Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului

management


Date initiale



Tema proiectului

Tema proiectului este: Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului.. Reperele sunt: R6,R7, R8.


Conditii generale

Beneficiar:

Executant: Facultatea de Mecanica si Tehnologie, Catedra de Tehnologie si Management.

Volumul productiei: N = 700 buc/an.

Conditii de livrare: produsele se livreaza trimestrial in conditiile:

Nr trimestru

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Nr piese/trimestru






Repere

Stocuri initiale

Volum produs P

R2




R8


R9



Numarul de zile lucratoare dintr-un an: z = 240 zile;

Numarul de schimburi in care se lucreaza: ks = 1 schimb;

Numarul de ore dintr-un schimb: h = 8 ore/schimb;

Salariul orar al lucratorilor directi: sk = 5 lei/ora;

Salariul orar al operatorilor reglori: sr = 6 lei/ora;

Cota de amortizare orara a utilajelor de productie: ak = 3,55 ore;

Coeficientul care tine seama de cota parte a cheltuielilor cu pregatirea fabricatiei si lansarea administrativa a loturilor: p = 10;

Regia de fabricatie a sectiei unde se realizeaza prelucrarea lotului de piese: Rf = 180;

Coeficientul care cuantifica costul (pierderea) suportat de intreprindere: E = 0,5.


Analiza proiectului de productie


2.2Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsisteme. La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar acestea din urma in subansambluri.

Aceasta activitate logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem numite, conventional piese. In felul acesta se realizeaza ceea ce se numeste, conventional, structura de dezagregare a produsului.

Aceasta se poate reprezenta sub forma unei arborescente si se interpreteaza in felul urmator: coborand semnifica “este compus din”, urcand semnifica “face parte din”.

Structura de dezagregare a produsului P este redata in figura:









PRODUSUL P

ANSAMBLURI

SUBANSAMBLURI SI REPERE

R1=1

R6=1

R3=2

 

R4=2

 

R5=2

 

R10=1

 

R15=2

 

R16=2

 

R17=2

 



Structura de dezagregare a lucrarilor(SDL)

Structura de dezagragare a lucrarilor este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect.

In cadrul acestui proiect al carui obiectiv este programarea si conducerea fabricatiei a celor trei repere din componnta produsului, SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale reperelor prezentae in tabelele urmatoare.





Nr. Crt

OPERATIA

TIMPUL

RESURSA

Denumire

COD

Tu

min/buc

Tpi

min/buc

Denumire

COD


Frezare fata de baza

F 21



Masina de frezat universala FU 32

R1


Gaurire - alezare

G 22



Masina de gaurit verticala G 25

R2


Frezare-gaurire-alezare-filetare

CV 23



Centru de prelucrare vertical V 320

R3


Rectificare plana

RP 24



Masina de rectificat plan RP400

R4


Inspectia preciziei geometrice

C 25



Banc de control

R5







Nr. Crt

OPERATIA

TIMPUL

RESURSA

Denumire

COD

Tu

min/buc

Tpi

min/buc

Denumire

COD


Debitare

D 81



Fierastrau mecanic alternativ FA 320

R7


Frezare-gaurire -alezare

FG 82



Centru de prelucrare Orizontal CH 80

R8


Rectificare interioara

RI 83



Masina de rectificat rotund RU 320

R9


Rectificare plana

RP 84



Masina de rectificat plan RP 400

R1


Inspectia preciziei geometrice

C 85



Banc de control

R6










Nr. crt

OPERATIA

TIMPUL

RESURSA

Denumirea

COD

Tu

min/buc

Tpi

min/buc

Denumire

COD


Strunjire de degrosare finisare si degajare cilindrica exterioara si interioara


SDF 81





Strung cu comanda numerica SQT-10MS


R8



Strunjire de degrosare finisare cilindrica exterioara si interioara


SDF 82





Strung cu comanda numerica SQT-10MS


R8


Gaurire

G 83




Masina de gaurit si filetat G16


R9



Gaurire


G 84





Masina de gaurit si filetat G16


R9


Frezare canal de pana

F 85



Masina de frezat FK 400 DEKEL

R10


Frezare canal

FC 86



Masina de frezat FK 400 DEKEL

R10


Rectificare cilindrica interioara

RCI 87



Masina de Rectificat interior si exterior WMW 450



R11


Rectificare cilindrica     exterioara

RCE 88



Masina de Rectificat interior si exterior WMW 450



R11


Rectificare cilindrica exterioara

RCE 89



Masina de Rectificat interior si exterior WMW 450



R11


Inspectia preciziei geometrice

C 8.10



Banc de control

R5










Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect in schema:



Activitati proiect

R2

R8

R9

F21

G 22

CV 23

RP 24

C 25

D 81

CH 82

RC 83

RP 84

C 85

SDF 91 81 61

SDF 92

G 93

G 94

F 95

FC 96

RCI 97

RCE 98

RCE 99

C 9.10


























2.3 Calculul necesarului brut

Necesarul brut se calculeaza pe baza SDP, tinand seama de numarul de ansamluri, subansambluri si repere deacelasi tip care intra in componenta produsului.Se afla inmultind volumul productiei cu 2.

Pentru reperul R2 : CB=2*700=1400

Pentru reperul R8 : CB=2*700=1400

Pentru reperul R9 : CB=2*700=1400


2.4 Calculul necesarului net

Necesarul net se obtine din necesarul brut scazand valoarea din stoc,numai in primul trimestru .In celelalte trimestre valoarea va fi aceeasi pentru ca nu mai avem stoc. Cantitatea livrata = cantitatea neta

Durata de asamblare a produsului este de 2 saptamani,acest lucru insemnand ca reperele trebuie sa fie gata cu 2 saptamani inainte de sfarsitul trimestrului.

Pentru reperul R2: CN=1400 - 40=1760

Pentru reperul R8 : CN=1400 - 40=1760

Pentru reperul R9 : CN=1400 – 30=1770


2.5 Elaborarea Planului de Productie Director


Planul de Productie Director este elementul fundamental in jurul caruia se construieste arhitectura sistemului de planificare a productiei.

PD trebuie sa permita cunoasterea cantitatilor ce urmeaza a fi fabricate din fiecare reper,a duratelor de asamblare a fiecarui produs, termenele de livrare conform contractului. PPD contine detalierea acestor elemente pe diferite perioade de productie permitand vizualizarea rapida a stocurilor si piese componente a necesarului brut si net pentru fiecare dintre acestea

Notiunile care se gasesc in planul de productie au urmatoarele semnificatii:

CB – cerere bruta = N*2

CN – cerere neta = CB – S

S = stocul

L = cantitatea livrata









Perioada































































Produs P


















































CB=700


















































S=


















































L=700


















































Reper R7


















































CB=1400


















































S=


















































CN=1360


















































L=1340


















































Reper R8


















































CB=1400


















































S=


















































CN=1360


















































L=1360


















































Reper R9


















































CB=1400


















































S=




















































CN=1370


















































L=1370


















































2.6 Determinarea tipului de productie


Se determina timpul de productie la nivel de reper prin metoda indicilor de constanta. Aceasta este o metoda cantitativ – calitativa,care ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor care se executa pe locurile de munca.

Gradul de omogenitate si continuitate poate fi cuantificat, pentru fiecare reper g si operatie k, cu ajutorul unui indicator TP , care poate fi calculat cu relatia :

TP in care :

R - este ritmul mediu al fabricatiei, in min/buc;

T - timpul unitar al operatiei k,in min/buc .

Incadrarea unei anumite operatii k intr-unul dintre cele doua mari tipuri de productie(serie sau masa) se face dupa cum urmeaza :

Productia de serie poate fi diferentiata functie de anumite limite stabilite conventional pe baza experientei de productie :

Regimul de lucru :

Fondul nominal de timp (F )se determina cu relatia:

F = z

F

Ritmul mediu al fabricatiei (Rg) se determina cu relatia :

R =

Ng2 = 260+600+600+300=1760

Ng8 = 260+600+600+300=1760

Ng9 = 270+600+600+300=1770

Rg2 = 60*1920/1360 = 84,70

Rg8 = 60*1920/1360 = 84,70

Nr.ct

R2

R8

R9

Tu

[min/buc]

Rg

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Tu

[min/buc]

Rg

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Tu

[min/buc]

Rg

[min/buc]

Tpk

Tip

productie









Smj








Smj









Sm




Smj



SM




Sm




SM



Smj



Sm




Smj



Smj




Sm




Smj



Sm



Sm










Sm










Sm










SMj




2.7 Stabilirea formei de organizare a productiei

Se determina prin calculul ponderilor tipurilor de productie si se stabileste in concordanta cu forma de organizare a productiei (succesiva, paralel,mixta).


M

SM

SMj

Sm

R2





R8





R9






PT R6 ORGANIZARE MIXTA

PT R7 ORGANIZARE MIXTA

PT R8 ORGANIZARE SUCCESIVA












APROVIZIONAREA CU SEMIFABRICATE (TARIFE REGRESIVE)


q≤100bucati, Cm = 6,8 lei/buc p1 = 6,8 lei/buc.

Reperul R2 100<q≤200 bucati, Cm = 6,7 lei/buc p2 = 6,7 lei/buc.

q > 200 bucati, Cm 6,6 lei/buc p3 = 6,6 lei/buc.



p1 = 6,6 lei/buc.

100 <q ≤ 300 bucati, Cm = 6,5 lei/buc p2 = 6,5 lei/buc.

q > 300 bucati, Cm = 6,4 lei/buc p3 = 6,4 lei/buc.




p1 = 8,6 lei/buc.

100 < q ≤ 200 bucati, Cm = 8,4 lei/buc p2 = 8,4 lei/buc.

q > 200 bucati, Cm = 8,2 lei/buc p3 = 8,2 lei/buc.



D = cantitatea neta R7 = 1340; R8 = 1360; R9 = 1370.

Costul de lansare c = 80 RON. Rata costului de posesie

Pentru reperul R2 :

unde: d - rata costului de posesie, d

c - costuri de lansare, c = 80RON;

CN = D - cererea neta.

q < 100 => q01 = => q01 = 512,58 [buc], se constata ca

q01 > 100, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTAo1

=> q02 =

q02 = 516,39[buc], se constata ca q02 > 200, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTAo2

=> q03 = => q03 = 520,295[buc],

q03 >200, rezulta CTAo3

CTA03 = CN p3 + q03 p3 d

CTA03 = 1340

CTA03 = 9256,073 [lei]




Tabelul 2.8.1

Puncte

A

B

C

D

E

F

G

q








CTA








CTAA = CN p1 + Cm q d

CTAA = 1340 . 6,8 . 50 .0,12 => CTAA = 11259[buc]

CTAB = CN p1 + q p1 d => CTAB = 10224,8 [buc]

CTAC = CN p2 + p2 q d => CTAC = 10090,2 [buc]

CTAD = CN p2 + + p2 q d => CTAD = 9752,966 [buc]

CTAE = CN p2 + + p2 q d => CTAE = 9728,4 [buc]

CTAF = CN p3 + + p3 q d => CTAF = 9459,2 [buc]

  CTAG = CN p3 + p3 q d => CTAC = 9371,8[buc]

In acest caz avem doua aprovizionari:

q £ 100 buc ÞCm = 6,6 [lei/buc] => p1 = 6,6 [lei/buc];

  • 100 < q    £ 300 buc Þ Cm = 6,5 [lei/buc] => p2 = 6,5 [lei/buc];
  • q > 300 buc Þ Cm = 6,4 [lei/buc] => p3 = 6,4 [lei/buc].
  • q < 100 => q01 = => q01 = 524,16 [buc], se constata ca

    q01 > 100, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTAo1

    => q02 = => q02 = 528,18 [buc],

    se constata ca q02 > 200, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTAo2

    => q03 = => q03 = 532,29 [buc],

    q03 >300, rezulta CTAo3

    CTA03 = CN p3 + q03 p3 d

    CTA03 = 1360

    CTA03 = 9112,798[lei]  

    Procedand similar ca la reperul R7 rezultatele obtinute sunt trecute in tabelul 2.8.2.


    Puncte

    A

    B

    C

    D

    E

    F

    G

    q








    CTA








    Tabelul 2.8.2.




    In acest caz avem doua aprovizionari:

    q £ 100 buc ÞCm = 8,6 [lei/buc] => p1 = 8,6 [lei/buc];

  • 100< q    £ 200 buc Þ Cm = 8,4 [lei/buc] => p2 = 8,4 [lei/buc];
  • q > 200 buc Þ Cm = 8,2 [lei/buc] => p3 = 8,2 [lei/buc].
  • q < 100 => q01 = => q01 = 460,87[buc], se constata ca

    q01 > 100, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTAo1

    => q02 =

    q02 = 466,36 [buc], se constata ca q02 > 200, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTAo2


    => q03 = => q03 = 471,97[buc],

    q03 >200, rezulta CTAo3

    CTA03 = CN p3 + q03 p3 d

    CTA03 = 1370

    CTA03 = 11698,42[lei]

    Procedand similar ca la reperul R7 rezultatele obtinute sunt trecute in tabelul 2.8.3.

    Puncte

    A

    B

    C

    D

    E

    F

    G

    q








    CTA








    Tabelul 2.8.3.


    In acest caz avem trei aprovizionari:

     

    p - coeficient dat = 10%

    Tpik - timpii de pregatire incheiere

    Srk – retributia orala a reglementarilor la fiecare operatie

    mk – numarul de masini adoptat la fecare operatie

    ak – cota orara = 3.55 RON/ora


    Cm – costul materialelor semifabricatelor

    Cm =

    C1 – reprezinta cheltuieli de fabricatie curente si se calculeaza cu relatia:

    C1 = Cm + Cr +Cif +Cind [lei/buc]

    Cr – reprezinta cheltuieli cu retributia personalului direct productiv si se calculeaza cu relatia:

    Cr =

    Tuk – timpul unitar consumat pentru executarea fiecarei operatii k, in min/buc.

    Sk – reprezinta cheltuieli cu retributia orara a operatorului care executa operatia k.


    Cif – reprezinta cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor pe durata de lucru efectiva. Aceste cheltuieli se calculeaza cu relatia:

    Cif =  

    ak reprezinta cota orara a cheltuielilor de intretinere si functionare de productie, pentru fiecare operatie k = 3.5..5 RON/ora

    mk – numarul resurselor de productie care participa la realizarea fiecarei operatii k


    Cind – reprezinta cheltuieli indirecte (regie) care se calculeaza cu relatia:

    Cind =

    Rf - reprezinta regia sectiei in care se desfasoara fabricatia. Tinand cont ca Rf = 180

    Z – se calculeaza in functie de forma de organizare:

    Pentru transmitere mixta:



    Cif =

    Cind= [lei/buc]

    C1= 7,2+3,716+2,973+6,68= 20,56 [lei/buc];


    L=A+B

    A =

    A= = 24.19 [lei/lot]

    B =

    B= = 14,66 [lei/lot]

    L=38,85 [lei/lot]


    R2 mixta   Zm = ; Xm=

    Xm= (20.6-8.3)+(8.3-4,7)+(4,7-0) = 20,6 ; Rg2=84,70 [min/buc]

    Zm= = 0,24   ; Ng2=1360


    No= = 178 [buc]








    REPERUL R8


    Cm= 6,4 lei/ora


    Ng8 = 1360

    Cr= = 3.341

    Cif = =2.8

    Cind=

    C1= 6,4+3,34+2.8+6 = 18,5

    A=(1+ )*

    B=

    L= 21.99+13.33= 35,32


    R8 mixta : Zm = ; Xm=


    Xm= (19,2 – 6,3)+(6,3 – 5,6)+(5,6 – 3,8)+(3,8 – 0)=19,2 ; Rg8= 84,7

    Zm= = 0,22   ; Ng8= 1360


    No= = 187




    REPERUL R9


    Cm= 8,2 lei/ora


    Ng9 =1380

    Cr=

    Cif =

    Cind=

    C1= 8,2+1,516+1,213+2,73= 13,66


    L=A+B

    A=(1+ )*

    B=

    L= 23,08+13,99 = 37,07


    R9 succesiva: Zs = ; Xs=


    Xs= ; Rg9 = 83.47


    Zs= ; Ng=1380


    No= = 175


    Loturile de fabricatie optime sunt prezentate in tabelul urmator:


    Simbol

    R2

    R8

    R9

    N0 [buc]





    Lotul de fabricatie economic


    Astfel rezulta:



    Loturile de fabricatie pentru cele 3 repere sunt scrise in tabelul urmator:


    NeR2

    NeR8

    NeR9








    3.5 STABILIREA LOTULUI DE TRANSPORT OPTIM SI A LOTULUI DE TRANSPORT ECOMONIC




    Pentru reperul R2:


    Lotul de transport optim :  

    Nto =

    E

    Z

    L

    C

    C

    N

    Ct

    N

    N

    m

    e

    g

    e














    Ct=costul mediu de transport pe intreg fluxul tehnologic

    Ct=6 RON/Lot de transport


    Nto = => Nto =69,63


    = = 2 I Z


    NTO se aproximeaza la Nte = 68 [buc]


    Pentru reperul R8:


    Lotul de transport optim :


    Nto =

    E

    Z

    L

    C

    C

    N

    Ct

    N

    N

    m

    e

    g

    e















    Nto = => Nto = 73,52


    = = 2 I Z


    NTO se aproximeaza la Nte = 68 [buc]




    In cazul formei de organizare succesiva se aplica relatia:

    Tcs = Ne

    unde: - Nt – lotul de transport economic;

    ; Tr =

    Tr2= Tr8= Tr9= Tr =



    /60

    / 60

    Tef = [ore/lot]

    Nr. crt.

    R2

    R8

    R9

    Tuk

    [min/ buc]

    Tef

    [ore/ lot]

    Dk,k+1

    [ore]

    Tuk

    [min/ buc]

    Tef

    [ore/ lot]

    Dk,k+1

    [ore]

    Tuk

    [mi/buc]

    Tef

    [ore/ lot]

    Dk,k+1

    [ore]









































































































































    Graficele de sarcina cumulata se gasesc anexate la sfarsitul proiectului, iar tabelele de sarcina cumulata sunt urmatoarele :


    Verificarea se face cu formula :




    Tabelul de sarcina cumulata pentru reperul R2:


    Intervale temporale

    [ore]

    Sarcina curenta

    [ore-masina]

    Sarcina cumulata

    [ore-masina]






























    Verificare






    Tabelul de sarcina cumulata pentru reperul R8


    Intervale temporale

    [ore]

    Sarcina curenta

    [ore-masina]

    Sarcina cumulata

    [ore-masina]






























    Verificare


















    Tabelul de sarcina cumulata pentru reperul R9:


    Intervale temporale

    [ore]

    Sarcina curenta

    [ore-masina]

    Sarcina cumulata

    [ore-masina]


































    Verificare

















    Tabelul de sarcina cumulata pentru reperele R2+R8+R9 :


    Intervale temporale

    [ore]

    Sarcina curenta

    [ore-masina]

    Sarcina cumulata

    [ore-masina]















































































    ;

    unde :

    > 260 cererea neta trimestriala este satisfacuta


    Pentru reperul R8



    > 260 cererea neta trimestriala este satisfacuta


    Pentru reperul R9:



    > 280 cererea neta trimestriala este satisfacuta



    [lei/buc]

    C3- cheltuielile de imobilizare a capitalului circulant;

    [lei/buc]

    V- coeficient ce cuantifica variatia costurilor cauzate de productia neterminata pe durata ciclului de fabricatie:

    E=0,2 – coeficient ce cuantifica pierderea suportata de intreprindere la o unitate monetara imobilizata in circuitul productiv pe durata fabricarii volumului de productie

    C4- costuri de amortizare a resurselor pe durata executiei reperelor

    [lei/buc]

    aM=0,1 – rata de amortizare anuala a resursei;


    kam=M - coeficient de transmitere a amortizarii;


    n- numarul de resurse;


    Vmed=40 000 RON – valoarea medie actualizata a resursei.


    Valorile efective pentru fiecare reper in parte sunt prezentate in tabelul de mai jos:



    R2

    R8

    R9

    C1




    C2





    C3

    M




    V




    U




    C3




    C4




    CT





    Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse limitate si date impuse

    4.1 Ipoteza de baza

    In capitolele anterioare s-a considerat ca asupra activitatilor nu actioneaza nici un fel de restrictii, in realitate insa aceste restrictii sunt destul de frecvente, avand cauze din cele mai variate: clauze contractuale, defectiuni tehnice, pene de curent, intarzieri ale furnizorilor etc.

    4.2 Stabilirea resurselor de productie si a calendarelor corespondente

    Structura de dezagregare a lucrarilor este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor pe care le implica acest proiect.

    Aceasta structura logica constitue baza elaborarii planurilor de sarcini si bugete necesare realizarii proiectului.

    Atelier de prelucrari mecanice

    Masina de rectificat plan RP400

    Masina de gaurit verticala G25


    Masina de frezat universala FU 32


    Strung normal SNA 400


    Centru de prelucrare vertical V320


    Banc de control


    Fierastrau mecanic alternativ FA 320

    Centru de prelucrare orizontal CH


    Masina de rectificatrotund RU 320


    Strung cu comanda numerica SQT-10MS

    Masina de gaurit cu cap revolver GPR 45


    Masina de frezat universala FU 36x140

    R1 100%

    Masina de gaurit si filetat G16

    R2 100%

    R3 100%

    R4 100%

    R5 100%

    R6 100%

    R7 100%

    R8 100%

    R9 100%

    R10 100%

    R11 100%

    R12 100%


    Masina de rect interior si exterior WMW 1500

    R13 100%

    Masina de rect interior si exterior WMW 450


    R14 100%


    O schema care sa reprezinte resursele utilizate este prezentata mai jos:
















    Modul de reprezentare al diagramei sugereaza faptul ca in atelierul de prelucrari mecanice mai exista si alte resurse, dar nearanjate in fabricatia reperelor analizate.

    Desi foarte sugestiva, organigrama SDR nu exprima toate informatiile necesare derularii proiectului. De aceea, in tabelul urmator se prezinta fisa SDL – SDR, care contine toate informatiile necesare elaborarii retelei logice a proiectului.

    OPERATIA

    RESURSA

    Nr.

    COD

    Durata

    [zile/lot]

    COD

    Sarcina

    [zile-masina]

    Intensitate



    RF 71


    R1




    FCG 72


    R2




    SC 73


    R3




    GF 74


    R4




    FT 75


    R5




    C 76


    R6




    D 81


    R7




    FG 82


    R8




    RI 83


    R9




    RP 84


    R1




    C 85


    R6




    SDF 91


    R10




    SD 92


    R10




    GA 93


    R11




    FJ 94


    R12




    RCI 95


    R13




    RCE 96


    R14




    C 97


    R6



    Durata = Sarcina

    Durata = , iar valoarea se rotunjeste in plus la sfert de zi.

    4.3 Structura organizatorica a atelierului de productie

    Se identifica responsabilitatile ce decurg din SDL. Aceste responsabilitati revin sefului de atelier, sefilor de echipe si muncitorilor operatori de la posturile de lucru.

    Atelierul de Productie

    Compartiment Prelucrari Mecanice

    Compartiment de Control

    R1

    R2

    R3

    R4

    R5

    R7

    R8

    R9

    R10

    R11

    R12

    R13

    R6

    RF 71

    RP 84


    FCG 72

    SC 73

    GF 74

    FT 75

    D 81

    FG 87

    G51

    RI 83

    SDF 91

    SD 92

    GA 93

    S72

    FJ 94

    F71



    RCI 95



    C 25

    C 85

    C 9.10

    C71

    R14


    RCE 96

    Aceasta structura se reprezinta sub forma urmatoarei organigrame arborescente:



























    Document Info


    Accesari: 1880
    Apreciat: hand-up

    Comenteaza documentul:

    Nu esti inregistrat
    Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


    Creaza cont nou

    A fost util?

    Daca documentul a fost util si crezi ca merita
    sa adaugi un link catre el la tine in site


    in pagina web a site-ului tau.




    eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

    Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




    Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )