COMUNISMUL SI PRESA ROMANEASCA
In perioada comunista, presa din Romania a creat o realitate paralela, incercand sa ascunda realitatea din Romania de la acea vreme. Presa nu era preocupata de adevar, ci de „fardarea minciunii”.
Epoca de aur a reprezentat pentru gazetarii romani o ingradire a libertații de exprimare.
Criticul literar Mircea Zaciu a denumit 'Deceniul satanic” perioada 1980-1989, perioada in care cultul personalitații lui Ceaușescu a atins cele mai inalte culmi. Trecerea de la comunismul „liberal” la cultul personalitații s-a produs treptat, procesul incepand in 1971, dupa ce Nicolae Ceaușescu a facut o vizita in China și Coreea, de unde a venit cu idei pentru a schimba Romania. Dictatorul roman a fost impresionat de 'noua revoluție culturala' chineza din epoca lui Mao Ze Dong și de puternicul cult personalitații din epoca lui Kim Ir Sen in Coreea de Nord.
In 1895 au fost desființate studiourile regionale de radio, datorita masurilor de economisire a energiei electrice. De fapt, a fost o strategie de a lichida posturile care emiteau in limbile straine, maghiara, respectiv germana, fiind susținut naționalismul romanesc. Programele Televiziunii Romane au fost reduse la doar doua ore pe zi, intre 20:00 și 22:00, pe motivația ca oamenii muncii trebuiau sa se trezeasca odihniți a doua zi, pentru a fi apți de munca.
Politicul statea in fața radioului și a televiziunii, a presei in general, fusesera bine stabilite prin legi și documente de partid. Legea presei, din 1974, prevedea faptul ca „ presa iși desfașoara activitatea sub conducerea PCR, forța politica conducatoare a intregii societați din RSR ” (apud Pasaila, 2004, p. 258). In anul 1977 au fost publicate Decretele nr. 473 și 474, ce priveau instituțiile de presa. Primul decret prevedea ca Radioteleviziunea Romana sa contribuie prin intreaga sa activitate la infaptuirea politicii interne și externe a partidului și statului roman. Radioteleviziunea Romana trebuia sa acționeze pentru a aduce la cunoștința oamenilor muncii a hotararilor partidului și legilor țarii, pentru educarea socialista a maselor, pentru formarea omului nou, pentru largirea orizontului politico-ideologic și cultural al celor ce munceau. Datorita controlului sever al mass-mediei, rolul acesteia in Romania in caderea regimului comunist a fost unul nesemnificativ, indirect, in sensul ca mass-media a contribuit „ pe dos ” la formarea omului nou devotat socialismului și comunismului. Presa audiovizuala era condusa de Consiliul Național al Radioteleviziunii Romane, al carui președinte era numit prin decret al Consiliului de Stat. In perioada „ deceniului satanic ” , Radioteleviziunea Romana a fost condusa de Petre Constantin (1981-1990).
Dupa datele oficiale, in luna decembrie 1989, in Romania se tipareau 495 de publicații, fie ca era vorba de ziare naționale Scanteia, Romania libera, Libertatea, fie de reviste de profil Flacara, Femeia, Sportul, Munca, fie de reviste culturale, Romania literara, Contemporanul, Saptamina culturala, Luceafarul, Cinema, Teatrul, Amfiteatru, Vatra, Viața Studențeasca din Iași, Ateneu din Bacau,etc. Existau ziare și reviste centrale, pentru diferite categorii de cititori, care de obicei se ocupau de propaganda politica, publicau diverse documente de partid și comunicate oficiale. In general, presa folosea cam același limbaj, cu deosebiri in funcție de profilul publicației. In fiecare județ existau apoi ziarele județene, organe deopotriva ale comitetelor județene de partid și ale consiliilor populare județene. Numele acestora reflectau „ culoarea ” regimului: Faclia (Cluj), Drapelul (Timișoara), Flacara Iașului (Iași) etc.
Atmosfera din redacțiile comuniste era una apasatoare, constransa de stricta supraveghere a unicului partid. Tovarașul nu trebuia sa lipseasca din niciun numar al presei. De altfel, a devenit lege ca atat numele, cat și prenumele Tovarașului sa nu apara desparțite pe silabe, trecute dintr-un rand in altul. Pentru evitarea situațiilor neplacute cu privire la acest aspect, se recomanda rarirea randurilor. Munca cea mai dificila ii revenea corectorului, care din neatenție putea sa atraga dupa sine sancțiuni. De exemplu, daca intr-o fraza in care se nimerește „ plin de invațaminte, tovarașul ” (Buzila, 1999, p.184) cuvantul „ invațaminte ” trebuie separat in silabe din necesitați tipografice și aparea la cap de rand „ minte, tovarașul ”, atunci se considera a fi o greșeala extrem de grava, care bineințeles era sancționata ca atare. O atenție sporita se acorda alegerii titlurilor fara echivoc. A facut cariera un titlu din Scanteia: „ Tovarașul Gheorghe Cioara (activist de partid cu grag inalt) s-a intors de la Berlin pe calea aerului ”. Cazul cel mai interesant cu privire la alegerea structurii articolelor s-a petrecut pe 25 ianuarie 1988, cu un an inaintea caderii regimului comunist. Scanteia din 25 ianuarie a publicat, in cadrul unui grupaj de versuri, poezia „ Erou al pacii ”. Autorul a dorit prin acele versuri sa-și exprime dragostea fața de conducator, nu numai prin conținutul poeziei, ci și printr-un artificiu tehnic, prin care trebuia sa formeze Nicolae Ceaușescu. Din neglijența, in redacție au fost omise cateva strofe din poezie, astfel ca a ieșit Ceaușescolae, ceea ce a produs o adevarata catastrofa in redacție.
Un aspect destul de important in presa de la acea vreme l-a reprezentat limba de lemn, care a atins apogeul in timpul Tovarașului. Chiar și știrile trebuia sa fie scrise dupa o anumita grila și intr-un limbaj specific.
Limba de lemn s-a constituit mai ales in timpul regimurilor totalitare. Amploarea pe care a luat-o acest fenomen in spațiul romanesc se putea observa analizand telegramele trimise lui Nicolae Ceaușescu cu ocazia zilei sale de naștere. Dictatorului i se acorda o atenție sporita. In timpul cutremurului din 1977, soții Ceaușescu nu se aflau in Romania, ci in Africa, intr-una din vizitele lor oficiale. Se zice ca atunci, in loc sa se gaseasca soluții de salvare pentru oamenii afectați de dezastru, echipa din jurul lui Ceaușescu se preocupa de modul in care sa formuleze telegrama Tovarașului, pentru a-l informa pe acesta in legatura cu catastrofa]. In redactarea telegramei s-au folosit diverse expresii pentru a minimaliza efectul ce l-a avut cutremurul și pentru a-l liniști pe conducator ca Guvernul avea situația sub control.
Utilizarea limbii de lemn a reprezentat in perioada comunista dezinformarea cetațenilor și ocolirea adevarului. Acest fenomen de manipulare se simțea in mentalitatea omului de rand, a muncitorului ce utiliza adesea sloganul: „noi muncim, nu gandim”. Așadar, in perioada comunista, nu se poate vorbi despre existența unui cod deontologic, de etica profesionala, de valori in care sa creada gazetarii romani și dupa care sa se ghideze presa, deoarece aceasta se afla sub strictul control al dictatorului, iar ceea ce zicea acesta era lege. Politicul, mai cu seama activitațile Tovarașului, constituia subiectul principal pentru gazetari.
In
timpul regimului comunist functionau mai multe ziare locale, la nivel
judetean. Ele transmiteau politica P.C.R. la nivel local, acordand
spatii mai largi problemelor din judetul unde apareau. Ca
si ,,Scanteia”/,,Scinteia”, organul central al P.C.R., ziarele locale erau
profund impregnate de ideologia comunista. Fie si din titlu ne putem
da seama de acest fapt. De aceea, prezint mai jos o lista cu aceste ziare
locale.
,,Unirea”, judetul Alba.
,,Flacara rosie”, ,,Vörös Lobogó”, judetul Arad.
,,Secera si ciocanul”, judetul Arges.
,,Steagul Rosu”, judetul Bacau.
,,Crisana”, ,,Fáklya”, judetul Bihor.
,,Ecoul”, judetul Bistrita-Nasaud.
,,Clopotul”, judetul Botosani.
,,Drum nou”, ,,Uy Idö”, ,,Karpaten Rundschau”, judetul Brasov.
,,Inainte”, judetul Braila.
,,Viata Buzaului”, judetul Buzau.
,,Flamura”, judetul Caras-Severin.
,,Vremuri noi”, judetul Calarasi.
,,Faclia”, ,,Igazság”. Judetul Cluj.
,,Dobrogea noua”, judetul Constanta.
,,Cuvintul nou”, ,,Megyei Tükör”, judetul Covasna.
,,Dimbovita”, judetul Dambovita.
,,Inainte”, judetul Dolj.
,,Viata noua”, judetul Galati.
,,Scinteia”, judetul Giurgiu.
,,Gazeta Gorjului”, judetul Gorj.
,,Informatia Harghitei”, ,,Hargita”, judetul Harghita.
,,Drumul Socialismului”, judetul Hunedoara.
,,Tribuna Ialomitei”, judetul Ialomita.
,,Flacara Iasului”, judetul Iasi.
,,Pentru socialism”, ,,Bányavidéki Fáklya”, judetul Maramures.
,,Viitorul”, judetul Mehedinti.
,,Steaua rosie”, ,,Vörös Zászló”, judetul Mures.
,,Ceahlaul”, judetul Neamt.
,,Oltul”, judetul Olt.
,,Flamura Prahovei”, judetul Prahova.
,,Cronica satmareana”, ,,Szatmári Hírlap”, judetul Satu Mare.
,,Nazuinta”, judetul Salaj.
,,Tribuna Sibiului”, ,,Hermannstädter Zeitung”, judetul Sibiu.
,,Zori noi”, judetul Suceava.
,,Teleorman”, judetul Teleorman.
,,Drapelul rosu”, ,,Neue Banter Zeitung”, ,,Szabad Szó”, ,,Pravda”,
judetul Timis.
,,Delta”, judetul Tulcea.
,,Vremea noua”, judetul Vaslui.
,,Orizont”, judetul Valcea.
,,Milcovul”, judetul Vrancea.
BIBLIOGRAFIE
Comsa Alina Gabriela grupa 3 CRP
|
