Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MOLDOVA DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XVI-LEA: CONSIDERATII GENERALE

istorie




MOLDOVA DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVI-LEA: CONSIDERAŢII GENERALE

Pentru secolul al XVI-lea trebuie sa se īnceapa cu Moldova, caci cea mai mare putere politica, cea mai strīnsa organizare religioasa, cea mai bogata īnflorire artistica si literara se gasesc aice. Dar, īnainte de a arata ce putea sa se vada īn Moldova lui Petru Rares - si se va arata, de ce se alege acest moment, si nu altul, - e bine sa se spuie care sīnt izvoarele īn ce priveste calatoriile din care se pot capata informatiile.




īn cei cītiva ani de stapīnire ai lui Bogdan Orbul, fiul lui stefan cel Mare, ocupat īn lupte cu tatarii, chemat adesea la hotarele terii - si se poate zice ca acestor lupte īmpotriva tatarilor # 232j96c 1;i-au datorit īnsemnatatea tinutul Falciului si orasul Husului, īn care se vede īnca vechea biserica episcopala din vremea lui stefan cel Mare -, n-avem stiri īn categoria de izvoare pe care ne sprijinim. Tot asa pentru scurtul timp de stapīnire al lui stefanita, fiul si urmasul lui Bogdan, acel tīnar domn care a fost omorīt, cum se stie, de boieri. Cind īnsa dupa aceasta a venit Petru Rares, lucrurile stau cu totul altfel: stapīnirea lui īndelungata, care tine de la 1527 pīna la īntīia īntrerupere a domniei lui. īn 1538, pentru ca, pe urma, dupa cīteva luni de petrecere īn Ardeal si la Constan-tinopol, sa se īntoarca si sa mai domneasca cinci ani, aceasta domnie care se īntinde, prin urmare, peste trei decenii, este desigur destul de importanta si, relativ, destul de linistita pentru ca sa atraga chiar negustori si calatori din alte parti. A fost supt aceasta domnie o noua īnflorire a Moldovei: de fapt opera lui stefan cel Mare a fost continuata īn ce are mai esential si m*>: stra­lucitor prin aceasta stapīnire a lui Petru Rares, fiul sau natural.

Pentru tot acest timp avem īntīi un calator, un sas, care, īn calitate de trimis diplomatic, a venit īn partile noastre: Reicherstorffer, care īnfatiseaza stirile lui despre Moldova īn forma unei descrieri, Chorographia Moldaviae, un mic tratat geografic pentru ca strainii sa cunoasca Moldova. Lucrarea e īntovarasita si de o harta, cea dintīi consacrata numai Moldovei, foarte inte­resanta. Textul da, īn propozitii latine, scurte, o multime de stiinte, foarte exacte, privitoare la o tara pe care Reicherstorffer īn calitate diplomatica a strabatut-o de multe ori: vom reveni asupra lor.


Ptna la jumatatea veacului al XVH-lea

Driveste Ţara Romāneasca, doar gasim cīte un calator italian, cum e

Ue care a'fost la manastirea Dealu si a vorbit cu calugarii de aici,

no'menit de originea noastra romana. Nu trebuie sa se uite īnsa un

-esti calugari cu cari a vorbit el erau foarte probabil influentati, ca

p Gaseau līnga Tīrgoviste, unde era o manastire de franciscani, cerce-

de calatorCde doctrinele apusene ale Renasterii, īn legatura cu īnce-

neamurilor.' Caci noi n-avem īn acest sens traditiuni atīt de vechi.

tdca este de gasit un calator tipic, sa ni īnchipuim pentru vremea

ui Petru Rares unul venind pe laturea cea mai cercetata, a Hotinului.

rremea aceasta Marea Neagra īsi pierduse foarte mult din importanta

i53    cum se stie, Constantinopolul cazuse īn mīinile turcilor. Acestia

bineīnteles,"nici un fel de interes sa scada comertul Marii Negre,

īsi    ei aveau tot interesul sa īmpiedice flotele puterilor italiene, care

rni'ntiri īn ce priveste stapīnirea Marii Negre, de a se purta prea des

mtori    asa īncīt īntre cīstigul de comert si eventuala paguba politica

iesit din aparitia continua a unor galere care puteau fi armate, consti-

amenintare pentru stapīnirea turceasca, turcii au preferat sa renunte

ui prea scump platit. Dupa ce s-a luat Constantinopolul, noii stapīni

mizat cu oameni adusi din toate partile: foarte multa lume crestina,

in cutare oras de pe Marea Neagra, care-si pierde cu totul importanta,

iti si asezati īn mahalalele capitalei otomane. Dar aceasta niciodata

mai capatat importanta comerciala de odinioara. A fost un centru

nportant de stapīnire politica, un lagar pentru ostasi, cari la fiecare

jheorghe porneau la cuceriri spre a se īntoarce la sfīntul Dumitru,

Lctul de mare stralucire comerciala care fusese odinioara disparuse.

n-au plecat din Constantinopol, ci au ramas īn Pera si Galata, loca-



re pe urma s-au confundat si a ramas, īn partea de dincolo de Cornul

o populatie de grai italian, de religie catolica, de relatii necontenite

ml, īnsa din ce īn ce mai stabilita. Caci, pe cīnd negustorii stateau

3 bucata de vreme īn aceste regiuni si pe urma se īntorceau acasa, acuma

ilizeaza locuitorii acestia catolici īn cutare suburbie, si dau astfel

le necesare pentru dezvoltarea unei lumi cu totul particulare, care a

īlta vreme alaturi de greci si de turci fara a se confunda cu unii sau cu

ir aceia nu faceau decīt micul comert de detaliu.

rea Neagra ajunge astfel sa fie pentru comert aproape o mare moarta.

mai ales dupa ce si celelalte centre crestine ale Marii Negre sīnt cuce-

turci si distruse prin īnsasi aceasta cucerire. La 1475, cīteva luni dupa

neizbutita, pe care beglerbegul Rumeliei, comandantul tuturor

europene ale turcilor, o īncercase si care-i dete dezastrul din ianuar

>urile paduroase de la Podul īnalt, līnga Vaslui, īn vara aceluiasi an,

cest centru al posesiunilor genoveze, si, īn general, al activitatii comer-

estine la Marea Neagra, a fost cucerita de turci.

3asta a desfiintat īnsa Caffa cu desavīrsire; ea era sa īnvie numai dupa

ntregi, supt numele de Feodosia, pe vremea Ecaterinei a Ii-a, fara ca

a sa recapete, macar pe departe, importanta pe care o avusese. īn

timp turcii si-au īntins stapīnirea asupra īntregii peninsule a Crimeii;

^ataresc, stapīn al hinterlandului, devine vasal al sultanului, chiar

ca acesta sa-si fi putut atribui calitati imperiale. Vechea cetate a


Moldova din prima jumatate a secolului al XVI-lea: consideratii generale

Cotnnenilor din Trapezunt, de unde stefan cel Mare īsi luase cea mai mīndra dintre sotiile lui, Maria de Mangup, īngropata la Putna, acest oras al "Sfin­tilor Teodori", Tiron si Stratilat, a fost cucerit si total distrus. Legatura cu Trapezuntul ajunse īn felul acesta rupta.

La 1484, īn sfīrsit, a fost cucerita Chilia si Cetatea Alba, īntr-un moment cīnd stefan cel Mare nu se astepta la o lovitura, fiind sprijinit pe armistitiul īntre regele ungar Matias Corvinul si sultan, īn care Moldova era cuprinsa explicit. Cu toate sfortarile lui stefan, mai mult de un an de zile, ceea ce 1-a silit sa faca actul de īnchinare fata de poloni, care zabovise pīna atunci, cu toata interventia lor, īntīi fara importanta si al doilea tradatoare, - polonii tinzind sa īnlature pe domnul moldovean, care s-a razbunat pe urma īn Dum­brava Rosie din Codrii Cosminului -, turcii au ramas stapīni si pe Cetatea Alba si pe Chilia, si, iarasi, din una, cīt si din alta, nu s-a mai ales nimic supt raportul comercial. Populatia din Cetatea Alba a fost ridicata cu gramada: parte a fost vīnduta ca robi, parte asezata, cum am spus, īn noile suburbii ale Constantinopolului.

Acum, īn Marea Neagra se expunea cineva la atītea suparari din partea deosebitilor agenti ai īmparatiei turcesti, cu toate privilegiile de comert pe care si Venetia si Genova le capatasera de la turci, cu toate capitulatiile, mai bine garantate, īncheiate īntīi īntre Franta si īmparatia turceasca... Adminis­tratia turcilor mostenise toata conruptia administratiei bizantine, adaugīn-du-i instinctele pradalnice ale populatiei de jaf din centrul Asiei. Venetienii preferau sa faca, īn Orient, comertul si īn alta directie, iar genovezii au plecat cu desavīrsire din Marea Neagra. Acestia pastrau īn rasarit insula Chios, iar vene­tienii Creta, Ciprul, si īn jurul acestor insule īsi exercitau ambii comertul, cer-cetīnd si Constantinopolul, dar netrecīnd dincolo de oras, īn apele Marii Negre. S-a vorbit mai mult de aceasta pentru ca e bine sa ni dam sama de con­ditiile generale de istorie universala īn care s-a dezvoltat viata politica, eco­nomica si culturala a terilor noastre.



In ce priveste negotul Ardealului, de la o bucata de vreme el e īn scadere. Timpul de mare īnflorire este fara īndoiala epoca lui stefan cel Mare. īn a doua jumatate a veacului al XV-leae un moment cīnd se poate zice ca negotul sasilor, slabind īn Ţara Romāneasca, se īntareste īn Moldova, negustorii bra­soveni se īntīmpla sa cerceteze mai mult pasurile grele ce duc catre rasarit decīt pasurile, mai usoare, altfel, de trecut, care duc catre sud. Prin urmare pe calea prin Tulghes, dar si mai ales prin Oituz, merg atītea cara de comert ale brasovenilor, si, iarasi, comertul Bistritei cu Moldova e foarte puternic pe vremea lui stefan, desi, din nenorocire, socotelile Bistritei pentru aceasta epoca nu ni s-au pastrat.

La īnceputul secolului al XVI-lea, relatiile de comert cu Ardealul au slabit īnsa, si motivul trebuie cautat īn īnsasi situatia Ardealului. El nu se mai afla īn acea stare de liniste pe care o avuse atlta vreme cīt fusese legat de coroana Ungariei, purtata cu siguranta si stralucire de un om ca Matias Corvinul, desi Ardealul avea stapīnire deosebita supt un voevod, - unul dintre acestia, stefan Bāthory, o importanta personalitate militara, sprijinind uneori pe stefan cel Mare īn luptele lui.

Dupa moartea lui Matias, succesorul lui fu un Iagelon din Polonia, "Vla-dislav, suflet pasiv si fara resort - ungurii īl numesc "Dobje", pentru ca la


Pīna la jumatatea veacului al XvlI-lea

prilej spunea "bine", "dobrze". Navalirea turceasca īn partile acestea de acum posibila si din cauza slabiciunii vadite a regelui, care se trans-fiului sau, Ludovic al II-lea, cel ce moare īn lupta de la Mohācs, cīnd le regatul Ungariei.

iveste atunci īndoiala īn ce priveste soarta viitoare a Ardealului, a face cu dīnsul? īncotro se va īndrepta? Care va fi acoperamīntul

*a de supt stapīnirea acestui Ludovic, provincia capata īnfatisarea ritoriu autonom. Armata ardeleana se deosebeste tot mai mult de cea asca propriu-zisa. Cīnd turcii lui Soliman cel Maret ataca _ Ungaria, armata, supt voevodul Ion Zāpolya, om bogat, avīnd legaturi cu Polo-unul ce' era din tinutul Zipsului, nu ia parte la desperata defensiva, lav cu numele abia ungarizat, are atīt de putin patriotism unguresc - itrebuintam un termin contemporan -, īncīt consimte sa vada Ungaria indu-se 'supt ochii lui. Dupa īnfrīngere, voevodul Ion Zāpolya trage 3a sa capete coroana ungureasca; pe cīnd o parte dintre nobili alearga, rea unui pact de familie īncheiat īntre habsburgi si iageloni, spre acel md de Austria, fratele lui Carol Quintul, altii aleg pe Zāpolya, si din sciziune va rezulta acea orīnduire ultima care va da habsburgilor vestul si sudul Ungariei de odinioara, iar Ardealul si tinuturile vecine, itele exterioare" pīna la Tisa, vor ramīnea, o bucata de vreme, cu toatele Zāpolya. Cīnd sultanul Soliman va interveni din nou, cu o puternica , el va fi īn stare sa aseze, dupa moartea prematura a lui Ioan Zāpolya, lui, Ioan Sigismund, caruia turcii, cari se tot gīndeau la sfīntul stefan, u "Regele stefan", pentru ca, dupa trecere de cītiva ani, Soliman sa se ica a īntemeia un pasalīc la Buda. Dupa pasalīcul acesta va veni apoi Timisoara, precum si stabilirea unui beg la Seghedin, a altor begi la si īn partile vecine.

Ungarie turceasca se asaza astfel la mijloc, despartind Ungaria austriaca lui de Ungaria rasariteana a lui Ioan Zāpolya si a succesorului sau care īrī o existenta mizerabila, mai totdeauna slabit de boala si incapabil iverna.

um, īmpartirea aceasta nu s-a facut usor, ci au fost lupte īndelungate, e din populatia din Ardeal era pentru Habsburgi: sasii ramīn ferdi-i, considerīnd pe Zāpolya ca pe tradatorul crestinatatii; nu-irecunosc e rege care rezulta din alegerea lui si din recunoasterea turcilor; pentru ii e "Janos Waida", si īmpotriva lui sīnt gata oricīnd. Aceasta a dat lomnilor nostri sa patrunda īn provincie. Petru Rares a strabatut-o multe ori, avīnd de la stefan cel Mare ca mostenire Ciceul si Cetatea de ma reprezintīnd un vast domeniu, cealalta cuprinzīnd cel mai important n mijlocul Ardealului. Rares si-a īntins posesiunile la Reteg si Rodna; cari se sfinteau la Suceava stateau la Vadul Somesului; Bistrita tre-plateasca censul sfīntului Martin romānului din Moldova, si voda a n cetatea care nu i-a fost cedata deplin si, daca n-a putut sa instaleze 'calabii sai moldoveni, el s-a īnfatisat īn forma unui senior care vine i posesiunile sale. īn orice caz, Bistrita a stat supt aripile, uneori foarte cutremurate, ale domnului Moldovei. Acesta a asediat Brasovul, a upt dependenta sa, cu desavīrsire, pe secui, cari statusera si fata de


Moldova din prima jumatate a secolului al XVI-lea: consideratii generale



stefan cel Mare īn atīrnare de vasalitate si-1 ajutasera īn luptele lui, nu īn calitate de contingente trimise de regele Ungariei, ci ca oameni supusi la chema­rea voevodului romān. Dupa expeditia aceasta el a cules vama la Prejmer, nu ca ocupant, ci ca domn al Moldovei. Izvoarele contemporane spun ca, sprijinit pe secui si pe populatia romāneasca, el ar fi fost īn stare oricīnd sa se īnscauneze īn Ardeal.

Insa toate aceste īmprejurari nu favorizau negotul sasilor, caci situatia variaza de o zi pe alta. īn cutare moment Petru era īnvingator la Feldioara si dispunea de Ardeal; īntr-alt moment se schimbau īmprejurarile, silindu-1 sa urmareasca alta politica. Asa īncīt, īnca o data, negotul sasesc e īngustat din cauza situatiei nelamurite si vesnic schimbatoare īn Ardeal, pe cīnd el se īntareste din partile polone, si calatorii, prin urmare, vin mai mult din acestea.

In privinta aceasta cīteva lamuriri asupra regatului polon ca sa se īnte­leaga de ce importanta lui fata de Moldova este mai mare acum decīt īnainte.

Am vazut ca polonii se asezasera īn Galitia abia īn jumatatea a doua a veacului al XlV-lea, pe de o parte raspingīnd pe tatari, pe de alta īnlaturīnd ultimele stapīniri rusesti ale Coriatovicilor, si ca, dupa stabilirea lui Cazimir cel Mare in Galitia, a urmat reunirea dinastica a teritoriului ruso-lituan cu Polonia.

In afara de greutatile colaborarii cu lituanii si rusii, cari absorbira pe cei dintii, trebuia, pentru ca Polonia sa se fixeze, stabilirea de raporturi normale fata de īmparatia turceasca. Dar pentru aceasta era necesar alt lucru: ca Mol­dova ea īnsasi sa-si fixeze situatia ei fata de aceasta īmparatie. Cu toate ca dupa doi ani de la luarea Constantinopolului Petru Aron, domnul Moldovei, a fost silit sa trimeata tribut turcilor - avem si astazi actul slavon, caci turcii tineau si cancelarie slavona, care constata aceasta legatura -, cu toate acestea stefan cel Mare nu mai urmeaza pe caile lui Petru Aron si, cīnd Moldova a fost navalita la 1475 de sultan, i se cerea raspunderea acelei īndatoriri banesti pe care predecesorul lui, scos din scaun de dīnsul, o luase fata de sultan. si īn campania din 1476 turcii s-au īnfatisat ca oameni cari au drepturi īncalcate de un rebel fata de dīnsii, dator sa plateasca datoriile acumulate. Insa stefan n-a devenit tributar al īmparatiei decīt spre sfirsituī vietii sale, cīnd a vazut, nu numai ca polonii nu-1 pot ajuta sa recapete Chilia si Cetatea Alba, dar ca au gīnduri rele fata de Moldova.

Cīnd regele Ioan Albert vine sa asedieze Suceava, supt impresia puternica a acestei tradari stefan a īncheiat legatura cu turcii, si trupele din cetatile de jos, pierdute, merg ca avangarda īn tinutul vecin al Poloniei. Astfel, avīnd nevoie de turci ca sa capete Pocutia, pe care a si ocupat-o, domnul moldovean a trebuit sa plateasca tribut.

Tributul e probabil ca 1-a raspuns numai cīnd n-avea ce face, desi nu trebuie sa consideram lucrurile cum le consideram astazi, cīnd exista alt sen­timent de onoare, si, totusi, anumite planuri economice de hegemonie echiva­leaza pe deplin cu legaturile dependentei de odinioara. Dar, cīnd Moldova ramīne tributara īmparatiei turcesti, supt Bogdan Orbul, se puteau crea si relatii durabile īntre regatul polon si lumea turceasca. Intre turci si poloni fusesera o bucata de vreme neīntelegeri īn ce priveste īnsasi situatia de vasali-


Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

Moldovei, fiindca polonii pretindeau ca tara e un Palatinat al regalitatii īergeau atīt de departe, īncīt chemau pe "Palatin" sa ia parte la alegerile ■ . navalirile polone īn Moldova erau facute, nu ca din partea unui strain

' deaza cj ca din partea unui suzeran care vine sa afirme drepturile ciodata polonii, pīna īn epoca lor de decadere, īn veacul al XVIII-lea, Srasit cu totul aceste pretentii. Cu toate acestea, cīnd Moldova a ajuns īare statornica fata de īmparatia turceasca, fireste ca aceste pretentii las īn domeniul teoretic, ramīnīnd sa fie reluate numai cīnd domnii .. -iHirau īmpotriva turcilor. Avem tratatele pe care le-a īncheiat Jbert si urmasii lui cu sultanii, avem privilegiile de negot pe care le u īn schimb st'apīnitorii din Constantinopol negustorilor poloni. in acel moment negotul polonilor, din rasarit, a luat locul negotului

de la apus. si īn acelasi timp partea rasariteana a Moldovei a cīstigat īrtanta pe care n-o avusese pīna atunci, īn dauna partii apusene, care, uza scaderii vitalitatii Ardealului, trebuia sa sufere si ea o scadere unzatoare.












Document Info


Accesari: 1365
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )