Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























CONFIGURATIA PRESEI ROMANE INTRE 1944-1989

jurnalism


Genul publicistic

1. Informatii

2. Reportaje

3. Portrete

4. Note

5. Interviuri

6. Anchete

7. Raid-Anchete

8. Articole

9. Fotografii


Total

,,Viata Buzaului''












,,Milcovul''




















Contemporanul si-a propus sa continuie si sa dezvolte, in noile editii politice si sociale ale Romaniei, traditia de lupta a revistei din 1881, al carei scop era ,,de a face cunoscut publicului roman cum priveste stiinta contemporana lumea''.

Adevarul literar si artistic. Tudor Arghezi semneaza intre anii 1961 si 1967 tablete si poeme. Intre anii 1956 si 1959, colaboreaza frecvent: Aurel Martin, Al. Dimitriu-Pausesti, Camil Petrescu, Aurel Baranga, G. Macovescu, G. Ivascu, Szemlér Ferenc, Cicerone Tehdorescu. In 1960, apar in Contemporanul articole si poezii inedite de Lucian Blaga; Contemporanul consemneaza aparitia unor carti noi, dezbate probleme ale fenomenului literar contemporan, ale criticii literare, colaborand, alaturi de G. Ivascu, Al. Piru, George Munteanu, D. Micu, Adrian Marino, o noua generatie de critici: Eugen Simion, N. Manolescu, Laurentiu Ulici, George Gana s.a. Apar interesante si apreciate interesante saptamanale ale lui A.E. Baconski (Meridiane), Geo Bogza (tablete in proza sau versuri strabatute de un puternic sentiment de angajare), Gr. Moisil (lingvistica matematica si cibernetica), Mircea Malita («Cronica anului 2000»), Paul Anghel, Paul Everac, Eugen Barbu, Teodor Mazilu s.a. In editorialul aniversar Orizont, semnat de G. Ivascu (nr. 38/1966), se afirma, pe drept cuvant, ca revista n-a fost «spectatoare» ci «participanta activa, cu spirit hotarat si combativ» in etapa de clarificare ideologica, de limpezire a vietii culturale si literare, cele 1.040 de numere, reunind mii de semnaturi ale oamenilor de stiinta si cultura, savanti si cercetatori, scriitori din vechea generatie, ca M. Sadoveanu, T. Arghezi, Camil Petrescu, Al.A. Philippide, Lucian Blaga, si din noua generatie, reprezentand literatura socialista. Din 1973, Contemporanul si-a redus formatul si aria tematica. Rubricile Contemporanului sunt acum «Agora», «Orizont stiintific», «Cronica muzicala», «Cronica filmului», «Pro iure», «Literatura», «Viata stiintifica», «Viata literara si artistica», «Interviul nostru»; «Cronica literara» este semnata de Laurentiu Ulici, Dragos Vranceanu s.a. Din 1975, D. Micu semneaza un «Jurnal de lectura», Dan Grigorescu recenzeaza cartea straina tradusa. Din 1960, Contemporanul revine la preocupari mai vechi, largind aria tematica in cadrul rubricilor: «Literatura», «Teatru», «Cinema», «Plastica», «Muzica», «Teleobservator», «Puncte cardinale», «Anchete», «Interviuri». Semneaza versuri: Radu Carneci, Anghel Dumbraveanu, Al. Andritoiu, Vlaicu Barna, Ion Alexandru, Ion Gheorghe, Constanta Buzea, Nichita Stanescu, Ion Dodu Balan, Ovidiu Genaru, H. Tugui: eseuri: Valeriu Rapeanu, G. Macovescu, Pompiliu Marcea, Emil Manu, Al. Tanase, Dan Manuca, I. Bogdan Lefter, Gabriela Dolgu s.a., critica si cronici literare: Al. Piru, Aurel Martin, Adriana Iliescu'' 11.



Gazetei literare a fost Zaharia Stancu. Inca de la primul numar, revista se angajeaza ,,in linia intai de lupta pentru o literatura menita sa ridice constiinta socialista a celor ce muncesc pe ogoare si in uzine, in cooperativele agricole de productie, pe marile santiere, in munca de productie manuala sau in activitatea de creatie intelectuala''.



Tablete, apoi poeme din ciclul 1907, dedicate rascoalelor taranesti. Gazeta literara a organizat dezbateri in legatura cu problemele creatiei artistice actuale, ale criticii si istoriei literare, ale mostenirii culturale etc. In 1955 se discuta problemele creatiei poetice, in 1962, problema conflictului literar, cu deosebire in piesele de teatru. O dezbatere larga referitoare la conceptul de realism are loc in 1965, iar in anul urmator, cu prilejul implinirii a sase decenii de existenta a revistei Viata romaneasca, se discuta, in semn de omagiu adus publicatiei iesene, problema specificul national in literatura.


Fetele tacerii, nr. 8/1973). R.l. si-a asigurat colaborarea unor poeti, prozatori si critici din toate generatiile. Perpessicius continua in R.l. seria «Lecturilor intermitente», Serban Cioculescu semneaza articole de istorie literara la rubrica «Breviar». St. Augustin Doinas sustine rubrica «Moda poetica 68», in care se ocupa de carentele poeziei asa-zis moderniste, A. Dragos Munteanu, O generatie poetica. Rubrici de eseuri pe teme variate semneaza Cezar Baltag («Ideograme»), Al. Ivasiuc («Pro domo»), C. Noica («Viata si societate in rostirea romaneasca»), Paul Anghel («Arhiva politica»). Critica literara este reprezentata de Al. Piru, N. Manolescu, Eugen Simion, D. Micu, Mircea Iorgulescu, N. Manolescu semneaza articolul Critici si poeti (nr. 12/1973), Mircea Iorgulescu, Despre foiletonism (nr. 8/1977), G. Ivascu, Coloana infinita a geniului national (nr. 2/1980), Zoe Dumitrescu-Busulenga, Urmasi si inaintasi intr-o constiinta colectiva (ibidem). Numarul 21/1980 este inchinat lui Tudor Arghezi, cu prilejul implinirii centenarului nasterii scriitorului, iar numarul 45/1980, lui M. Sadoveanu. La aceste numere omagiale colaboreaza: G. Ivascu, Serban Cioculescu, N. Manolescu, Ov. S. Crohmalniceanu, Geo Bogza, Mircea Zaciu, Al. Paleologu, Silvian Iosifescu. In numarul 1/1980, Ion Munteanu realizeaza un amplu documentar despre almanahuri cultural-artistice din secolul trecut, ziare si ziaristi, societati literare si culturale, iar in numerele 21 si 45/1980, documentare despre Tudor Arghezi si M. Sadoveanu. Fenomenul literar contemporan este comentat la «Cronica literara» de G. Dimisianu, Valeriu Cristea, S. Damian, N. Manolescu, Eugen Simion si Magdalena Popescu. La rubrica «Cartile saptamanii», poezia este prezentata de Dumitru Micu, Florin Manolescu si L. Ulici proza de G. Dimisianu, Mircea Iorgulescu si N. Balota, iar cartile de critica literara, de catre N. Manolescu, Ov. S. Crohmalniceanu si Mihai Ungheanu. «Cronica traducerilor» este semnata de Edgar Papu si N. Balota: «Interviuri» cu scriitori, oameni politici, reprezentanti ai intelectualitatii, de Adrian Paunescu, «Cronica limbii», de Al. Graur si D. Macrea. Celelalte rubrici au caracter cultural-stiintific.12




Tanarului scriitor, in afara de poezii, si o Cronica ritmata. In 1955 Tudor Arghezi publica poezii din ciclul 1907.

Iasul literar (in aprilie 1969 isi inceteaza aparitia). Propunandu-si sa promoveze noi forte scriitoricesti, Iasul literar publica poezie, proza, traduceri din literatura universala, in special din cea rusa si sovietica, articole si studii de istorie si critica literara, cronici, recenzii. Colaboreaza cu versuri: Otilia Cazimir, G. Lesnea, M. Codreanu, cu proza D. Ignea, Ion Istrati Cronica literara este semnata de N. Barbu si I. Istrati.


Orizont promoveaza o literatura inspirata din viata, menita sa contribuie la educatia maselor: ,,Noul titlu vrea sa marcheze eforturile colaboratorilor revistei de a-si largi orizontul preocuparilor prin ridicarea nivelului calitativ al creatiei si sa asigure o mai stransa legatura cu cititorii'', se spune in articolul-program al primului numar din ianuarie 1964.





Legea presei. Unul dintre ele este detaliat in art. 5, din care aflam ca prin presa se intelegea intreaga activitate de informare publica realizata prin forme de imprimare, inregistrare, transmitere si comunicare si materializate in: ziare, reviste, buletine, emisiuni de radio-tv., jurnale cinematografice, filme de informare si documentare ,,orice alte forme de imprimare sau inregistrare grafica, fonica ori vizuala, destinate si folosite ca mijloc de exprimare si informare publica in masa''. Cu alte cuvinte aproape tot ce se rostea, se tiparea sau aparea pe micul ecran nu era suficient sa defineasca mass-media, aceasta trebuia intregita cu numeroase alte verigi ale comunicarii, toate subordonate conducerii de partid.











Dintr-un foisor, ,,A scrie, pur si simplu, e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular''.

Gravitatea aceasta, in contextul mesajului mass-media echivaleaza cu responsabilitatea pentru fiecare cuvant, silaba, pentru fiecare element al vietii asternut pe hartie, difuzat in eter sau transmis pe micul ecran. Adica respectul pentru adevar, respectul pentru om, intr-o viziune proprie ziaristului om de condei de o structura profesionala deosebita.

In nici o imprejurare, prin urmare, un cuvant care izvodeste din dragostea de neam si de tara nu poate fi sortit desertaciunii, cum nu a fost de la cronicari incoace, ceea ce deja il face competitiv cu timpul insusi, cu generatiile prezente si cu cele care vor urma, intru castigul cititorului, aplecat zi de zi peste pagina de ziar, aceasta folositoare si placuta zabava a ,,vestitorilor de obste''.

A acelora care din ,,istorici ai clipei'' pot fi considerati istorici autentici ai unui mare letopiset din care noi am incercat sa evocam aici o singura fila.








Document Info


Accesari: 3736
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )