Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Mihai Viteazu

istorie






ihai Viteazu a fost domnitor al Tarii Românesti intre 1593-1601. Principalele puteri ale vremii erau: Sfântul Imperiu Roman de Natiune Germana (imparat: Rudolf II, 1576-1612, cu resedinta la Praga) si Imperiul Otoman.
Dupa o serie de succese militare, Mihai incheie in 1588 un tratat favorabil de alianta si cooperare militara cu imperiul otoman. Urmatorul sau tel a fost alipirea la Tara Româneasca a celorlalte 2 provincii invecinate române (Ardealul si Moldova).
In Ardeal guverna principele Andrei Bathory, in Moldova domnitorul Ieremia Movila. Andrei Bathory devenise de curând principe si dorea cucerirea si supunerea Tarii Românesti. Ieremia Movila fusese instalat la putere in 1595, cu ajutorul Poloniei.
In octombrie 1599 Mihai a inceput actiunea militara in Ardeal. La 18.10.1599 infrânge oastea lui Andrei Bathory la Selimbar (lânga Sibiu). La 01.11.1599 este recunoscut la Alba Iulia de Dieta Ardeleana ca noul principe al Ard 17417p1511r ealului. Incurajat de succes, Mihai a pregatit campania Moldovei. Expeditia din Moldova a durat mai putin de 20 zile (mai-iunie 1600) si s-a soldat cu infrângerea trupelor moldovene polonofile. Mihai s-a reîntors din Moldova la Brasov la data de 27.06.1600.
Nobilimea din Ardeal s-a rasculat si a chemat in ajutor trupele Sfântului Imperiu Roman de Natiune Germana (armata habsburgica).
Principalele personaje in complotul anti-Mihai au fost: episcopul Demeter Napragyi si 2 consilieri imperiali: David Ungnad si Dr. Bartolomej Pezzen. Mihai a fost învinovatit de neloialitate fata de Sfântul Imperiu Roman si ca ar fi pactizat in secret cu Turcii.
La 11.06.1600 Mihai s-a întâlnit cu Dr. B.Pezzen la Alba-Iulia, caruia i-a comunicat intentia sa de a alipi oficial Ardealul si Moldova la Tara Româneasca, precum si de ralierea lui la interesele antiotomane ale Sfântului Imperiu Roman de Natiune Germana, solicitând totodata subventii pentru intretinerea armatei. Dr.Pezzen i-a promis numai functia de guvernator al Ardealului si al Tarii Românesti, nu si al Moldovei. In cursul negocierilor, Mihai a renuntat la unele din cerintele formulate initial. Raportul Dr.B.Pezzen inaintat imparatului Rudolf II nu a fost favorabil lui Mihai.
Aflând de conspiratia nobililor ardeleni, Mihai s-a adresat in scris la 23.08.1600 fratelui imparatului Rudolf II, arhiducele Maximilian, aratând ca crestinatatea insasi ar fi in pericol, in caz de reusita a complotului. Mihai a convocat o Dieta la Sebes, dar reprezentantii ardeleni nu au dau curs invitatiei, ci au organizat o adunare proprie la Oprisani (lânga Turda), prezidata de Stefan Csaki.
Trupele habsburgice (conduse de generalul Giorgio Basta) si trupele nobililor ardeleni s-au reunit la data de 14.09.1600, declarând razboi lui Mihai. La 18.09.1600 a avut loc batalia de la Miraslau (lânga Aiud), in care trupele lui Mihai au fost infrânte. Aflând de esecul lui Mihai la Miraslau, fostul domnitor moldovean Ieremia Movila, sustinut de trupe poloneze, a patruns la inceputul lunii octombrie 1600 in Moldova, cu intentia de a o recuceri si a reveni pe tron. Mihai le-a iesit in întâmpinare cu o trupa redusa (2.500 soldati), incercând stoparea penetrarii polono-moldovene, fiind insa invins la Bucov pe Teleajen (octombrie 1600) si la Curtea de Arges (noiembrie 1600).
La 25.11.1600 pe tronul Tarii Românesti a fost instalat Simion Movila, iar in Moldova Ieremia Movila.
Mihai pleaca la Praga spre a cere audienta imparatului german Rudolf II si a-i expune pericolul acapararii Ardealului de catre Turci, dar nu a fost primit. Insotit de episcopul de Erlan, Mihai s-a indreptat spre Viena, unde a sosit pe data de 02.01.1601, la resedinta arhiducelui Matthias, personalitate influenta, de la care spera sa obtina sprijinul necesar. Arhiducele a primit in audienta ambele parti aflate in conflict, la inceput pe reprezentantii nobilimii ardelene, apoi (la 15.01.1601) pe Mihai. Mihai si-a prezentat punctul de vedere, sustinând ca nobilimea ardeleana ar fi cea care intentioneaza sa incheie un tratat de pace cu Turcii, nefavorabil puterii germane, reafirmând totodata deplina sa fidelitate fata de Sfântul Imperiu Roman de Natiune Germana.
Intre timp, frânele conducerii Ardealului au fost luate de un comitet alcatuit din generalul Giorgio Basta, nobilii ardeleni Stefan Czaki si Kornis si cei 2 consilieri imperiali (Ungnad si Dr.Pezzen). Nobilii ardeleni doreau numirea in functia de principe al Ardealului a lui Sigismund Bathory. La 02.02.1601 a fost instalat la putere principele Sigismund Bathory, care a adoptat un curs turcofil si antigerman (antihabsburgic). Inlaturat din functie, generalul Giorgio Basta a anuntat Curtii Imperiale germane revolta antigermana din Ardeal a principelui Sigismund Bathory si reorientarea politicii acestuia spre o alianta cu Turcii. Concomitent, au fost ordonate represiuni din partea noii conduceri a Ardealului impotriva celor loiali lui Mihai. Familia lui Mihai a fost arestata, iar comandantul Baba Novac arestat si condamnat prin ardere pe rug la Cluj (05.02.1601). In aceasta situatie tensionata, Curtea Imperiala germana isi modifica cursul fata de Mihai. Delegatii nobilimii ardelene sunt arestati, spre a forta eliberarea familiei lui Mihai.
Mihai se deplaseaza din nou la Praga, unde soseste la data de 23.02.1601, fiind primit in audienta de imparatul Rudolf II la 14.03.1601. In urma audientei, se convine un acord favorabil cu Mihai. La 03.04.1601 Mihai pleaca la Viena, spre a ridica suma de bani necesara organizarii noii armate. Paraseste Viena la 29.04.1601, ajungând la Kassa (Casovia-Kaschau, azi: Kosice in Slovacia) la 11.05.1601, unde la 20.05.1601 se intâlneste cu generalul Giorgio Basta spre reconciliere si pentru formarea unei trupe unice, indreptata contra trupelor principelui rebel Sigismund Bathory. Mihai astepta trupe de intarire si din Tara Româneasca, precum si detasamente secuiesti. Reunirea armatei lui Mihai cu armata generalului Basta a avut loc la Moftin (lânga Satu-Mare). Armata lui Mihai si Basta infrâng armata lui Sigismund Bathory la Guruslau (lânga Zalau) la 03.08.1601.
In raspunsul Curtii Imperiale germane Mihai este recunoscut ca sef al unei armate independente, recomandându-i-se insa sa nu atace Moldova, spre a nu irita Polonia (aliata Moldovei).
In acelasi timp, generalul Basta primeste ordin de a pune la dispozitia lui Mihai trupele necesare recuceririi Tarii Românesti. In aceasta faza, intervin intrigi de culise, care determina reizbucnirea conflictului dintre Mihai si generalul Basta si caderea lui Mihai in dizgratia imparatului Rudolf II.
Mihai se gasea la data de 05.08.1601 la Zalau, de unde intentiona sa plece sa faca o vizita familiei sale la castelul din Fagaras. Generalul Basta se deplaseaza in ziua de 09.08.1601 la Cluj, unde ramâne pâna la 15.08.1601. Aici a pus la cale inlaturarea lui Mihai. La 16.08.1601 trupele conduse de generalul Basta ajung la Turda, unde trupele lui Mihai sosisera ceva mai devreme. Dintr-o scrisoare adresata de Basta lui Gonzanga Ferante din Kassa (Kosice), rezulta ca generalul Basta a fost decis sa rezolve vechea rivalitate cu Mihai printr-o crima. La 18.08.1601 a avut loc o intrevedere intre Basta si Mihai la Turda, soldata cu un dezacord. O parte a trupelor lui Mihai plecase deja spre Fagaras. A doua zi, 19.08.1601, Mihai urma sa plece de la Turda la Fagaras, apoi spre Tara Româneasca. Generalul Basta si ofiterul imperial Michael Szekely au intrunit un consiliu, la care a fost invitat si Mihai. Cu acel prilej urma ca Mihai sa fie arestat si dus la Satu-Mare. Mihai a participat, dar conditiile nu au fost propice unei arestari imediate, observându-se unele miscari de trupe. Dupa plecarea lui Mihai, s-a hotarît arestarea lui in cursul urmatoarei nopti, inaintea plecarii sale spre Fagaras. Tabara si cortul lui Mihai erau amplasate in preajma orasului Turda. In dimineata zilei de 19.08.1601 o trupa de soldati germani si valoni a primit ordinul de a-l aresta pe Mihai (sau de a-l ucide, in caz de nesupunere). Luat prin surprindere, Mihai s-a opus, dar in clipa cand a pus mâna pe spada a fost atins mortal cu o halebarda de catre capitanul valon Raucigny (dupa altii de catre comandantul valon Beauri), dupa care i s-a taiat capul cu propria sabie. Odata cu Mihai, au mai fost ucisi 18 soldati din garda personala. Nu se cunoaste care a fost reactia restului trupelor lui Mihai, stationate in apropiere. Dupa 3 zile de tulburari, corpul lui Mihai a fost inmormântat pe furis de câtiva sârbi, pe locul executiei (la 3 km sud de orasul Turda), iar capul, intrat in posesia sotiei unuia dintre capitanii lui Mihai, a ajuns la Târgoviste, unde a fost depus la Manastirea Dealu. La 23.08.1601 generalul Giorgio Basta a comunicat oficial Curtii Imperiale despre sfârsitul lui Mihai Viteazu. Imparatul Rudolf II a dispus cercetari asupra evenimentelor de la Turda si mortii lui Mihai, ramase fara rezultat concret.














Document Info


Accesari: 1539
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )