Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Management si globalizare

management




Management si globalizare

Obiectivele capitolului

TRĂSĂTURI ALE ECONOMIEI MONDIALE ACTUALE

Dintre numeroasele trasaturi caracteristice ale economiei mondiale actuale, consideram ca merita evidentiate urmatoarele:

a) liberalizarea pietelor, ce presupune circulatia libera a capitalurilor financiare si a fortei de munca īn īntreaga lume;

b) preponderenta tehnologiei informatiilor (IT), telecomunicatiilor si afacerilor audio-vizuale. Daca īn anul 1997, acestea au reprezentat 5,3 % din produsul mondial brut (nivel atins doar de industria automobilelor), īn anul 2000, au atins 6,3 %, ocupānd pozitia de lider;

c) concurenta acerba dintre cei trei mari poli de putere economica si comerciala NAFTA (SUA, Canada si Mexic), Uniunea Europeana (UE) si Asia de SE. Lupta pentru suprematie īntre acesti poli este crāncena, deocamdata NAFTA conducānd ostilitatile (Tabelul nr. 44).

Astazi, economia mondiala se afla īn fata unei triple provocari , respectiv:

Globalizarea constituie, fara īndoiala, marea sfidare a zilelor noastre. Cine nu participa la procesul globalizarii este pierdut. Dar, cum se poate supravietui īntr-o economie supusa globalizarii ? Pare destul de sim 15215p1522p plu: cine este mai puternic, cine este mai rapid...

Globalizarea economiei nu este un proces nou, primele sale simptome aparānd cu mult timp īn urma. Desigur ca, īn fazele sale incipiente, procesul nu a cunoscut amploarea din zilele noastre. Īn evolutia sa, globalizarea a parcurs etape istorice distincte, devenind la sfārsitul secolului XX un concept cheie.

Ultima faza a mondializarii (Tabelul nr. 46), globalizarea economiei reprezinta īntrepatrunderea tot mai accentuata a economiilor nationale, reflectata īn cresterea īn cadrul fiecarei tari a rolului schimburilor comerciale, a investitiilor si capitalurilor straine īn formarea Produsului Intern Brut (PIB). Aceasta īnseamna ca o defectiune cāt de mica īntr-o tara, respectiv slabirea unei verigi a lantului interdependentelor economice, poate conduce la blocarea īntregului angrenaj, pentru ca aceiasi actori sunt prezenti pe toate pietele lumii.

Prin urmare, principala preocupare a specialistilor este de a limita efectele unui accident asupra altor zone ale planetei. Prima mare defectiune a aparut īn anul 1994, cānd a avut loc prabusirea monedei mexicane, iar Fondul Monetar International (FMI) a intervenit cu succes, īnsa nu acelasi lucru s-a īntāmplat ulterior (criza asiatica, criza din Rusia etc.). Prelungita criza financiara internationala, care face īn medie o victima la 3 luni, a tinut capul de afis la Forumul economic mondial de la Davos (Elvetia), desfasurat la īnceputul anului 2000. Numerosii participanti (40 de sefi de stat, 255 de ministri si peste 1000 de oameni de afaceri) si-au manifestat īngrijorarea fata de rezistenta maladiei (crizei) la tratamentul administrat. Referindu-se la fenomenul globalizarii, presedintele egiptean Hosni Mubarak declara:

Satul global a luat foc si nici nu stim de unde s-a aprins. S-a reusit sa se stinga incendiul, dar au ramas cāteva focare ce ameninta toata lumea.

Īnca din octombrie 1997, īntr-un raport al FMI intitulat Perspectivele economiei mondiale , se arata ca riscurile economice majore ale sfārsitului celui de-al doilea mileniu sunt:

I.   riscul īmpotmolirii tarilor industrializate;

II.  incertitudinile monedei unice europene (euro);

III. posibila stopare a fluxurilor de capital catre tarile īn curs de dezvoltare.

Apare evident faptul ca prabusirea comunismului a dat nastere unei noi ere, īn care burghezia cāstiga din nou, astfel ca statele au o singura optiune: economia de piata. Totusi, este de remarcat faptul ca si dupa victoria zdrobitoare a sistemului capitalist asupra celui comunist, a continuat lupta dintre cele doua mari modele economico-sociale (neoamerican si renan) ale sistemului capitalist, īn conditiile aparitiei unor economii nationale din ce īn ce mai globalizate (Tabelele nr. 47 si 48).

Efect sau cauza a victoriei sistemului capitalist asupra celui socialist, globalizarea reprezinta un proces care a suscitat si continua sa suscite un mare interes. Parerile specialistilor īn domeniu sunt īmpartite: unii vad īn globalizare un mit, un proces īncheiat , altii considera ca aceasta se afla īnca īntr-o faza incipienta, care da nastere unei noi stari a globalitatii, ale carei trasaturi sunt departe de fi pe deplin cunoscute . A devenit īnsa evident faptul ca, globalizarea constituie destinul implacabil spre care se īndreapta omenirea, toti fiind afectati īntr-o masura mai mare sau mai mica de desfasurarea sa ireversibila.

Lumea actuala a afacerilor se sprijina pe expansiunea pietelor la nivel global. Are loc astfel, trecerea treptata de la economia internationala la economia globala . Principalii actori ai acestei noi economii, o economie interconectata, devin corporatiile transnationale . Īn acest sens, pare īndreptatita opinia potrivit careia nu exista nici un cotlon sau ungher al economiei īn care schimbarea sau potentialul sa nu se produca, mānat(a) de tehnologie, piete si corporatii puternice, cu toate consecintele asupra tiparelor de munca, acestea la rāndul lor reflectāndu-se asupra vietilor si relatiilor noastre personale . Amplificarea si diversificarea relatiilor economice internationale de dupa īncheierea celei de-a doua conflagratii mondiale au permis īn special celor mai dezvoltate tari capitaliste sa realizeze o expansiune economica semnificativa, avānd corporatiile transnationale drept vectori ai reprezentarii intereselor lor.

MANAGEMENTUL ĪNTREPRINDERII GLOBALE

Asa cum anticipa J. Naisbitt acum circa doua decenii, globalizarea a adus o noua paradigma de gāndire. Piata mondiala a devenit un sistem de piete interdependente. Pe o piata din ce īn ce mai globala, īntreprinderea nu mai poate adopta decizii īn mod fragmentar, adica tara cu tara, asa cum proceda acum cāteva decenii. De aceea, se considera ca la īnceputul secolului al XXI-lea, prioritatile managementului īntreprinderilor de succes ar trebui sa fie mai mult ca oricānd urmatoarele:

Lumea este condusa de īntreprinderi gigant/megacorporatii, care nu sunt doar interesate de a vinde cāt mai multe bunuri pe pietele internationale, ci si de a cumpara, de a produce diferite componente si materiale din sau īn strainatate. De aceea, firmele transnationale trebuie sa coordoneze operatiuni functionale peste granitele statelor si sa-si sporeasca eficienta. Un exemplu īl reprezinta Ford Motor, al doilea producator mondial de automobile, care cauta sa devina o adevarata īntreprindere globala īn domeniu. La nivelul īntreprinderii se deruleaza programe de reorganizare a activitatii la scara mondiala, īn scopul de a rationaliza procesele ce au loc, precum reunirea activitatilor de aprovizionare, productie, marketing si comercializare īntr-un singur centru de coordonare a planificarii strategice.

Pentru a face fata provocarilor lansate de globalizarea afacerilor, numeroase īntreprinderi formeaza aliante strategice sau fuzioneaza cu alte īntreprinderi, chiar concurente. Fuziunea are loc atunci cānd doua sau mai multe īntreprinderi īsi unesc operatiunile/activitatile dānd nastere unei noi īntreprinderi, iar achizitia are loc atunci cānd o īntreprindere cumpara si controleaza o alta īntreprindere. Ca exemple, se pot aminti printre altele, aliantele īncheiate īntre Ford si Mazda, Rover si Honda sau General Electric si Matsushita, dar si adevaratele megafuziuni, precum cele dintre Exxon si Mobil, Daimler Benz si Chrysler, AT&T si TCI. Printre motivele care stau la baza realizarii fuziunilor si achizitiilor īntreprinderilor se numara:

Fuziunile, achizitiile si aliantele strategice sunt consecinta logica si inevitabila a competitiei īntr-o economie mondiala fara bariere si din ce īn ce mai integrata.

Megaīntreprinderile īncearca sa reduca concurenta economica la scara planetara cu aceleasi mijloace pe care le-au folosit īntotdeauna, prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor, pietelor si tehnologiilor. Ceea ce este nou este faptul ca are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informationale din ce īn ce mai sofisticate, ceea ce ofera posibilitatea īntreprinderilor globale sa-si consolideze acest control la o scara care nu a mai fost posibila pāna acum. Astazi, megaīntreprinderile americane domina scena economica mondiala (Tabelele nr. 50, 51, 52 si 53).

Succesul deosebit īnregistrat de īntreprinderile globale se datoreaza considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare, punānd cunoasterea pe prim plan. Ca si īntreprinderile, oamenii sunt din ce īn ce mai mult exponentii unei societati a cunoasterii. Astfel, cunoasterea a devenit o resursa extrem de importanta a firmei.

O societate a cunoasterii impune conducerii īntreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al īnvatarii continue. Cu alte cuvinte, este vorba despre un tip de organizatie deschisa la tot ceea ce este nou, capabila sa reactioneze rapid la noi informatii. Concentrarea pe īnvatarea permanenta trebuie sa constituie o prioritate a managementului oricarei īntreprinderi īn secolul XXI. De aceea, nu este deloc surprinzator faptul ca numeroase īntreprinderi de succes au īnceput sa īsi trimita angajatii de 3-4 ori pe an la conferinte, cursuri si stagii de specializare. Desi mari, cheltuielile efectuate de aceste īntreprinderi cu pregatirea sustinuta a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de cresterea productivitatii muncii salariatilor sai.

Tot datorita globalizarii are loc si retelizarea vietii economice mondiale. Numai reteaua, ca sistem integrat de comunicare īntre elemente interconectate īn multiple dimensiuni, poate asigura īn aceasta lume complexa legaturile dintre nivelul micro, macro si mondoeconomic, īnsa tot reteaua poate produce si serioase perturbatii. Īn acest sens, Ph. Kotler considera ca:

Firmele care vor reusi īn afaceri īn anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente retele globale. , realitatea confirmānd pe deplin aceasta afirmatie.

Era globalizarii īnseamna emergenta economiei virtuale . Internetul face sa creasca semnificativ eficienta activitatilor īntreprinderii actuale. Īntreprinderea beneficiaza, pe de o parte, de sporirea productivitatii factorilor de productie utilizati, iar pe de alta parte, de scaderea costurilor de productie, mai ales datorita reducerii preturilor de achizitie ale echipamentelor si utilajelor necesare. Din acest motiv, īntreprinderea face mari investitii, sustinānd astfel un ritm ridicat de crestere economica.

Asa au aparut web-īntreprinderile care sunt tot īntreprinderi globale, ele desfasurāndu-si activitatile la nivel planetar prin intermediul tehnologiei informationale, a Internetului. De fapt, sunt īntreprinderi bazate pe informatie , pe cunoastere, constituite pe baza unei tehnologii avansate de procesare a datelor. Īn cadrul web-īntreprinderilor, structura organizatorica este mai simpla, mai putin birocratica si, prin urmare, mai flexibila.

Afacerile pe Internet sunt īnca la īnceput, dar viitorul este al īntreprinderilor care vor utiliza īn mod curent acest mijloc īn competitia cu alte īntreprinderi. Īn acest sens, B. P. Kelley, unul din vicepresedintii companiei Ford Motor, afirma:

Afacerile pe Internet reprezinta un instrument extraordinar de eficace pentru reducerea costurilor si apropierea de consumator... Cāstigatori vor fi aceia care vor considera Internetul drept un mijloc complementar al modului lor traditional de lupta concurentiala.

Īn era globalizarii, specialistii īn domeniu vorbesc despre īntreprinderea digitala , īntreprinderea virtuala sau īntreprinderea mileniului trei . Aceasta noua īntreprindere actioneaza īntr-o noua economie, fundamentata pe patru forte conducatoare, dupa cum urmeaza:

-      īntreprinderea īncheie, din ce īn ce mai mult, cu angajatii sai, contracte de munca pe perioade determinate. Logica pietei face ca dobāndirea si pastrarea unei competente profesionale cāt mai īnalte pe termen lung sa devina preocupari mult mai importante pentru individ decāt pastrarea unui loc de munca stabil;

-      īntreprinderea are posibilitatea de a actiona pe piete globale, putāndu-se delocaliza cu costuri reduse si punānd astfel īn concurenta directa diferite teritorii/zone geografice, indiferent de distanta care le separa;

-      datorita interdependentelor crescānde, īntreprinderea īsi stabileste amplasarea sa si īn functie de ceilalti parteneri economici;

-      pietele cu care intra īn relatii īntreprinderea nu mai au doar o dimensiune fizica, ci si una virtuala. Piata virtuala este creatia Internetului [15] ;

-      concurenta este mult mai acerba. Pe planeta Web nu mai exista practic nimic local ceea ce face ca īn orice moment sa existe posibilitatea ca īntreprinderea sa se confrunte cu concurenti necunoscuti;

-      produsele/serviciile au un ciclu de viata mai redus decāt īn trecut ceea ce impune īntreprinderii actuale sa acorde o atentie sporita activitatii sale de cercetare-dezvoltare. Drept efect, apar numeroase aliante īntre īntreprinderi;

-      īntreprinderea actuala joaca un rol politic mai important decāt īn trecut. De exemplu, numerosi manageri ai īntreprinderilor europene au contribuit la crearea UE;

-      īntreprinderea externalizeaza, din ce īn ce mai mult, activitatile/functiile sale mai putin rentabile. Outsourcing-ul este utilizat pe scara larga īn viata economica actuala etc.

Īn concluzie, asistam īn era globalizarii la nasterea unor noi tipuri de relatii īntre īntreprindere si mediul sau. Existenta si evolutia īntreprinderii mileniului al treilea stau sub semnul impactului tehnologiei informationale si telecomunicationale. Natura īntreprinderii actuale s-a schimbat.

Īntreprinderile globale constituie unul din cei mai reprezentativi factori ai progresului economic contemporan. Ele sunt vectorii care raspāndesc tehnologiile avansate si bogatia, contribuind la cresterea nivelului de trai si la īmbunatatirea mediului de afaceri.


Tabelul nr. 44

Evolutia unor indicatori economici ai principalelor tari membre ale OCDE
(Economic Outlook nr. 11/1999)

Indicatori





Ritmul real de crestere a PIB (%)

1. media OCDE

2. SUA

3. Japonia

4. UE

















Rata somajului (%)

1. media OCDE

2. SUA

3. Japonia

4. UE

















Rata anuala a inflatiei (%)

1. media OCDE

2. SUA

3. Japonia

4. UE



















Tabelul nr. 45

Tabelul nr.51

Cele mai bune companii americane īn anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)


Tabelul nr. 52

Clasamentul primelor 10 companii americane dupa marimea profitului īnregistrat

īn anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)

Nr. crt.

Denumirea companiei

Profit (mld. USD)


General Electric



Citigroup



Exxon Mobil



Altria Group



Microsoft



Pfizer



Bank of America



Wal-Mart Stores



SBC Communications



Merck



Tabelul nr. 53

Clasamentul primelor 10 companii americane dupa marimea cifrei de afaceri īnregistrata īn anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)

Nr. crt.

Denumirea companiei

Cifra de afaceri (mld. USD)


Wal-Mart Stores



General Motors



Exxon Mobil



Ford Motor



General Electric



Citigroup



Chevron Texaco



IBM



AIG



Verizon Communications


Īntrebari recapitulative


1. Enumerati cāteva din trasaturile caracteristice ale economiei mondiale actuale.

2. Care sunt provocarile care se afla īn fata economiei mondiale ?

3. Enumerati cātiva din factorii care influenteaza mondializarea.

4. Care sunt etapele mondializarii ?

5. Care sunt principalii actori ai economiei globale ?

6. Cānd a aparut īntreprinderea globala ?

7. Care sunt principalele motive care explica expansiunea firmei globale ?

8. Ce reprezinta conceptul de coopetitie ? 

9. Enumerati cāteva dintre caracteristicile managementului īntreprinderii globale.

10. De ce se afirma ca succesul īnregistrat de īntreprinderile globale se datoreaza unor considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare ?

11. Ce rol are cunoasterea īn procesul globalizarii ?

12. Enumerati cāteva dintre principalele trasaturi ale noii īntreprinderi.

13. De ce se afirma ca natura īntreprinderii actuale s-a schimbat?




H. Shutt The Trouble with Capitalism. An Enquiry into the Causes of Global Economic Failure, Zed Books Ltd., Londra, 1998

M. D. Popescu Globalizarea si dezvoltarea trivalenta, Ed. Expert, Bucuresti, 1999

A. Rugman The End of Globalization, Random House, Londra, 2001. Rugman sustine ideea conform careia globalizarea nici macar nu a avut loc deoarece activitatile de productie si de prestari de servicii ale corporatiilor multinationale sunt organizate pe plan regional si nu la scara globala. Īn viziunea sa, corporatiile multinationale sunt motoarele afacerilor internationale, dar acestea gāndesc regional si actioneaza local . De aceea, Rugman reduce globalizarea la un proces circumscris triadei Statele Unite ale Americii Uniunea Europeana Japonia.

M. B. Steger Globalism the New Market Ideology, Bowman & Littlefield Publishers, Maryland, 2002. teger vede īn globalism ideologia dominanta a epocii noastre, o doctrina anglo-saxona a pietei libere care alatura conceptului de globalizare norme si valori de factura neoliberala.

Globalizarea a adus īn prim plan asa-numita economie fara greutate weightless economy ) al carei vārf de lance īl reprezinta pietele financiare. Sistemul global capitalist ofera capitalului financiar o libertate maxima de miscare astfel īncāt el poate fi privit drept un gigantic sistem de circulatie, care absoarbe capital prin institutii si piete financiare centrale, capital ce este apoi pompat catre periferie, fie direct, sub forma de credite si investitii de portofoliu, fie indirect, prin corporatiile multinationale (G. Soros Criza capitalismului global. Societatea deschisa īn primejdie, Ed. Polirom Arc, Iasi, 1999, p. 10-11).

Īn cadrul economiei internationale, principalii agenti sunt economiile nationale. Īntr-o economie globalizata, economiile nationale sunt elemente interdependente ale unui unic sistem īn care pietele devin autonome.

K. Ohmae considera ca aceste corporatii apatride, concentrate īn triada SUA-UE- Japonia, manifesta o clara tendinta de a domina economia globala.

A. Giddens, W. Hutton On the Edge: Living with Global Capitalism, J. Cape, Londra, 2000

G. A. Frois Economia politica, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 293

B. J. Nalebuff, A. M. Brandenburger- Co-opetition, Harper Collins, Londra, 1997

Ph. Kotler Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997, p. 32

Un fenomen īngrijorator īl reprezinta, totusi, clivajul actual existent īntre economia reala si cea virtuala. Un exemplu elocvent este imensa capitalizare bursiera din SUA, care depaseste 150 % din PIB-ul american.

***- Rethinking the Internet, Business Week, 26.03.2001

M. Coulter Entrepreneurship in Action, Prentice Hall, New Jersey, 2001, p. 34

Internetul furnizeaza spatiul virtual īn care se desfasoara procesele de vānzare-cumparare. Īntreprinderile care ofera produse digitale, precum jocuri video sau programe informatice, īncheie īn īntregime tranzactii via Internet.




loading...








Document Info


Accesari: 5747
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )