Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























COLONIZAREA DE CATRE ENGLEZI A INSULEI

istorie




COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A INSULEI

NEWFOUNDLAND sI A COASTEI AMERICH DE NORD




DINSPRE OCEANUL ATLANTIC

COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A INSULEI NEWFOUNDLAND

In ultimul patrar al secolului al XVI-lea, īn 848t1924i fiecare an se adunau m
apele insulei Newfoundland circa 400 de vase de pescuit de diferite na­
tionalitati. Vasele engleze erau īn numar mic, dar mai bine echipate sj
īnarmate, si capitanii englezi īsi arogau dreptul de a judeca litigiile ^
conflictele dintre pescari. Insula propriu-zisa i-a interesat prea putin F
europeni pīna la "marea" descoperire a lui Frobisher. Dar cīnd acesta
adus īn Anglia īncarcatura sa de "aur", insula Newfoundland a capa
pentru englezi o dubla importanta. Ea strajuia calea cea mai scurta sp
"Katai" si dincolo de ea se afla ,,tara aurului" a lui Frobisher. ^

Englezul Humphrey Gilbert, frate vitreg al favoritului reginei V ter Raleigh, a obtinut de la Elisabeta un brevet "pentru descoperi^ guvernarea insulei Newfoundland". Bazīndu-se pe dreptul primei

LONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERJCII DE NORD

te de Cabot, Gilbert a proclamat insula posesiune engleza, īn periri īa°* telor guvernului francez. Giltaert a adus din Anglia pe insula cjuda ProteS . "i a īncercat sa īntemeieze pe coasta de sud-est prima 250 de oamlgz^ de peste ocean - Newfoundland (1583). īncercarea a dat col(mie en?ra de peste si combustibil, colonistii duceau lipsa de toate gres- ^n a re traiului. Bolile au īnceput sa bīntuie printre ei. Nemultu-cele neceS^1jnta sa se transforme īn rascoala. Gilbert a poruncit sa se mirea am celor nemultumiti, dar īn cele din urma a fost nevoit sa taie uree . transportat pe colonisti īnapoi īn Anglia. La īntoarcere, el cedeze si jjrum īn timpul unei furtuni. Abia dupa un sfert de veac, a-^erl arinari englezi au īntemeiat prima asezare pescareasca perma-'^f- ia marginea rasariteana a insulei. Aceasta asezare s-a transformat . t'rziu īn capitala insulei Newfoundland - Saint Johns, cel mai mare p^rt al insulei.

WALTER RALEIGH sI SOARTA VIRGINIEI - PRIMA COLONIE ENGLEZĂ DE PE CONTINENTUL AMERICAN

Walter Raleigh era un nobil englez nu prea bogat, care visa sa faca o cariera stralucita. El nu avea nici avere, nici titluri de vaza, dar era convins ca un tīnar frumos le poate dobīndi trecīnd prin iatacul reginei "fecioare" Elisabeta. Prin tot felul de extravagante, el i-a atras atentia asupra sa si a devenit unul din favoritii ei. Raleigh visa la bogatiile ine­puizabile ale Indiei, la comorile din Mexic sau Peru, la Eldorado. Fratele sau Gilbert cauta tara aurului īn preajma drumului de nord-vest. Raleigh a hotarīt s-o caute peste ocean, mergīnd īn linie dreapta spre vest. El a obtinut un brevet regal pentru colonizarea teritoriului Americii de nord situat la miazanoapte de posesiunile spaniole (adica de Florida).

In 1584, Raleigh a trimis īn recunoastere peste ocean doua vase mici. Ele au atins tarmul american īn dreptul paralelei de 35°, unde nu exista aproape nici un port potrivit. Capitanii au vizitat doua insule situate unga laguna Pamlico si golful Albemarle (36° latitudine nordica), precum 5J tarmul continental īnvecinat si au stabilit acolo relatii cu localnicii, eintorcīndu-se īn patrie, ei i-au descris pe indieni ca pe niste oameni pu*-    ~Ci si *ene$*> viteji si ospitalieri, <curiosi si īncrezatori, foarte dis-

obf + ^himbe produsele tarii lor pe marfuri engleze, īndeosebi pe detea V meta1"" CaPitanii au laudat foarte mult frumusetea tarii, blīn-rele m.e*'. fertilitatea solului. Atunci, zgīrcita regina si-a deschis baie-

Pusa ^ngii .s* Raleigh a putut sa echipeze imediat o a doua expeditie com-
zarM n_.cir*ci vase. sub comanda lui Richard Grinville pentru coloni-
engl *an descoperite. Favoritul recunoscator a dat viitoarei Colonii

In 1^Umele de Virginia, īn cinstea protectoarei sale.
dica īn Grinville a īntemeiat pe insula Roandke (linga intrarea su-

A-merici-^? Albemarle), prima asezare engleza de līnga continentul s-au as e n°rd si dupa aceea s-a īntors īn patrie. In aceasta localitate ^Wat      ^e oameni' īn special nobili scapatati care visau sa se asca repede. Iar "salbaticii" si-au dat seama de la īnceput carui

"" īstoria ,j

esc°Periri1or geografice I -II.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

zeu i se īnchina englezii "civilizati" si, batīndu-si joc de ei, le povesti despre bogatele zacaminte de aur din interiorul tarii si V^ea bancurile de scoici cu perle de līnga tarmuri. Dupa cīteva luni d P tari zadarnice, colonistii au ajuns atīt de īnraiti, īncīt au īncenm C^ atace pe indieni. Acestia au īnoetat sa le mai aduca alimente īn s ^ bul marfurilor engleze. In primavara anului 1586, colonistii au

īntr-o situatie desperata pe neasteptate s-a ivit' tarm flotila Iui Frantis care se īntorcea īn Anglia una din incursiunile l

sale

īm

sale īm

potriva coloniilor spaniole. Dra~ ke i-a luat pe colonisti cu el sī i-a adus īn patrie. Ei nu aveau decīt o mica īncarcatura de tu-tun si Raleigh, precum si aitī arbitri ai modei, au' raspīrdit curīnd īn Anglia fumatul.

Harta lui Gilbert din 1576 (schita).

La scurt timp dupa eva­cuarea coloniei, a sosit acolo Grinville cu trei corabii. Ne-stiind nimic despre cele īntīm-plate, el a lasat īn colonia ra­masa pustie cincisprezece oa­meni, ca sa-i pastreze lui Ra­leigh posesiunea sa. Curīnd du­pa aceea toti acesti oameni au fost macelariti de indieni. La īnceputul anului 1587, Raleigh a repetat īncercarea de a organiza colonizarea masiva a Virginiei. Trei corabii au adus un nou grup dexcolonisti, numarīnd peste 200 de oameni Dar curīnd a izbucnit razboiul anglo-spaniol, noua colonie a fost lasata īn voia soartei si toti colonistii au murit, fie de foame, fie ucisi de in-iieni. Dupa aceasta Raleigh, ca si augusta sa protectoare, si-au pierdut entuziasmul pentru aces/ proiect deficitar.

f EXPEDIŢIA LUI GOSNOLD

lat1

In ultimul an al domniei Elisabetei (1603) Bartholomew jrganizat o expeditie cu un singur vas (echipajul avīnd treizeci si

)ameni). El a plecat de la extremitatea de sudvest a Angliei (5 t iine nordica) drept spre apus, cautīnd sa urmeze, īn limita posibilitati    > aceasta directie. Vīntul īnsa a īmpins corabia spre sud. El a trave »ceanul fara sa fi īntīlnit vreo insula si a ajuns la continentul amei n dreptul paralelei de 42° latitudine nordica. In acest loc, o pernn anga si īngusta, avīnd forma unei seceri, formeaza un golf deschis ord. Gosnold a īntīlnit acolo mari bancuri de scrumbii si a numit pe

)ameni). El a plecat de la extremitatea de sud-vest a Angliei (50°

bi

DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERICII DE NORD


p                          īnp

^salbatici ^ vizitau tara; indienii le dadeau alimente si le aratau cele "albi" carSjocuri de vīnatoare si pescuit. De aceea, cīnd s-a īntors dupa jnai bune ^ patrje; Gosnold a descris cu entuziasm regiunile din Lumea ^T descoperite de el.

n p englezi i-a impresionat nu atīt descrierea facuta de Gosnold, cīt scurta a expeditiei. S-a aflat astfel ca dincolo de ocean, la numai i d d din Anglia exista o tara cu clima blīnda si lo

Cod ("caPul Scrumbiei"). Dupa ce a ocolit peninsula dinspre sula Cafe^ aintat' catre vest vreo 200 km de-a lungul tarmului. Era vara sud, e* a.ln fost fermecat de natura noii tari. El debarca din loc īn loc si Gosno    continentului si stabilea relatii cu indienii. Se stie ca acesti tārmu īntīmpinat aproape īntotdeauna īn mod prietenos pe primii

idiii l dad lit i l       at l

scurta pt

a

^ saptamīni de drum din Anglia, exista o tara cu clima blīnda si lo- 'Tri blajini, o tara foarte potrivita pentru colonizarea populatiei "de ClU os" din Vechea Anglie. Noul drum descoperit de Gosnold reducea aproape la o treime traseul obisnuit stabilit de spanioli dupa expeditiile lui Columb. Curīnd s-au organizat doua companii pentru colonizarea Americii care "se apropiase" pe neasteptate de Anglia - una la Londra si alta la Plymouth. Ele au capatat brevetele corespunzatoare de la noul rege al Angliei, lacob I Stuart.

Rezultatul final al noii miscari de colonizare 1-a constituit aparitia īn America de nord a 13 colonii engleze, care s-au separat mai tīrziu de metropola si au devenit nucleul Statelor Unite ale Americii.

Companiile au dobīndit dreptul de a īntemeia colonii pe litoralul dinspre oceanul Atlantic al Americii de nord, īntre 34 si 45° latitudine nordica, iar īn interiorul teritoriului "de la o mare la alta" (mai tīrziu, Virginia a sustinut pe aceasta baza ca are drepturi si asupra tuturor pā-mīnturilor din vest). Companiile si-au luat obligatia sa raspīndeasca cres­tinismul printre "salbatici" si sa sustina printre colonisti biserica angli­cana. Majoritatea patentelor regale repetau urmatoarele principii: "colo­nistii si urmasii lor ramīn engleji īn toate privintele: īn asezarile din Arnerica, ei se bucura de toate drepturile si privilegiile, ca si cum ar fi ramas īn patrie". Pe aceasta baza, īn secolul al XVII-lea si īn prima ju­matate a secolului al XVIII-lea, americanii s-au opus actiunilor arbitrare ie metropolei, iar īn a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si-au for-Uiat Pretentiile la independenta.

ĪNTEMEIEREA NOII COLONII VIRGINIA

c°loni + *a ^° decembrie, au plecat din Anglia trei vase mici cu 105 ^noas"1' aProaPe numai barbati, si dupa o lunga calatorie pe marea fur-navigat ^ intrat īn primavara anului 1607 īn golful Chesapeake. Ei au nu*nit /* SUs Pe un riu Pe care m cinstea regelui Iacob (James) l-au §leza ni arnes River" si au īntemeiat pe malurile lui prima asezare en-^glia d C<?ntinentul american - Jamestown. Acesti colonisti au parasit 29*         S Un^voie. Ei apartineau bisericii de stat dominante īn Anglia



EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

- biserica anglicana (episcopala). Cei mai multi erau gentlertien' "oameni lenesi si viciosi: ei fusesera trimisi peste ocean de ru^ voiau sa scape de rusine si sperau ca īn cītiva ani acestia, sau se/ °-are bogati, sau vor pieri". Colonistii din Virginia semanau īn multe D°r ^' cu hidalgo spanioli si cu fidalgo portughezi, care s-au napustit 1V"^ ocean dupa descoperirea Americii.

Printre primii colonisti din Virginia se īntīlneau rar oameni si care sa nu dispretuiasca munca. Unul dintre acestia a fost torul de fapt al Virginiei, capitanul John Smith. Potrivit spuselor (care nu merita totdeauna īncredere) Smith a servit īnainte ca sold t*' razboiul din Ţarile de jos īmpotriva spaniolilor si īn razboiul īmpotr' "* turcilor din Europa de sud-est. Acolo a fost ranit si a ramas pe cīm ^ de lupta printre cadavre. Turcii l-au gasit si l-au vīndut ca sclav īn C meea. El si-a omorīt stapīnul si a fugit pe Don, la rusi. Apoi a peregrinat cītiva ani prin Europa si Africa de nord, s-a īntors īn patrie, iar de acolo a plecat īn Lumea noua. Acest aventurier a fost numit de compania din Londra guvernator al coloniei si a devenit primul ..patriot" anglo-ameri-can. Smith spunea: "Colonistii n-au decīt sa piara īntr-una, caci tot me­reu voi aduce altii noi". El īncerca sa-i īnvete pe nobilii lenesi sa mun­ceasca: "Nu numai argintul si aurul, dar si produsele pamīntului si tot ce se va gasi dau tarii valoare".

Compania din Londra urmarea sa gaseasca drumul cel mai scurt spre China; ea avea nevoie de profituri mari, de aur si argint, iar Virgi­nia nu i le putea oferi. Compania a acuzat de incapacitate conducerea co­loniei si īn primul rīnd pe Smith. Dupa doi ani de la īntemeierea ase­zarii Jamestown, el a fost īnlaturat temporar din functie. Din Anglia 3-au trimis īn Virginia sapte corabii cu 300 de colonisti noi, printre care arau multi deportati si delicventi de drept comun. Compania din Londra [-a numit pe lordul Delatoare, cīrmuitor pe viata al tuturor posesiunilor ai din America. Lordul a plecat peste ocean, dar dupa cīteva luni s-a īn­tors īn patrie. Numele lui a fost dat golfului situat la nord-est de Chesa-peake (39° latitudine nordica) si micii peninsule dintre aceste golf un.

Din cauza multimii de trīntori si netrebnici, colonia a dobīndit de la
inoeput o faima atīt de proasta, īncīt unii englezi acceptau mai curīnd sa
"ie dusi la spīnzuratoare decīt sa plece īn Virginia: "Asupra acestei ta"
Tiinunate se abatu o rusine groaznica; ea era socotita drept locul potriv
jentru deportarea celor mai mari escroci".

Pentru noua colonie cel mai avantajos era sa cultive tutunul, ca ^ noda fumatului īncepuse sa se raspīndeasca īn Europa occidentala ?i.Cj--rala. Colonistii nu se īndeletniceau aproape de loc cu agricultura si leau prea putina atentie cresterii vitelor. Indienii trebuiau sa le furniz ilimentele necesare. Cīnd nu7 o faceau, colonistii le pradau satele.

Foarte curīnd, īn interesul plantatorilor de tutun, a fost intro .clavia. In 1620, olandezii au adus īn colonie primii negri si i-au vlOe(ja ru cīstig mare la Jamestown. Negrii vigurosi, obisnuiti cu clima u g. i calda din Africa occidentala, s-au dovedit a fi muncitori excelent

COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERICII DE NORD

lor mari profituri. In anii urmatori au īnceput sa se aduceau Sy£gj^a atīt de multi negri, īncīt sclavii au ajuns sa fie mai aduca i»        īt oamenii liberi.

pumeros1       ^ a explorat zona de pe litoral si a cautat sa mentina re-^° 'ce cu indienii. Colonia se dezvolta īncet. In fiecare an soseau latii P^?.1 peste o mie de noi colonisti. Pretul tutunului crestea, caci din Ang ^ raspīndea tot mai mult īn Europa.

'" ^ giezii (ca si olandezii) - spre deosebire de spanioli, portughezi si ^7f _ cautau sa nu se amestece cu bastinasii supusi si sa-si mentina

tea rasei". In cursul primilor ani de colonizare, pacea dintre en-indieni n-a fost tulburata. Dar pretentiile colonistilor au devenit

=> Ei acaparau cu nerusinare pamīnturile indienilor, īi īnselau si Rxct^v^ ^ 1622, indienii, care īnainte aveau o atitudine pasnica, s-au "-"'culat īmpotriva asupritorilor. La un semnal dat de capetenii, ei au rtacat simultan pe colonistii risipiti īn grupuri mici īn regiunea locali­tatii Jamestown si au ucis, dupa cum se arata īn "Istoria Virginiei" - 347 de colonisti, fara deosebire de sex si vīrsta. Multi colonisti au izbutit īnsa sa scape refugiindu-se la Jamestown. Atunci englezii au pornit un razboi de exterminare īmpotriva tuturor indienilor, chiar si a acelora care īn mod evident nu au putut participa la atacul "perfid". Dupa ce s-au rafuit cu indienii din īmprejurimi, colonistii din Virginia au atacat si tri­burile mai īndepartate, obligīndu-le sa le dea ostatici. De atunci, colo­nialistii au īnceput sa promoveze "politica indiana", care este exprimata prin cinica fraza: "Buni sīnt numai indienii morti".

"PELERINII" DE PE "MAYFLOWER" sI PRIMA COLONIE ENGLEZĂ

ĪN NOUA ANGLIE

In schimbul unei sume de bani, compania din Plymouth a permis puritanilor, prigoniti īn patrie, sa se aseze pe teritoriul īntins ce i s-a acordat. Puritanii au echipat pe tarmul sudic al Angliei, la Southampton, vasul "Mayflower ("Floarea de mai", 100 de tone).

Puritanii īsi spuneau adesea pelerini, pentru ca se considerau cala-°n pe aceasta lume efemera, veniti din nefiinta si nazuind spre "patria cereasca". Dar pentru timpul cīt traiau pe pamīnt aveua nevoie de o pa­trie pamīnteasca. si astfel, īn septembrie 1620, 120 de "pelerini", printre re se aflau femei si copii, au pornit pe corabia "Mayflower" peste ocean le Sa-?iaute Noua Anglie. Au trecut mai bine de doua luni pīna cīnd "pe-rīul-X1 tiaU zar^ tarmul Americii. S-a stabilit ca ei sa debarce la gurile de -,1 ^udson. Dar, dupa cum spune legenda, capitanul vasului, mituit pr anciezi, care considerau aceasta regiune o posesiune a lor, a īnaintat de^ ?xxx^ sPre nord si a intrat īn golful Massachusetts. Corabia a mers Ziua - tarmului pe lapovita, pīna cīnd a ajuns la o insula nelocuita, a fOst ^^oare colonistii au petrecut-o "īn tihna si rugaciune". Aceasta

Pnma duminica puritana plicticoasa īn Lumea noua. \ "Pelerinii" au cercetat portul, care li s-a parut excelent. In a lrivecinata au gasit apa buna de baut si ogoare ale indienilor se-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

mānate cu porumb. Aceasta luni este numita īn S.U.A. "Ziua str"
lor", īn amintirea stramosilor americani - nordici "suta la suta" ^ °^"
kei"), care au intrat īn ziua aceea īn stapīnirea noii lor patrii - a1"
Anglie. ^°^a

La 25 decembrie 1620 s-au pus temeliile primelor case din Plymouth", pe coasta de nord-vest a golfului Cape Cod. Dupa cīteva ~* tamīni, colonistii s-au organizat din punct de vedere militar; pe Un rf^ līnga Plymouth s-a construit o cetate si pe zidurile ei au fost asezat ī^ nuri. Prima iarna petrecuta īn Noua Anglie a fost aspra si a secerat m iU~ vieti. Primavara, puritanii au sadit livezi si au īnceput sa īnsamīnt: ? grīne. Strīngīnd o recolta bogata, ei au anuntat cu bucurie acest Iu ^ celor de aceeasi credinta cu ei din Europa, pentru a-i atrage īn No U Anglie. Curīnd a sosit acolo al doilea grup de colonisti. In cursul primii a doi ani, "pelerinii" au lucrat pamīntul īn comun, iar'produsele le-au im partit īntre ei. Dar īn primavara anului 1623 ei au trecut la "gospodar* individuala".

Acesti puritani cuviosi, persecutati īn patria lor, nu s-au purtat mai bine cu indienii decīt adeptii bisericii anglicane dominante īn Virginia sau decīt "blestematii papistasi" (catolicii) īn America tropicala. īndata ce "pelerinii" au capatat īntariri de peste ocean, invocīnd un pretins com­plot, ei au organizat un macel īn masa al indienilor algonkini, nevinovati si lipsiti de aparare, din regiunea golfului Massachusetts. Capeteniile si sute de indieni de rīnd au fost prinsi īn vigwamurile (locuintele) lor si ucisi. Acest asasinat īn masa neprovocat a īnspaimīntat atīt de mult pe algonkini, īncīt ei si-au parasit meleagurile natale si au plecat spre apus. Crestinii s-au grabit sa anunte victoria asupra "paginilor" prietenilor lor europeni, iar unul dintre acestia a scris īn Noua Anglie: ,,Ce minunat ar fi fost daca īnainte de a-i macelari pe indieni ati fi adus pe cītiva dintre ei la crestinism".

Dupa ce au fortat pe indieni sa se retraga īn interiorul tarii, puritanii au īnceput sa se aseze īn grupuri mici de-a lungul tarmului golfului Massachusetts si sa se īndeletniceasca cu pescuitul. Pīna īn 1624 asezarile de pescari s-au īntins pe 50 km la nord de Plymouth si primii pescari europeni au aparut īn marele golf, caruia i s-a dat mai tīrziu numele e golful Boston. Lor li s-au alaturat si agricultori, care au īntemeiat aco asezari mai mari. Astfel a luat fiinta colonia puritana Massachuse ^ Acesti colonisti erau gospodari harnici si buni lucratori. Urmarind sa aseze temeinic īn noua lor patrie, puritanii cultivau tot felul de p^ ^ īn afara de tutun; nu se permitea sa se semene decīt o cantitate mica tutun "ca medicament".     /-

In perioada 1630-1640 au plecat spre Noua Anglie multi si crestini din diferite alte secte, pentru a scapa de prigoana autori \ ^ regale din vechea Anglie si a bisericii episcopale dominante, af *a aj, slujba acestora. Strainii se stabileau īn asezarile vechi sau īntemeia tele noi, printre care s-a remarcat īn curīnd Boston.

COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERICII DE NORD

colonizata īn special cu elemente burgheze, adepti ai i iiDeic , membri ai diferitelor secte, prigoniti īn patria lor. Su-rnunc "ncepUt sg tje denumiti īn curīnd cei din Virginia, iar nordicii - ^1\^ Boston sau "yankei". Dar oricīt de mult se deosebeau ei prin ca-Ceī profesiunea anterioara si conceptiile religioase, toti au īnceput la fel° Tu udat cu sīnge indian pamīntul noii lor patrii.

. 1 pe tarmul rasaritean al Americii de nord, īn doua regiuni,
■^1 ' distanta de aproape 1 000 km una de alta, au luat fiinta doua
aflate la jeze: prima - la sud, Virginia sclavagista, colonizata cu lepa-
colonii ec°aselor dominante din Anglia secolului al XVII-lea, adepti ai
daturile iscopale de stat; a doua - la nord, embrionul Noii Anglii,
lC1LJ l

NOUA OLANDĂ sI SOARTA EI

La īnceput, coloniile engleze au fost despartite una de cealalta printr-o lun<*a fīsie de litoral, unde au luat fiinta asezari olandeze si suedeze; Noua Olanda pe rīul Hudson, la gurile caruia a fost īntemeiat orasul Noul Amsterdam, si Noua Suedie, īn dreptul paralelei de 40°, pe ambele maluri ale unui golf īngust care a capatat mai tīrziu numele de Dela-ware. Acolo s-a construit portul Christiania, locuit de tarani suedezi si finlandezi.

Astfel, īnca din prima jumatate a secolului al XVII-lea, tarmul Ame­ricii de nord dinspre oceanul Atlantic a fost colonizat cu reprezentanti) mai multor popoare europene: de la nord spre sud au īnceput sa se aseze francezi (iar o data cu ei, bretoni si basci), englezi (la Boston), olandezi, suedezi si finlandezi, din nou englezi (īn Virginia) si spanioli - fara a mai socoti grupurile mici de alte nationalitati care au venit īn Noul Am­sterdam si īmprejurimile lui.

Colonia suedeza n-a dainuit multa vreme (mai putin de 30 de ani) si a fost cucerita de olandezi (1655). Dupa aceea, Noua Olanda a īnceput, sa reprezinte o primejdie foarte serioasa pentru dominatia engleza pe coasta rasariteana a Americii de nord. Problema a fost rezolvata printr-un razboi īn Europa - cel de-al doilea razboi anglo-olandez (1667). Olan-ezu au repurtat victoria pe mare, flota lor a patruns īn fluviul Tamisa si pac1 fOC suburbiilor Londrei. Carol al II-lea Stuart s-a grabit sa īncheie do^ An§lia si-a pierdut ultimele posesiuni din insulele Moluce; cele Porf P^^ ?i-au pastrat punctele de sprijin pe Coasta de aur, foarte im' asigur t -PentrU neSutatorii crestini de sclavi negri "pagīni"; Olanda si-a reiHinT t ^ Amer*ca ^e sud teritoriul Surinam (Guiana olandeza) dar a care n^ īn ^avoarea Angliei la posesiunile sale din America de nord, inil areau mai Putm rentabile. īnca eu trei ani īnainte de a trece īn telm saunrileZil°r> N°ul Amsterdam a fost daruit de Carol al II-lea fra-fost schi' ?Uc5*e de York- Dupa īncheierea pacii, denumirea orasului a ^treag ta m New York si aceasta denumire a īnceput s-o poarte n°Ua colonie engleza din zona centrala a Atlanticului.










Document Info


Accesari: 3062
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )