct. - Asasinarea primului ministru al Indiei, Indira Gandhi (1917-1984).


10 mart. - Moartea lui Constantin Cernenko.

Mihail S. Gorbaciov este ales în functia

suprema, în PCUS.

26 apr. - Reînnoirea Pactului de la

Varsovia.

19-21 nov. - întâlnire între Mihail S.

Gorbaciov si Ronald Reagan la Geneva.


28 febr. - Asasinarea primului ministru al

Suediei, Olof Palme.

apr. - Raiduri aeriene americane asupra

Libiei.

25 apr. - Explozia de la centrala atomica

Cernobâl.

- începutul politicii de restructurare

(perestroika) si transparenta (glasnost).

11-12 oct. - întâlnire între M.S. Gorbaciov

si R. Reagan la Rejkavik.


15 nov. - Marea demonstratie de protest a muncitorilor din Brasov.


- Conflicte între China si Vietnam, Iran si

Irak, Libia si Ciad.

11 nov. - ONU cere retragerea imediata a

trupelor sovietice din Afganistan.

dec. - Semnarea acordului

sovieto-american        privind reducerea

armamentului american.


- Intensificarea politicii de "sistematizare" a tarii (demolarea monumentelor istorice si distrugerea satelor).



Foamete în Etiopia si Cornul Africii.

Agitaiii nationaliste în Uniunea Sovietica.
14 apr. - Semnarea acordului de pace
privind Afganistanul.

22 mai - Karoly Grosz îl înlocuieste pe Jânos Kâdâr la conducerea Partidului Co­munist din Ungaria.

Noi miscari greviste în Polonia.

29 mai - 1 iun. - întâlnire la nivel înalt

sovieto-americana.

8 aug. - Sfârsitul razboiului dintre Iran si

Irak.

4DR






- în URSS sunt reabilitate victime ale terori staliniste si se anunta reduceri de efective militare. 9 aug. - Trupele sovietice se retrag de la Kabul.

4 apr. - Ambasadorul R.F.G. la Bucuresti este rechemat în urma repetatelor violari ale drepturilor omului în România. 24 apr. - Comunitatea Europeana suspenda convorbirile cu România. 16-21 dec. - Puternica revolta populara din România duce la înlaturarea regimului comunist.


7 ian. - Moartea lui Hirohito, împaratu Japoniei. îi urmeaza la conducere Akihito. 2 febr. - Prabusirea dictaturii militare în Paraguay. 28 febr. - Ungaria anunta demontarea forti­ficatiilor de la frontiera sa cu Austria, mai - iun. - Manifestatii studentesti pentru democratie în China. Ele sunt reprimate sângeros de catre autoritatile comuniste (3-5 iun.). 4 iun. - Primele alegeri libere în Polonia duc la victoria sindicatului "Solidaritatii". 17 iun. - Reabilitarea conducatorilor revolutiei din 1956 din Ungaria, aug. - sept. - Ungaria permite refugiatilor est-germani sa tranziteze prin Budapesta în drum spre R.F.G. oct. - Mari demonstratii în R.D.G. Zidul Berlinului este deschis (9 nov.). - înlocuirea lui Todor Jivkov cu Petar Mladenov la conducerea Bulgariei. 17 nov. - Prabusirea regimului comunist în Cehoslovacia. Scriitorul dizident Vaclav Havel este ales presedinte (dec.)

Glosar de termeni istorici

acumulare- rezervele agentilor economici Simbol al avutiei nationale

ad-hoc- întocmit anume pentru un scop

adunarea norodului- numele oastei revolutionare, organizata de catre Tudor Vladimîrescu

Alteta- titlu oficial acordat printilor si printeselor din casele regale domnitoare

amnistie- act legislativ care înlatura raspunderea penala

antrepozit- loc de depozitare a marfurilor în cantitate mare

armistitiu- suspendarea temporara a ostilitatilor militare între beligeranti, care, de fapt, ramân în
stare de razboi

arendasi- persoana care are în folosinta sau exploateaza veniturile unui bun pe un termen dat

arnaut- lefegii, de obicei de origine albaneza din garda domneasca sau suita boiereasca

arz- plângere, jalba adresata Portii de catre domn sau boieri

autocefalie- de sine statator (biserica ortodoxa româna autocefala nu depinde de alta biserica)

autodeterminare- principiu conform caruia un popor are dreptul sa-si decida propriul statut politic

banca- institutie financiara care efectueaza operatii de credit si de plata

buget - balanta veniturilor si cheltuielilor unui stat, unei institutii Sau familii pe o perioada
determinata

camarila- grup de oameni politici si de afaceri, militari, din jurul unei personalitati ale carei acte si
fapte le influenteaza

cartel - întelegere între producatorii economici din aceeasi bransa pentru fixarea pretului si
asigurarea desfacerii Asociere între grupuri, politice, profesionale în vederea unei actiuni comune

catagrafie- operatie de înregistrare a bunurilor sau a persoanelor

camatarie- acordarea de împrumuturi cu dobânda foarte ridicata

cenaclu- reuniune a unor oameni de creatie care au un program estetic comun

cenzura - controlul exercitat de autoritati asupra libertatii de exprimare, care este foarte mult
îngradita

cobeligeranta - stare de razboi în care se afla un stat, alaturi de un aliat, împotriva unui inamic
comun

colegiu electoral - categorie electorala care cuprindea pe cetatenii cu aceeasi avere sau rang
social

comis- dregator din Ţarile Române care avea în grija caii suveranului

condommium (condommiupolitic)- exercitare a puterii de catre doua sau mai multe forte politice

conscriptie- recensamânt efectuat de autoritatile civile, militare sau ecleziastice pe întreg teritoriul
sau în anumite zone ale acestuia în scopuri diferite

conventie- întelegere, acord, aranjament între doua sau mai multe parti

criza economica (recesiune) - încetinire sau perturbare a activitatii economice cu multiple
consecinte

curbe de sacrificiu- sume de bani retinute abuziv din salariu în anii crizei economice din 1929-

daco-româmsm - ideologia politica nationala a generatiei pasoptiste

democratie - forma de organizare politica bazata pe exercitarea putem de catre popor prin
reprezentantii alesi


demografie- stiinta care studiaza în mod statistic fenomenele legate de evolutia populatiei

deportare- exilare, surghiunire

dictat - act de forta prin care un stat impune altuia, contrar vointei acestuia din urma, anumite
conditii politice, economice si militare

dictatura- exercitare fara nici o opreliste a putem de catre o persoana sau un grup de persoane

divan- denumirea sfatului domnesc în Ţanle Române în perioada dintre secolele XVI-XIX

dualism - forma de conducere statala realizata pnntr-o uniune personalafîntre Austria si Ungaria

ducat- teritoriu (stat) condus de un duce sau ducesa

efor- membru în consiliul de administratie a unei eforii

emigrare- a-si parasi tara pentru a se stabili într-o alta tara

epitrop - administratorul unei aven a bisericii

etatizare - trecerea unui bun, a unei întreprinderi sau a unei institutii cu statut particular în
proprietatea statului

expropiere - deposedarea unei persoane de un bun prin plata, mai ales în cazuri de utilitate
publica, a unei despagubiri

facsimil- reproducere fidela a unui text prin fotografiere

federalizare- constituirea unui stat într-o federatie

fruntarii- hotarele unui stat

-garant- persoana sau institutie (stat) care ofera o garantie

gratiere- iertarea, absolvirea de executarea unei pedepse penale

gubernie- provincie din Imperiul rus

gubermu- Consiliul Provincial al Transilvaniei

habitat- teritoriu locuit de o populatie, sau o specie de plante sau animale

imigrare- a merge într-o tara straina cu scopul de a se stabili acolo

independenta - situatie în care un stat nu este supus nici unei autoritati straine, libertate,
neatârnare

inflatie - dezechilibru economic care se caracterizeaza prin scaderea pronuntata a puterii de
cumparare a banilor

insurectie- lupta, revolta armata împotriva unei autoritati politice aflate la conducerea statului

integritate teritoriala- principiu de drept international în baza caruia fiecare stat are dreptul sa-si
exercite suveranitatea asupra teritoriului sau

-jeler- taran din Transilvania cu pamânt putin sau deloc ce lucra pe pamânturile nobililor, avea un statut juridic diferit de al iobagilor

legatie- misiune diplomatica inferioara unei ambasade

locotenenta - organ politic si administrativ ce tinea locul domnului

ludea- unitate fiscala individuala sau colectiva

manufactura - întreprindere industriala în care se fabrica de obicei produse de larg consum,
folosmdu-se munca manuala

-mazil- descendent al unei familii boieresti de rangul doi

memorandum- nota politica, diplomatica în care este expusa o problema sub aspect juridic

monopol- întreprindere mare sau grupuri de întreprinderi care produc acelas Jucru

nationalism - doctrina politica bazata pe apararea, uneori exacerbata, a intereselor nationale, a
ideii de patrie si natiune

nationalizare- trecerea unor bunuri din proprietate particulara în proprietate de stat

natiune- ansamblu de indivizi care compun aceeasi comunitate umana

nomenclatura- totalitatea persoanelor care faceau parte din elita comunista


pasalâc- provincie din Imperiul Otoman condusa de un pasa

pact (tratat) - conventie solemna între state

petitie - cerere adresata de un cetatean unei autoritati cu privire la drepturi si interese personale
sau obsesti

porto-franco- port în care marfurile nu erau supuse taxelor vamale

prajina- unitate si instrument de masura a lungimii suprafetei în Ţarile Române


prezidiu- organ colegial de conducere.

pronunciament - actiune împotriva unui sistem politic declansata de unele forte politice sau de
armata.

protectorat- sistem juridic care plaseaza un stat sub dependenta altui stat mai ales în domeniul
apararii si a politicii externe.

raia- cetati cucerite pentru a asigura dominatia otomana.

reduta- lucrare de companie, de forma poligonala, construita pentru apararea circulara. Punct de
sprijin ai unei fortificatii.

regat- stat condus de un rege.

remaniere- modificarea componentei unui guvern sau unei institutii.

republica- forma de guvernamânt în care organele puterii supreme sunt alese pe timp determinat.

revolutie- transformare structurala a unei societati.

rezolutie- hotarâre luata în urma unei dezbateri colective.

ruptas - contribuabil care încheie o rupta (un contract financiar).

sangeac- unitate teritoriala din Imperiul Otoman condusa de un sangeac-bei.

scutelnici- categorie fiscala cuprinzând pe oamenii scutiti de dari.

secularizare - trecerea averilor bisericii sau manastirilor în proprietatea statului în schimbul unei
despagubiri.

sesie- loc de pamânt aflat în folosinta taranilor dependenti din Transilvania.

slobozenie- libertate.

societate anonima- organizare economica a uneia sau a mai multor întreprinderi.

stalinizare- comunizare.

statu-quo- situatia existenta.

statut - document ce cuprinde un ansamblu de principii, norme, reguli, ce stau la baza organizarii
unui partid sau unei organizatii.

sud/ti- locuitori din Principate aflati sub protectia unei puteri straine; se supuneau unei jurisdictii
speciale si dispuneau de privilegii.

suveranitate- dreptul unui popor de a-si hotarî singur soarta.

suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie
completa.

totalitarism- regim sau conceptie politica bazata pe un regim dictatorial.

<titlu> NOTĂ

In cuprinsul manualului, acolo unde a fost cazul, autorii au specificat, pentru un eveniment sau altul, data acestuia, dupa calendar, potrivit stilului vechi sau nou; prin aceasta se stabileste o diferenta de zile, între cele doua stiluri, de 12 zile pentru secolul al XIX-lea si, respectiv, de 13 zile pentru secolul al XX-lea, pâna la adoptarea Calendarului gregorian.

BIBLIOGRAFIE

*** Documente privind istoria României. Rascoala din 1821, voi. I-V, Bucuresti, 1959-1982.

Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie în date si marturii, voi. l-ll, Editura stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti, 1982.

*** Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în constiinta europeana. Documente externe,

voi. l-ll, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984.

Arimia, Vasile, Ardeleanu, Ion, Botoran, Constantin, Cartea neamului. Marea Unire din 1918.

Documente istorice, Editura Globus, Bucuresti, 1993.

*** Institutii feudale din Ţarile Române. Dictionar (coordonator Ovid Sachelarie si Nicolae

Stoicescu), Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1988.

Platon, Gh., praf. univ. dr., Istoria Moderna a României, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,


Platon, Gh., Geneza revolutiei române de la 1848. Introducere în Istoria moderna a României,

Editura Junimea, lasi, 1980.

Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992.

*** Unitatea nationala a românilor în epoca moderna 1821-1918, Editura Academiei R.S.R.,

Bucuresti, 1985

Hitchins, Keith, Constiinta nationala si actiune politica la românii din Transilvania. 1700-1868,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987.

Otetea, Andrei, Tudor Vladimirescu si revolutia din 1821, Editura stiintifica, Bucuresti, 1971.

Radu, Mircea, T., 1821. Tudor Vladimirescu si revolutia din Ţara Româneasca, Scrisul Românesc,

Craiova, 1978.

Iscru, G., D., Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, Editura Albatros, 1982.

Bodea, Cornelia, Lupta românilor pentru unitate nationala 1834-1849, Editura Academiei R.S.R.,

Bucuresti, 1967

Iscru, G., D., Revolutia româna din 1848-1849, Editura Albatros, Bucuresti, 1988.

Stan, Apostol, Revolutia româna de la 1848, Editura Albatros, Bucuresti, 1992.

*** Revolutia de la 1848 în Ţarile Române. Culegere de studii (redactori coordonatori: N. Adaniloaie

si Dan Berindei), Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1974.

Dragomir, Silviu, Avram lancu, Editura Minerva, Bucuresti, 1988.

Boicu, Leonid, Geneza chestiunii române ca problema internationala, Editura Junimea, lasi, 1975

Berindei, Dan, Epoca Unirii, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1979.

Giurescu, C, Viata si opera lui Cuza Voda, Editura stiintifica, Bucuresti, 1966.

Stan, Apostol, Grupari si curente politice între Unire si Independenta, Bucuresti, 1979.

Berindei, Dan, România în vremea lui Carol I. Editura Militara, Bucuresti, 1992.

Retegan, Simion, Dieta româneasca a Transilvaniei (1863-1869), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979.

Adaniloaie, Nichita, Razboiul pentru independenta României, Editura Academiei, Bucuresti, 1982.

Paraschivu, Cîncea, Viata politica în România în primul deceniu al independentei de stat, Editura

stiintifica, Bucuresti, 1974.

tosa, Mircea, Lungu, Traian, Viata politica în România 1889-1910, 'Editura Politica, Bucuresti, 1977.

Lungu, Traian, Viata politica în România la sfârsitul secolului al XIX-lea, 1889-1900, Editura

stiintifica, Bucuresti, 1967.

Anastasie, lordache, Viata politica în România 1910-1914, Editura stiintifica, Bucuresti, 1972.

Draganu, Tudor, începuturile si dezvoltarea regimului parlamentar in România pâna în 1916,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991.

Scurtu, loan, Bulei, Ion, Democratia la români, 1866-1938, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990.

Scurtu, loan, Contributii privind viata politica din România. Evolutia formei de guvernamânt în istoria

moderna si contemporana, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988.

*** Românii din Transilvania împotriva dualismului austro-ungar (sub redactia acad. stefan Pascu),

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978.

Kiritescu, Constantin, Istoria razboiului pentru intregirea României. 1916-1919, Editura Casei scoa-

lelor, Bucuresti, voi l-ll, 1922.

*** România în primul razboi mondial, Editura Militara, Bucuresti, 1979.

Popa, Mircea, N., Primul razboi mondial 1914-1918, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,


Nutu, Constantin, România în anii neutralitatii. 1914-1916, Bucuresti, 1972. *** Desavârsirea unificarii statului national român. Unirea Transilvaniei cu Vechea Românie (sub redactia prof. Miron Constantinescu si prof. stefan Pascu), Editura Academiei R.S.R., Bucuresti,

Gheorghe, Gheorghe, dr., Tratatele internationale ale României 1921-1939, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980.

Diamandi, Sterie, Galeria oamenilor politici, Editura Gesa, 1991.

*** România în relatii internationale 1699-1932 (coordonator L. Boicu, V. Cristian, Gh. Platon), Editura Junimea, lasi, 1980.

Barbulescu, Petre, Closca, Ionel, Repere de cronologie internationala 1914-1945, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982.

Nedelea, Marin, Aspecte ale vietii politice din România în anii 1922-1926. Politica guvernului liberal. Regrupari în rândul partidelor burgheze, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987. lacobescu, Mihai, România în Societatea Natiunilor, 1919-1929, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1988.

Sonea, Emilia, Sonea, Gavrila, Viata economica si politica a României 1933-1938, Editura stiinti­fica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978.

Dandara, Livia, România în vâltoarea anului 1939, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,

Buzatu, Gheorghe, România cu si fara Antonescu, Editura Moldova lasi, 1991. Campus, Eliza, Din politica externa a României, 1913-1943, Editura Politica, Bucuresti, 1980. *** România în anii celui de-al doilea razboi mondial, voi. I-III, Editura Militara, 1989. Idem, Viata politica din România. De la Marea Unire din 1918 la revolutia de eliberare sociala si nationala din august 1944, Editura Albatros, Bucuresti, 1982.

Dobrinescu, Valeriu, Florin, Românii si organizarea postbelica a lumii. 1945-1947, Editura Aca­demiei R.S.R., Bucuresti, 1988.











Document Info


Accesari: 19453
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )