Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Sistemul de masura al calitatii sistemului de justitie

management




Sistemul de masura al calitatii sistemului de justitie

Componente si cadru normativ

Consiliul Magistraturii

Haga, iunie 2002


1. INTRODUCERE

Consiliul Magistraturii a initiat un proiect de promovare a dezvoltarii si a punerii īn aplicare a unui sistem de management al calitatii uniform si integrat pentru instantele de judecata: Proiectul calitatii integrate. Scopul acestuia este sa obtina cāt mai multe perspective din interior cu privire la calitate si, pe termen lung, sa creeze posibilitatea asumarii raspunderii pentru calitatea instantelor.

Īn ceea ce priveste judecatorii, implementarea unui sistem integrat al calitatii este o conditie indispensabila pentru a contrabalansa caracterul actual, bazat īn principal pe cantitate, al sistemului de finantare. Pe viitor va deveni din ce īn ce mai "normal" sa (poti sa) compari instantele īntre ele; se recomanda posibilitatea unei comparatii care sa aiba īn vedere calitatea, īn plus fata de comparatia cantitativa.

Īn prezent au loc la nivelul instantelor si la nivelul Consiliului Magistraturii mai multe activitati, īn strānsa legatura cu īmbunatatirea calitatii instantelor si a actului de justitie. Ideea este ca Proiectul calitatii integrate ar trebui sa caute moduri de relationare cu aceste activitati si sa le integreze īntr-o perspectiva mai uniforma si mai integrata.

Consiliul Magistraturii a organizat deja doua dintre seriile de activitati īn doua proiecte separate. Primul se refera la Proiectul de evaluare efectuata de omologi, care acopera elaborarea si introducerea unui instrument īn scopul īmbunatatirii calitatii actului de justitie. Cel de-al doilea se refera la Proiectul calitatii sistemului de justitie, al carui scop este elaborarea unui sistem de masura a calitatii si promovarea punerii acestuia īn aplicare. Este esentiala pentru proiect calitatea modului īn care functioneaza sistemul de justitie. Devin masurabile o serie de aspecte la nivelul instantelor si al sectiilor, rezultatul fiind ca acestea devin din ce īn ce mai deschise īn sensul īmbunatatirii. Prezentul document descrie sistemul de masura.

Desigur, calitatea totala a serviciilor furnizate de instante se determina de toata lumea care lucreaza īn cadrul sistemului de justitie, si nu numai de catre judecatori. Mai mult, majoritatea instantelor deja lucreaza īn sensul īmbunatatirii calitatii, pe baza asa-zisului model INK[1], acest demers fiind sprijinit de Agentia Prisma (un grup mic de consultanti care sprijina organizatiile care alcatuiesc sistemul de justitie olandez la implementarea unui management al calitatii). Īnsa aceste activitati se concentreaza pe managementul operational si de obicei sunt foarte atente pentru a evita activitatea judiciara.

Instrumentele create īn cadrul Proiectului calitatii sistemului de justitie se pot folosi pentru a crea aceasta punte, mentināndu-se cāt mai mult posibil legatura cu modelul INK. Grupul de proiect spera ca īn acest mod sa puna la dispozitie un set de caramizi pentru ceea ce urmeaza sa devina īn final un sistem unic, integrat de management al calitatii pentru instante.

Īn sectiunea a doua se descrie mai īntāi sistemul de masura si se trec īn revista īn mod global toate componentele individuale. Sectiunea a treia continua sa descrie cadrul normativ, nucleul metodologiei de masurare. Pentru a obtine mai multe informatii, sau pentru a trimite reactiile dvs., va rugam sa-i contactati pe:

Dl. F.C. (Frits) Lauwaars                                  Dl. G. (Gerard) Paulides

Coordonatorul proiectului, grupurile                  Coordonarea proiectului

de proiect: Calitatea integrata, Calitatea Proiectul calitatii sistemului de justitie

sistemului de justitie si evaluarile omologilor

Tel. + 31 70 3619819                                      Tel. + 31 70 3619741

Fax: + 31 70 3619746                                     Fax: + 31 70 3619746

Raad voor de Rechtspraak (Consiliul Magistraturii)

Adresa postala: Postbus 90613, 2509 LP, Haga, Olanda

Adresa sediului:            Juliana van Stolberglaan 4, Haga


2. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MĂSURĂ

2.1. Dezvoltarea sistemului de masura

Sistemul de masura descris prin prezenta a fost mai īntāi conceput de un grup de proiect instituit īn cadrul Proiectului de īntarire a organizarii sistemului de justitie (Project Versterking Rechterlijke Organisatie, PVRO). Grupul proiectului s-a inspirat dupa "Trial Court Performance Standards" (Standardele referitoare la randamentul judecatoriilor), elaborat īn Statele Unite ale Americii. Aparent nu erau disponibile alte sisteme de masura. Proiectul original a fost testat īn cadrul a doua reuniuni de experti, majoritatea acestora cu pregatire juridica. Proiectul a fost īmbunatatit īn urma acestor reuniuni.

Sistemul de masura a fost testat īn īntregime la instanta din Roermond īn 2001 si a fost evaluat la īnceputul anului 2002[2]. Ca rezultat al experientei cāstigate īn cadrul acestui sistem pilot, sistemul de masura, precum si indicatorii si instrumentele de masura au fost, de asemenea, modificate[3]. Aceasta versiune va fi testata la instanta din Maastricht si la sectia penala a instantei din Amsterdam. Pe baza experientei acumulate īn aceste doua curti, sistemul va fi apoi īmbunatatit. Īn scurta vreme, s-ar putea sa existe un centru pilot la instanta din Leeuwarden.

2.2. Masurare, īmbunatatire si raspundere

Masurarea, si, īn consecinta, īmbunatatirea modului īn care opereaza instantele pe baza rezultatelor masurate, implica o serie de etape diferite, separate.

Etapa

Instrumentul

Stabilirea normelor

Indicatorii standardizati

Masurarea calitatii

Sondajele de evaluare a clientilor

Audituri

Sisteme de īnregistrare

Furnizarea unei prezentari generale a rezultatelor masurate

"Camera de control" ("Wheelhouse" sau Stuurhut īn olandeza)

Interpretarea rezultatelor

Discutii, evaluarea omologilor si consultarea colegiala, cercetari ulterioare

Īntocmirea unui plan de activitati ulterioare īn sensul īmbunatatirii

Politica de personal

Puncte esentiale ale interviurilor de evaluare a rezultatelor

Instruire si dezvoltare profesionala

Evaluarea omologilor si consultarea colegiala

Furnizarea de informatii

Rezultatele masurate servesc, īn primul rānd, pentru a indica daca este posibil si necesar progresul. S-ar putea sa fie necesara o cercetare ulterioara, pentru a putea interpreta rezultatele sau pentru a aduce la suprafata cauze specifice, initiale. Daca rezultatul masurarii este negativ, activitatile ulterioare īn sensul īmbunatatirii modului īn care functioneaza sistemul judiciar vor depinde de situatia locala, si, prin urmare, vor varia de la o instanta la alta.

Evaluarea efectuata de experti nu constituie īn sine un instrument de masura, ci, mai degraba, o metoda de a aduce mai multa calitate discutiei dintre judecatori, pentru a le permite acestora sa īnvete unii de la ceilalti. Standardele stabilite prin intermediul domeniilor care trebuie masurate, precum si indicatorii acestora pot servi drept fundament.

Īn afara de īmbunatatire, rezultatele masurate pot fi folosite si īn scopurile asumarii raspunderii. Astfel, calitatea devine un fapt, care, īmpreuna cu datele cantitative cu privire la īncarcarea cu dosare si durata de prelucrare a acestora, de exemplu, poate juca un rol important īn ceea ce priveste finantarea instantelor si raspunderea referitoare la modul de folosire a resurselor.

Rapoartele anuale pot include o sectiune referitoare la calitate, pe baza datelor masurate si ulterior pot fi introduse īntr-un plan pe termen lung. Īn plus, elaborarea de norme, pe baza ariilor si a indicatorilor masurati, creeaza un cadru de referinta pentru diferitii judecatori, care-si pot testa modul propriu de functionare pe baza acestui cadru de referinta si-si pot īmbunatati rezultatele pe baza acestui test, daca se concentreaza pe educatie, instruire etc. Īn cadrul proiectului nu sunt oferite, pentru aceste ultime doua posibilitati, nici un fel de instrumente.

2.3. Conditii preliminare

Atunci cānd au fost elaborate instrumentele s-au aplicat mai multe conditii preliminare, care sunt, de asemenea, importante la folosirea instrumentelor.

Domeniu

Nu se doreste ca utilizarea instrumentelor sa aiba drept rezultat īncalcarea independentei diferitilor judecatorilor. De asemenea, nu se intentioneaza ca instrumentele sa masoare modul īn care opereaza un anumit judecator, cu atāt mai putin sa-l evalueze. Sistemul de masura se refera la masurarea activitatii "judecatorilor" din instanta X sau de la sectia Y. Desigur, inevitabil ca masuratoarea va avea drept consecinta evaluarea modului īn care un anumit judecator opereaza īntr-o anumita situatie. Iar acest lucru este valabil, īn special, īn cazul sondajelor de evaluare a clientilor. Totusi, daca se prelucreaza mai departe datele, acestea se combina si sunt facute anonime. Informatia se prezinta apoi la nivel de instanta sau de sectie si nu se poate utiliza pentru a identifica un anumit judecator. Instrumentele contin si garantii īn acest sens si trebuie sa fie suplimentate de acorduri clare, īncheiate cu instantele, cu privire la modul īn care trebuie utilizate aceste instrumente (de exemplu, printr-un protocol de informare, asa cum a fost cazul la instanta din Roermond).

Proiectul calitatii se concentreaza īn primul rānd pe modul īn care opereaza "judecatorii" din instanta X si nu pe modul īn care functioneaza un anumit judecator, dupa cum nu se concentreaza nici pe modul īn care functioneaza judecatorii īn Olanda, īn general. Daca este necesar, se poate face o distinctie īntre diferitele sectii din cadrul unei instante.

Utilitate

Utilitatea unui sistem de masura se refera la situatia īn ca 22422h716w re, pe de o parte, sistemul livreaza informatii utilizabile si fiabile, si, pe de cealalta parte, sistemul poate fi facut operational si pastrat cu o īncarcare de norma acceptabila. La elaborarea instrumentelor s-a cautat mereu sa se gaseasca un echilibru īntre calitate (īn ceea ce priveste informatiile complete si fiabile) si fezabilitate. Oricum, este inutil un sistem perfect de masura daca foloseste prea multa capacitate care ar putea fi investita īn procesul primar.

Un sistem unic

Pentru a fi optim utilizate, instrumentele trebuie sa fie complet interconectate. Diferitele instrumente de masura trebuie sa se suplimenteze unele pe celelalte. Ulterior, trebuie sa fie posibil sa se prezinte rezultatele masurate la nivelul relatiilor lor reciproce, fara a se face prea multe calcule. Standardele elaborate prin intermediul ariilor si indicatorilor de masura trebuie sa ofere o baza acceptata īn sensul evaluarii omologilor, al consultarii colegiale si al dezvoltarii profesionale individuale. Pentru ca aceste instrumente sa fie folosite īn instanta, nu trebuie sa fie posibil sa se modifice instrumentele īn functie de perspectiva personala.

Pentru a face ca sistemul sa functioneze optim si īntr-un mod interconectat, instrumentele trebuie sa fie utilizate īn scopul pentru care au fost oferite. Īmbunatatirea si largirea ulterioara a instrumentelor este o activitate care trebuie facuta de utilizatori īmpreuna, si, prin urmare, este o chestiune colectiva.

Compatibilitatea mutuala

Este important ca organizatiile sa fie capabile sa faca schimb de date masurate unele cu celelalte, īn special daca se pune problema sa īnvete unele de la celelalte. Trebuie sa fie, desigur, vorba de aceleasi date, bazate pe aceleasi definitii. Acesta este cel de-al doilea motiv pentru care instrumentele nu pot fi adaptate decāt īn urma unei discutii colective. "Camera de control" ofera posibilitatea de a se solicita date de la celelalte instante (īn masura īn care aceste date sunt facute disponibile partilor terte de catre instanta respectiva).

2.4. Descrierea sistemului de masura

Sistemul de masura consta din:

- un cadru normativ  bazat pe ariile de masura si pe indicatorii de performanta

- instrumente de masura (de exemplu, un model de sondaje de evaluare a clientului, un model pentru desfasurarea de audituri si sisteme de īnregistrare)

- "camera de control" (īn olandeza "Stuurhut"), un instrument de prezentare a rezultatelor masurate.

Īn cele ce urmeaza se ofera o scurta descriere a fiecarei componente:

2.4.1. Cadrul normativ

Ariile de masura

Atunci cānd se masoara ceva, este important sa se determine mai īntāi exact ce doriti sa masurati. Calitatea modului īn care functioneaza sistemul de justitie este un concept mult prea complex si mult prea abstract pentru a-l putea masura. Din acest motiv se īncepe prin a īmparti functiile sistemului de justitie īn factori care determina succesul acestor functii. Acesti factori care determina succesul trebuie apoi sa fie cartografiati pentru a se descoperi īn ce masura contribuie acestia la succes: din acest motiv factorii sunt denumiti adesea "ariile de masura".

Īn scopul functionarii sistemului de justitie, diferitele arii de masura sunt[4]:

- impartialitatea si integritatea judecatorilor

- experienta judecatorilor

- atitudinea judecatorilor si tratamentul pe care-l acorda acestia

- uniformitatea si egalitatea legii

- viteza si solutionarea cu celeritate

Indicatorii de performanta

Ariile de masura se cuantifica prin intermediul asa-numitilor indicatori de performanta. Acestia se refera la caracteristicile unei arii de masura despre care se pot colecta date īntr-o maniera comparativa simpla si la un cost scazut. Ceea ce se colecteaza sunt date obiective si opinii subiective cu privire la un set limitat de indicatori de performanta care au fost alesi īn special īn scopul fezabilitatii. Datele sunt prelucrate automat si ulterior ofera, cu ajutorul relatiilor inter-dependente si al consecventei, o imagine referitoare la rezultatele instantei īn aria de masura respectiva. Se pare ca e foarte important ca toate datele sa fie prelucrate automat. Prelucrarea manuala si interpretarea necesita - asa cum a fost clar si pentru SUA - mult prea multa munca, iar rezultatele sunt prea vulnerabile pentru a putea supravietui mai multa vreme.

Sistemul de masura trebuie sa exceleze īn special īn ceea ce priveste utilitatea practica. Experienta din Statele Unite a aratat ca trebuie sa se īncerce limitarea numarului de indicatori la cāt mai putini posibil. Ceea ce īnseamna ca dorinta unei imagini perfecte a modului īn care functioneaza sistemul judiciar trebuie sa fie sacrificata īn īncercarea de obtine o imagine folositoare. Rezultatul nu este, nici mai mult nici mai putin decāt o imagine bruta a calitatii functionarii judiciare a unei instante sau a unei sectii, spre beneficiul administratiei instantei. Daca aceasta imagine bruta da nastere unei incorectitudini cāt de mici, de obicei sunt necesare analize ulterioare. Daca, de exemplu, sistemul de masura arata ca cineva a pus, cu succes, sub semnul īndoielii impartialitatea unui judecator (unul dintre indicatorii de performanta), acest lucru nu īnseamna neaparat ca sunt necesare alte masuri. Este un semnal de care trebuie tinut seama si examinat mai īndeaproape de administratia instantei.

Standardizare

Prelucrarea automata a datelor nu poate avea loc daca nu se stabilesc īnainte standardele cu privire la ce este bun sau rau. Acest sistem foloseste o scala de cinci puncte, unde 1 este limita inferioara, iar 5 este limita superioara. Īn "camera de comanda" - instrumentul care este utilizat acum pentru prezentarea rezultatelor (vezi paragraful 2.4.3) - scorurile 1 si 2 sunt date īn rosu, 3 īn galben, iar 4 si 5 īn verde. Presupunerea este ca organizatia doreste un scor de 5. Īn sectiunea 3 se descrie īn detaliu standardizarea acestor indicatori separati.

Ponderarea

Īn prima versiune a sistemului, fiecarui indicator i-a fost alocat un factor de ponderare, care a reprezentat importanta esentiala a indicatorilor din cadrul unei arii de masura. Dupa experimentul pilot din Roermond, s-a decis sa se renunte la aceste ponderari pentru moment. Ponderarile sunt utile doar daca este evident ca un indicator "cāntareste" mai mult decāt altul. Nu acesta a fost cazul īn situatia data, deoarece consecinta a fost ca ponderarile nu au dat nastere decāt confuziilor. O analiza ulterioara a greutatii reale a indicatorilor poate, pe viitor, sa conduca la rafinarea ponderarilor.

2.4.2.  Instrumentele de masura

Strāngerea datelor se face cu ajutorul sistemelor de īnregistrare, al auditurilor si al sondajelor de evaluare a clientilor.

Īnregistrarea

Īn principal, asta īnseamna ca o aplicatie software, special proiectata īn acest scop, face sa fie utilizabila  de catre sistemul de masura, o anumita cantitate de date, deja disponibila īn cadrul sistemelor actuale de īnregistrare.

Audit

Auditul este o concluzie independenta la care se ajunge pe baza observatiilor. Unul dintre aspectele analizate de auditul (anual) este masura īn care o instanta are acces la registrele (publice) pentru ocupatiile secundare, la procedurile (publice) de alocare a dosarelor pentru judecatori si la procedura (publica) de īnaintare a cererilor de recuzare. A fost īntocmita o lista de verificare pentru audituri. Auditorul nu evalueaza īn nici un fel continutul subiectelor.

Sondajul de evaluare a clientului

Cercetarea privind evaluarea clientului este un instrument care le ofera instantelor posibilitatea de a masura evaluarea (satisfacerea) diferitelor grupe de clienti cu privire la serviciile si produsele instantelor (sau ale sectiilor). Sondajul de evaluare a clientilor a fost elaborat pe sectii, dar se mai poate aplica si la nivelul "īntregii instante". Īntre grupurile de clienti, se face o distinctie īntre justitiabili (sau civili) si profesionisti. Profesionistii se refera la Serviciul Parchetului Public, la oamenii care sunt implicati, cum ar fi expertii, interpretii, notarii, executorii/administratorii, serviciile de protectie a victimelor si minorilor, avocatii, aprozii si reprezentantii profesionali.

Sondajul de evaluare a clientilor acopera mult mai mult decāt modul īn care functioneaza sistemul de justitie: mai serveste si ca instrument de masura pentru indicatorii din domeniul deschiderii si accesibilitatii, si alti indicatori de performanta - mai mult īn legatura cu conducerea.

Diferitele date se suplimenteaza unele pe celelalte si asigura o imagine mai completa. Din acest motiv, anumiti indicatori din "camera de comanda", descrisi mai jos se cupleaza cu mai multe instrumente de masura. Īnregistrarea furnizeaza informatii obiective, auditul furnizeaza īn special informatii obiective, īn timp ce sondajele de evaluare a clientilor genereaza informatii subiective. Anumiti indicatori - de exemplu, raportul dintre spetele solutionate de un complet de un singur judecator si spetele solutionate de complete din trei judecatori - servesc la strāngerea de informatii/ masuratori (mai) obiective si (mai) subiective.

2.4.3. "Camera de comanda"

Pentru a oferi o mai buna privire de ansamblu cu privire la calitatea modului īn care functioneaza sistemul judiciar, a trebuit cautata o aplicatie automatizata care sa se potriveasca cu standardele judiciare actualmente implementate. S-a ales sa se adopte un instrument care era deja elaborat pentru complete, si anume, asa-numita "camera de comanda a completului".

"Camera de comanda" pentru complete a fost elaborata de sapte asa-zise "instante de calibrare" (o cooperare dintre instantele din Dordrecht, Roermond, Groningen, Zutphen, Almelo, Alkmaar si Leeuwarden). "Camera de comanda" actuala a fost introdusa īn "Oracle Balanced Scorecard" (BSC - Punctajul ponderat īn Oracle). BSC este un instrument de management activ care traduce obiectivele si strategia organizatiei īn criterii de performanta. Aceasta aplicatie strategica ofera conducerii locale, īntr-un mod relativ simplu, o perspectiva asupra situatiei curente, necesara pentru gestionarea si directionarea organizatiei. Consta din trei grupuri de masuratori ale rezultatelor. Īntre timp s-a mai adaugat componentei initiale a "camerei de comanda" si un al patrulea cvadrant, care consta din masuratori referitoare la calitate. "Camera de comanda" face posibila prelucrarea tuturor datelor provenite automat de la diferitele instrumente de masura si ponderarea informatiilor pentru obtinerea unei concluzii īn conformitate cu un set pre-definit de valori. Programul automatizat din spatele "camerei de comanda" face posibila trecerea de la un nivel de rezultate mai generale la nivelul datelor de substanta, pentru a putea exista directionare si progres pe baza datelor mai detaliate.

2.5. Evaluarea omologilor si consultarea colegiala

Datorita naturii confidentiale a evaluarii omologilor si a consultarii colegiale, informatiile nu pot fi strānse, prin urmare evaluarea omologilor nu este unul dintre instrumentele de masura. Scopul acestor activitati este, īn principal, sa se īmbunatateasca modul īn care opereaza un anumit judecator, spre deosebire de instrumentele care sunt elaborate īn cadrul Proiectului calitatii sistemului de justitie, care se concentreaza, īn special, pe masurarea modului īn care functioneaza sistemul judiciar la nivelul instantei. Evaluarea omologilor se concentreaza pe judecatorii īnsisi si nu pe administratia instantelor, asa cum fac celelalte instrumente.

A fost elaborata, stimulata si implementata ca un proiect separat. Totusi, se afla īn strānsa legatura cu Proiectul calitatii sistemului de justitie, deoarece sporeste utilitatea a ceea ce se masoara.

Se pot folosi rezultatele "camerei de comanda" ca o contributie la reuniunile de evaluarea a omologilor. Īn plus, evaluarea omologilor garanteaza ca devin un subiect de discutie calitatea si functionarea personala a judecatorilor.

2.6. Activitati ulterioare si mentinerea sistemului de masura

Prima versiune a sistemului de masura a fost testata īn cadrul unui proiect pilot desfasurat la instanta din Roermond īntre 1 mai si sfārsitul lui decembrie 2001. Prima versiune a sistemului de masura a fost modificata pe baza unui raport de evaluare, publicat īn martie 2002. Consecinta a fost o versiune revizuita, care este descrisa īn detaliu īntr-un manual. De asemenea, pe intranet-ul instantelor, "Intro", poate fi consultata o descriere a proiectelor si a sistemului de masura. Manualul si raportul de evaluare privind primul proiect pilot pot fi descarcate de pe pagina de web.

Īn aprilie 2002 au fost initiate doua alte noi proiecte pilot: unul la instanta din Maastricht, iar celalalt la sectia penala a instantei din Amsterdam. Scopul este sa se initieze un alt proiect pilot la una dintre Curtile de Apel, deoarece intentia este sa se plieze aplicarea sistemului de masura si la nivelul Curtilor de Apel. S-ar putea ca proiectul sa fie testat la instanta din Leeuwarden: o decizie īn aceasta privinta va fi luata īn august. Sistemul de masura va fi īn continuare modificat īn cadrul noilor proiecte pilot, si  ar trebui sa ofere mai multe elemente referitoare la impactul pe care-l au instrumentele si consecintele organizationale pentru utilizatori. Toate aceste aspecte vor conduce, probabil, la o modificare a instrumentelor elaborate. Īn cadrul reuniunilor pilot, actualul sistem de masura va fi slefuit pāna la perfectiune. Coordonatorii de proiect si cei ai instantelor pilot (Roermond, Maastricht si Amsterdam), precum si grupul national de proiect se reunesc īn mod regulat si pot lua decizii cu privire la toate modificarile de care ar avea nevoie sistemul.

Īn urma acestor proiecte pilot, manualul referitor la Calitatea sistemului de justitie va fi actualizat pe baza aspectelor prezentate si a reactiilor din partea utilizatorilor. Orice elemente suplimentare vor fi facute disponibile, īn masura posibilului, īn format digital, pe "Intro". Īn acelasi timp, aspectele referitoare la centrele pilot si descrierea acestora vor circula doar pe "Intro".

Proiectul Calitatii se va desfasura pāna la sfārsitul anului 2003. Pāna atunci, sistemul de masura īsi va fi gasit o forma concreta, astfel īncāt sa fie posibila aplicarea sa  la nivel national. Avānd īn vedere ca, desi īn urma implementarii nationale, sistemul, atunci īn stare de utilizare, va trebui sa fie elaborat mai departe si, acolo unde va fi necesar, chiar extins, va fi necesar sa se determine un punct central de contact (posibil chiar Consiliul Magistraturii), precum si o platforma nationala pentru utilizatori. Īn acest cadru, si raspunderea pentru actualizarea manualului si pentru furnizarea de informatii pe "Intro" va avea o forma mai concreta, deoarece securitatea sistemului de masura este un aspect important pentru grupul de proiect.

3. CADRUL NORMATIV

Asa cum s-a descris īn sectiunea anterioara, sistemul de masura consta din ariile de masura, indicatori si standarde, care pot fi utilizate pentru a se stabili, din punct de vedere judiciar, calitatea la care functioneaza o instanta, sau o sectie din cadrul instantei. Cadrul normativ se formeaza prin standardizarea diferitilor indicatori de performanta īn cadrul ariilor de masura individuale.

Prezenta sectiune descrie īn paragraful 3.1. sistemul general de standardizare. Ulterior, paragrafele de la 3.2. la 3.6. elaboreaza, pe arii de masura, baza la care a avut loc standardizarea pentru fiecare indicator de performanta. Īn prezentul document exista si o anexa, unde este specificat standardul concret pentru fiecare indicator.

3.1. Sistemul de standardizare

Exista cinci arii de masura:

1)      Impartialitatea si integritatea judecatorilor

2)      Experienta judecatorilor

3)      Atitudinea judecatorilor si tratamentul pe care-l acorda

4)      Uniformitatea si egalitatea legii

5)      Viteza si rezolvarea cu celeritate

Cu ajutorul formularii indicatorilor de performanta, aceste arii pot fi masurate. Se poate īnsa evalua un indicator doar daca are legatura cu un set de valori standard.

Trebuie sa se determine momentul īn care o instanta puncteaza mai bine sau mai putin bine. Prezentul sistem functioneaza pe baza unei scale de cinci puncte, unde 1 este limita inferioara, iar 5 este limita superioara. Īn "Camera de comanda", scorurile de 1 si 2 sunt date īn rosu, 3 īn galben, iar 4 si 5 īn verde. Presupunerea este ca organizatia īsi doreste scorul de 5.

Majoritatea standardelor au fost elaborate de grupul de proiect din Roermond. Punctul de plecare pentru grupul proiectului a fost zero, si nu au avut la dispozitie nici un material de referinta. Īn consecinta, majoritatea standardelor se bazeaza pe rezultatele reale ale masuratorilor. Cifrele pentru anul 2000 s-au folosit ca puncte de plecare pentru indicatorii de īnregistrare. Auditurile si sondajele de evaluare a clientilor au avut loc īn 2001. S-a luat decizia sa se clasifice aceste rezultate, īn general, cu scorul de 3. Rezultatul la o masuratoare a fost plasat īn mijlocul unei lungimi centrale de banda si de aici, au fost definite celelalte lungimi de banda astfel īncāt sa fie rezonabil realiste. Oricum, orice modificare semnificativa a rezultatului trebuie, de asemenea, sa conduca la un scor diferit de pe scala.

Īn cadrul dezvoltarii ulterioare, dezideratul este sa se depuna eforturi pentru a face ca scorul mediu la indicatorii tuturor instantelor sa coincida cāt mai mult posibil cu mijlocul scalei.

3.2. Impartialitatea si integritatea judecatorilor

Aria de masura "Impartialitatea si integritatea judecatorilor" este acoperita pe baza urmatorilor indicatori de performanta:

  1. Ocupatii secundare
  2. Cereri de recuzare reusite si retrageri voluntare
  3. Procedura de alocare a dosarelor
  4. Procedura de īnaintare a plāngerilor
  5. Politica de angajare a judecatorilor onorifici suplinitori
  6. Angajarea judecatorilor onorifici suplinitori, prin comparatie cu numarul total de judecatori
  7. Impartialitatea perceputa

A. Ocupatii secundare

Pentru acest indicator se utilizeaza auditul, adica se cerceteaza daca instanta are un registru al ocupatiilor secundare, daca acesta este actualizat, daca este complet, si daca exista un raport anual cu privire la modul de functionare al registrului. Ideea de la baza acestui standard este daca este suficienta actualizarea acestui registru o data pe an. Justitiabilul trebuie sa aiba īntotdeauna acces la registrul cel mai actualizat referitor la ocupatiile secundare ale judecatorilor.

Īn mai 2002 a fost implementat un sistem national pentru īnregistrarea ocupatiilor secundare. Din momentul respectiv, toate instantele pot sa īnregistreze ocupatiile secundare ale judecatorilor si ale adjunctilor īntr-un mod simplu si uniform. Instanta poate modifica registrul īn orice moment. Tehnica nu face decāt sa sustina acest indicator de performanta.

B. Cereri de recuzare reusite si retrageri voluntare

Cereri de recuzare

Acest indicator se bazeaza pe doar doua norme: a existat sau nu o cerere de recuzare reusita la adresa unui judecator numit. Situatia apare evidentiata īn sistemul de īnregistrare. Punctul de plecare al acestui indicator este ca o recuzare reusita īnseamna ca judecatorul nu a īndeplinit standardul de impartialitate si integritate. Fiecare recuzare reusita transmite administratiei un semnal ca ar trebui sa analizeze de ce a fost acceptata cererea. Trebuie mentionat ca Asociatia Olandeza a Sistemului de Justitie a īntocmit un protocol privind cererile de recuzare.

Retragerile

O retragere voluntara dupa primirea unei cereri de recuzare poate indica motivul corect pentru care a fost īnaintata respectiva solicitare. Conform protocolului privind cererile de recuzare, un judecator se poate retrage doar dupa ce a dezbatut chestiunea cu presedintele sectiei. O astfel de retragere poate fi interpretata ca un semnal ca s-a constientizat mult prea tārziu ca judecatorul nu era potrivit pentru a prelua speta īn cauza. Desigur, un judecator se mai poate retrage si din motive practice. O frecventa mare a retragerilor ar trebui sa reprezinte un semnal pentru administratia instantei sa analizeze mai mult cauzele acestui fenomen. Īn instantele pilot se vor elabora īn continuare standardele pentru acest indicator. Valorile standard se pot baza pe cifre absolute sau relative (raportul cu numarul de cereri de recuzare). Acest lucru necesita un sistem de īnregistrare.

C. Procedura de alocare a dosarelor

Acest indicator, care trebuie masurat tot pe baza auditului, a cauzat ceva surprize. Desigur ca exista la nivelul instantelor anumite proceduri de alocare a dosarelor, īnsa de multe ori nu sunt īndeplinite īn totalitate criteriile prevazute (procedura este publica, este respectata, este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat, si se face un raport anual cu privire la procedura). Īn cadrul unei conferinte internationale s-a aratat ca īn strainatate, acest sistem de alocare este un factor important care contribuie la cāstigarea si la pastrarea "īncrederii publicului". Dupa multe dezbateri, se pare ca s-a ajuns la un acord cu privire la acest indicator. Asta nu īnseamna ca se va crea acum un sistem uniform pentru īntreaga tara. Fiecare instanta are libertatea de a-si crea propriul sistem de alocare, asa cum considera necesar, dar, pentru a putea avea un scor cāt mai bun, trebuie sa īndeplineasca criteriile prevazute.

D. Procedura de īnaintare a plāngerilor

Acest indicator este important, de fapt, pentru toate ariile de masura. Deoarece se poate observa foarte usor retroactiv ca multe plāngeri se bazeaza pe partialitate, s-a luat decizia (arbitrara) sa se includa aici procedura de īnaintare a plāngerilor. Majoritatea instantelor au adoptat o procedura nationala de īnaintare a acestor cereri (pentru procedura de īnaintare a plāngerilor, vezi Partea 7, Anexa 3). Totusi, nu se pune acum problema daca exista sau nu o procedura de īnaintare a plāngerilor, ci daca partile interesate sunt informate de existenta acesteia, daca reglementarea este testata periodic si sistematic sa se vada daca functioneaza adecvat, si daca se īntocmeste un raport anual referitor la functionarea acesteia. Procedura nationala uniforma de īnaintare a plāngerilor se refera doar la cererile scrise. Acest indicator īncearca, de asemenea, sa reflecteze si cererile primite prin telefon. Instrumentul de masura este reprezentat de audit.

E. Politica de angajare a judecatorilor onorifici suplinitori

Acest indicator se include aici deoarece judecatorii onorifici suplinitori adesea au o ocupatie principala care - cel putin īn ochii publicului - poate conduce la un conflict de interese. Se include aici indicatorul īn ideea ca o sectie trebuie sa aiba īn vedere modul īn care se va ocupa de angajarea de judecatori suplinitori, care nu trebuie sa fie dictata doar de problemele de capacitate ale sectiei. Se foloseste auditul pentru a masura daca exista sau nu politica, daca este respectata, daca este testata periodic si sistematic pentru a vedea daca functioneaza adecvat, si daca se īntocmeste un raport anual cu privire la functionarea acesteia.

F. Angajarea judecatorilor onorifici suplinitori, prin comparatie cu numarul total de judecatori

Acest indicator, care poate fi masurat prin īnregistrare, se leaga de indicatorul descris īn alineatul anterior. Presupunerea este ca nu este suficienta simpla existenta a politicii. Participarea judecatorilor suplinitori la actul de justitie īntr-o instanta nu trebuie sa depaseasca o anumita limita concreta, care ar trebui sa fie definita chiar de instanta. Aceasta limita critica se poate deriva pe baza politicii mentionate anterior.

G. Perceptia de impartialitate

S-a inclus si acest indicator deoarece nu este importanta numai īndeplinirea de catre instanta a criteriilor obiective ale impartialitatii, ci este, de asemenea, important ca justitiabilii si partile profesionale sa aiba sentimentul ca judecatorii sunt impartiali si integri (impartialitatea subiectiva). Urmatoarele sunt masurate prin intermediul unui sondaj de evaluare a clientilor: 1) ce procent de justitiabili sunt satisfacuti sau extrem de satisfacuti de impartialitatea judecatorului, si 2) ce procent de profesionisti sunt satisfacuti sau extrem de satisfacuti de impartialitatea judecatorului.

3.3. Experienta judecatorilor

Indicatorii de performanta sunt, īn acest caz:

  1. Experienta perceputa
  2. Pregatirea judecatorului
  3. Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale
  4. Procentul de anulari fara motiv
  5. Politica privind cauzele audiate de un complet de un judecator sau de un complet de trei judecatori
  6. Procentul dintre cauzele solutionate de un complet de trei judecatori si cele solutionate de un complet de un judecator
  7. Politica privind experienta si experientele judecatorilor care fac parte din completul de un judecator
  8. Aplicarea unei metode de evaluare a omologilor sau de consultare colegiala

A. Experienta perceputa

 Acesta este un indicator subiectiv. Prin intermediul unui sondaj de evaluare a clientului se fac masuratori cu privire la procentul de justitiabili care sunt satisfacuti sau extrem de satisfacuti de experienta judecatorului, si, respectiv, care este procentul de profesionisti satisfacuti sau extrem de satisfacuti de experienta judecatorului.

B. Pregatirea judecatorului

Acest indicator se masoara, de asemenea, printr-un sondaj de evaluare a clientului, aplicabil justitiabililor si profesionistilor. Presupunerea este ca pregatirea judecatorului va fi consecventa cu experienta pe care o are.

C. Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale

Adesea se initiaza apelurile deoarece partilor nu le-a placut atitudinea judecatorului. Acest indicator s-ar putea, de asemenea, include la atitudine si tratament; reprezinta o alegere arbitrara includerea lui la capitolul Experienta. Mai mult, acest indicator spune foarte putine despre experienta si/ sau atitudine. Cu toate astea, tot reprezinta un indicator important care trebuie inclus, deoarece denaturarile clare ale procentului trebuie sa fie preluate de administratia instantei pentru a fi studiate ulterior. S-a decis prevederea standardelor pentru acest indicator pe sectie, avānd īn vedere marile variatii care apar īn procentele referitoare la apeluri. Prin urmare, alocarea unei functii de avertizare aceluiasi procent īn toate sectoarele nu ar fi realista.

D. Procentul de anulari fara motiv

Acest indicator necesita analiza (ce īnseamna fara motiv?), si, la prima vedere, pare sa fie prea laborios, desi este important. Instanta din Amsterdam īi pune pe judecatorii implicati sa faca ei īnsisi aceasta analiza, īntr-un mod standardizat, dupa care strānge rezultatele. Din experienta se stie ca acest lucru este unul de bun simt, iar instanta din Amsterdam a elaborat chiar si un formular pentru acest lucru. Roermond a īncercat sa gaseasca un sistem mai sofisticat. Au cautat o metoda particulara pentru fiecare sectie. Cea mai mare dezbatere s-a referit la modul īn care trebuia sa se determine daca anularea nu a avut motiv, si cine ar trebui sa o faca. Īn plus, au īncercat nu numai sa analizeze posibilitatea inexistentei motivelor unei anulari, ci si sa īnvete lectii din ceea ce a afirmat instanta de apel cu privire la decizie. Īn prezent au fost evidentiate īn documente metodele care au fost elaborate īn sectia civila si īn sectia administrativa.

E. Politica privind cauzele audiate de un complet de un judecator sau de un complet de trei judecatori

Se sporeste calitatea daca o speta este solutionata de un complet format din trei judecatori, īn timp ce audierile unui singur judecator sunt mult mai eficiente. Acest indicator a fost inclus īn ideea ca sectia ar trebui sa acorde foarte multa atentie - īn lumina ariei de masura Experienta - daca spetele ar trebui sa fie solutionate de complete dintr-unul sau din trei judecatori. Aceasta politica se va corela cu politica privind angajarea judecatorilor suplinitori si cu politica privind experienta judecatorilor care formeaza completele cu judecator unic. Īn 1998, la reuniunea nationala a presedintilor de sectie din sectiile administrative s-a redactat o politica similara. Se utilizeaza auditul pentru a se masura daca exista sau nu politica, daca este respectata, daca este testata periodic si sistematic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat si daca se īntocmeste un raport anual cu privire la functionarea acesteia.

F. Procentul dintre cauzele solutionate de un complet de trei judecatori si cele solutionate de un complet de un judecator

Parte a politicii se refera la urmatoarea idee: sectiile trebuie sa stabileasca raportul minim de cauze solutionate de complete dintr-un singur judecator fata de cele solutionate de un complet din trei judecatori. Este important sa se analizeze cu atentie raportul dintre cele doua situatii, deoarece eficienta nu trebuie sa se includa īn costul calitatii. Avānd īn vedere ca exista diferente mari ale acestui raport īn functie de sectii, de asemenea variaza standardizarea pe sectie. La instanta pilot de la Roermond, oamenii s-au īntrebat daca acest indicator este īntr-adevar potrivit pentru sectia penala, daca se are īn vedere ca Serviciul Procurorului Public stabileste daca se aduce un dosar īn fata instantei pentru delicte minore sau īn fata unui complet format din trei judecatori. Sectia exercita o oarecare influenta prin intermediul discutiilor, dar natura acesteia este diferita. Totusi, indicatorul trebuie retinut, deoarece raportul ofera o anumita perspectiva din interior asupra experientei. De asemenea, īn ceea ce priveste sectia penala, procentul mai mare de cauze solutionate de catre un complet format din trei judecatori este relevant īn sensul experientei. Noile centre pilot au posibilitatea, desigur, sa analizeze daca numarul de cauze trimise de la instanta pentru delicte minore la completele de trei judecatori ar putea fi un indicator mai bun pentru experienta si pentru atentia care li se acorda.

G. Politica privind experienta si experientele judecatorilor care fac parte din completul de un judecator

Majoritatea sectiilor nu au o politica clara īn ceea ce priveste experienta si experientele judecatorilor care fac parte dintr-un complet de un singur judecator. Adesea, politica se limiteaza la formarea judecatorilor fara experienta. Totusi, īn ceea ce priveste acest indicator, se presupune ca sectiile trebuie sa adere la urmatoarea politica: unui judecator care a fost transferat de la o alta sectie i se permite sa audieze o cauza singur. Acest indicator se masoara pe baza unui audit, care analizeaza daca exista sau nu aceasta politica, daca este respectata, daca este testata sistematic si periodic pentru a vedea daca functioneaza corespunzator si daca se īntocmeste un raport anual despre modul īn care functioneaza.

H. Aplicarea unei metode de evaluare a omologilor sau de consultare colegiala

Consultarea colegiala a fost initial exclusa deliberat din sistemul de masura, deoarece trebuia evitata orice legatura cu evaluarea personala. Īn acelasi timp, majoritatea instantelor sunt ocupate cu (instituirea sistemului de) supravegherea omologilor, deoarece īncepe din ce īn ce mai mult sa cada īn sarcina instantei sa organizeze un sistem de supraveghere a omologilor. Experienta instantelor arata ca supravegherea omologilor nu demareaza daca instituirea sistemului nu este stimulata foarte mult de conducere. Speranta este ca acest indicator sa puna lucrurile īn miscare. Intentia acestui indicator nu este sa evalueze continutul procesului de supraveghere a omologilor, ci sa masoare, printr-un audit, daca exista vreun sistem de supraveghere a omologilor. Standardele acestui indicator vor fi elaborate de catre noile instante pilot.

3.4. Atitudinea judecatorilor si tratamentul acordat de acestia

Īn aria de masura a Atitudinii se pot distinge urmatorii indicatori de performanta:

  1. Functionarea judiciara
  2. Judecatorul le ofera persoanelor posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere
  3. Judecatorul asculta diferitele puncte de vedere
  4. Judecatorul poate da dovada de empatie cu privire la situatia respectiva
  5. Explicarea spetei
  6. Explicarea procedurilor
  7. Explicarea modului īn care va fi solutionata speta
  8. Aspectele deciziei
  9. Explicarea si fundamentarea deciziei
  10. Comprehensibilitatea si legalitatea deciziei

Toti indicatorii referitori la tratament si la atitudine sunt masurati prin intermediul unui sondaj de evaluare a clientului, care se refera si la 1) justitiabili si la 2) profesionisti. Indicatorul F (explicarea procedurilor īn cadrul unei sedinte de judecata) este singurul care se masoara doar pe baza opiniilor justitiabililor. Se porneste de la idee ca profesionistii sunt familiarizati cu procedurile. Standardizarea are loc pe baza procentului de justitiabili si/ sau profesionisti satisfacuti sau foarte satisfacuti cu privire la un anumit aspect legat de atitudine. Majoritatea indicatorilor se bazeaza pe rezultatele la o singura īntrebare a sondajului de evaluare a clientului, cu exceptia punctelor A si H. Indicatorul A (functionarea judiciara) se adreseaza justitiabililor si profesionistilor, iar H (decizia) este doar pentru profesionisti. Din analize (analiza factorilor), s-a demonstrat ca rezultatele unui set de variabile sunt īn legatura, si, evident, masoara consecvent un aspect. Indicatorul H, referitor la decizia judecatorului, se colecteaza īn urma a trei decizii diferite: cāt de concisa este decizia, legalitatea, si modul īn care se justifica aceasta. Indicatorul A consta dintr-un numar mare de elemente din care deja majoritatea servesc drept indicatori ai ariilor de masura Atitudine si Tratament, Experienta, Impartialitate si integritate, precum si Uniformitatea legii. Īn plus, indicatorul se compileaza diferit īn functie de justitiabili, respectiv, profesionisti. Printr-un experiment, indicatorii compilati A si H se au īn vedere odata cu variabilele individuale de la sondajul de evaluare a clientului. Dupa terminarea stadiului de pilot, se va face o evaluare a indicatorilor de Atitudine si a avantajului de utilizare a indicatorilor compilati, prin comparatie cu indicatorii individuali.

Standardele se bazeaza pe rezultatele din sondajul de evaluare a clientului de la instanta din Roermond. Rezultatele de la nivelul instantei au fost, īn general, interpretate ca avānd un scor de 3. Aceleasi standarde au fost definite pentru majoritatea indicatorilor. Doar standardele privind satisfactia profesionistilor cu privire la fundamentarea (justificarea) si legalitatea deciziei au deviat, deoarece si īn aceasta privinta scorurile au fost mai scazute. Instanta din Roermond se asteapta īn general de la profesionisti sa fie mai critici cu privire la decizia referitoare la atitudinea judecatorului, asa ca nu trebuie sa ne asteptam la un scor mai mare. Prin urmare, standardul a fost redefinit la o valoare mai scazuta.

Ar trebui sa fie clar ca standardul referitor la Atitudine si Tratament a fost determinat mai mult pe baza arbitrara. Fara nici un fel de material de referinta este greu sa se stabileasca norme realiste. Este important ca, īn cadrul centrelor pilot ulterioare sa se analizeze cāt de realiste sunt normele. Putem sa īncadram rezultatele si standardele instantei Roermond īntr-o perspectiva mai buna, daca comparam rezultatele sondajelor de evaluare a clientilor de la celelalte instante. Aici va juca Prisma un rol consultativ.

Standardizarea īntrebarilor pentru sondajele de evaluare a clientilor se bazeaza pe procentul de clienti satisfacuti si foarte satisfacuti. Scopul este, desigur, sa existe cāt mai multi clienti satisfacuti posibil. Īnsa, din punctul de vedere al progresului, s-ar putea sa fie, de asemenea, interesant sa ne concentram si pe clientii nesatisfacuti. Comparatia cu rezultatele de la alte instante (de calibrare) īn perioada urmatoare ne va oferi mai multe elemente referitoare la gradul de corectitudine a standardelor.

3.5. Uniformitatea si egalitatea legii

Īn ceea ce priveste egalitatea legii, exista trei indicatori:

  1. Uniformitatea legii, asa cum este sesizata de profesionisti
  2. Utilizarea instrumentelor īn scopul promovarii uniformitatii legii
  3. Implementarea politicii de promovare a uniformitatii legii

Uniformitatea legii este greu de stabilit obiectiv si repede. Ia prea multa vreme sa dai deoparte toate solutiile date īntr-o sectie, una cāte una, si sa le evaluezi. Din acest motiv au fost inclusi īn aceasta arie de masura mai multi indicatori indirecti. Elementul A se refera la impresia subiectiva asupra uniformitatii legii. Pentru B si C se presupune ca, daca sunt īndeplinite aceste conditii organizationale, atunci uniformitatea legii va fi o consecinta naturala.

A. Uniformitatea legii, asa cum este sesizata de profesionisti

Īntotdeauna sunt īntrebate partile prezente la proceduri īntr-un sondaj de evaluare a clientului, care este parerea lor cu privire la uniformitatea legii. Presupunerea de la care se pleaca este ca profesionistii care iau parte la procedurile din instanta sunt, oarecum, familiarizati. Standardele se bazeaza pe rezultatele de la instanta din Roermond. Acelasi comentariu poate fi facut si cu referire la acest standard, precum si la alte standarde care rezulta din sondajul de evaluare a clientului: noile centre pilot si sondajele de evaluare a clientilor din alte instante trebuie sa stabileasca cāt de solide sunt aceste standarde.

B. Utilizarea instrumentelor īn scopul promovarii uniformitatii legii

Acest indicator se masoara de catre un auditor care analizeaza instrumentele pe care le foloseste un sector pentru a promova uniformitatea legii. Fiecare dintre instrumentele urmatoare pentru promovarea uniformitatii legii aduc cāte un punct: circularea unei mape informative, sistemul intern de jurisprudenta, discutiile active si periodice de jurisprudenta, discutiile cu celelalte instante, acordurile de politici referitoare la solutionarea anumitor spete concrete.

C. Implementarea politicii de promovare a uniformitatii legii

Īn cazul acestui indicator, ideea principala este ca sectia īncearca activ sa caute subiecte asupra carora sa se poata concentra persoanele pentru a redacta acorduri de politici pentru promovarea unitatii legii. Ulterior, un auditor va masura daca discutia structurata are loc de cel putin sase ori pe an, daca sunt īntocmite sistematic si daca se mentin acordurile de politici, daca se respecta acordurile de politici, si daca aceste acorduri sunt actualizate īn mod regulat.

3.6. Viteza si solutionarea cu celeritate

A fost greu sa se ia decizii avānd īn vedere posibilitatile multiple de exprimare a vitezei si a calitatii de a rezolva dosarele cu celeritate. Cānd a luat decizia, grupul de proiect s-a concentrat pe indicatorii care depind foarte mult de procedurile judiciare. Au mai analizat si indicatorii care nu sunt masurati īn alte cvadrante ale "camerei de comanda", deoarece multi timpi de prelucrare sunt deja īnregistrati ca fiind indicatori de management.

Initial, grupul de proiect a ale un indicator (critic) pe sectie. La instanta din Roermond s-a cautat un al doilea indicator pentru fiecare sectie. Alegerea s-a referit la masurarea "timpului de redactare" pe sector. Īn plus, s-a definit un curs de actiune pe domenii de lege, care a inclus posibilitatea ca dosarele "sa ramāna la raft" si ca acest curs de actiune sa fie accelerat daca organizatia este activa si daca exista competente judiciare eficient īmpartite.

Masurarea "timpului de redactare" pe fiecare sectie sporeste gradul de comparatie al acestora, iar largirea domeniului asigura o mai buna acceptare a indicatorilor pe sectii. Īn sfārsit, largirea indicatorilor (relativ usor de masurat) creste posibilitatile de modificare. Standardele se bazeaza īn masura posibilului, pe perioada sau perioadele de prescriere conform reglementarilor nationale referitoare la litigii.

  1. Viteza cu privire la cauzele comerciale
  2. Viteza cu privire la cauzele administrative
  3. Viteza cu privire la cauzele penale, complet de trei judecatori
  4. Viteza cu privire la cauzele civile, sub-districtuale
  5. Viteza cu privire la cauzele de dreptul familiei
  6. Productivitatea judecatorilor pe sectie
  7. Initierea la timp a cauzelor

A. Cauzele comerciale

1. Īn cauzele civile, "timpul de redactare" consta din intervalul dintre solicitarea de judecata si hotarārea.

2. Un al doilea interval īn care judecatorul īsi exercita influenta, important pentru durata de prelucrare este intervalul dintre momentul īn care se considera necesara sedinta de judecata si momentul cānd are loc sedinta de judecata. Din ratiuni de simplificare, se alege intervalul momentul īn care se decide ca la sedinta de judecata este necesara prezenta ambelor parti (care doresc solutionarea) si īnfatisare. Se presupune ca intervalul are natura indicativa pentru toate sedintele.

B. Cauzele administrative

1. Pentru sectia administrativa, "timpul de redactare" se defineste ca media de timp dintre sedinta si decizie īntr-o cauza principala.

2. Cel de-al doilea indicator se refera la intervalul dintre momentul īn care cauza este gata sa fie prezentata instantei si momentul īn care speta se afla īn fapt pe lista de cauze a instantei.

3. Cauzele penale, completul din trei judecatori

1. "Timpul de redactare" la sectia penala se defineste ca intervalul care se scurge de la momentul apelului īmpotriva solutiei date de instanta districtuala si momentul īn care rezumatul solutiei se elaboreaza si se trimite instantei de apel.

2. Cel de-al doilea indicator, procentul de proceduri amānate, a īntāmpinat proteste la instanta pilot. Nu s-a considerat ca procentul poate fi influentat de judecatori. Totusi, s-a retinut indicatorul, deoarece grupul de proiect a ramas convins ca sectia penala poate reduce procentul de amānari. Mai mult decāt atāt, īn planurile sale anuale, sectia penala a instantei Roermond si-a concentrat atentia asupra posibilitatilor unei astfel de reduceri, ceea ce implica un anumit grad de sprijin.

C. Cauzele sub-districtuale civile, sustinute                      

1. "Timpul de redactare" de la nivelul sectiei sub-districtuale este intervalul de timp dintre data la care se stabileste ca urmatoarea etapa va fi o sedinta de judecata si judecata interlocutorie a cauzelor civile sub-districtuale sustinute.

2. Īn plus, perioada care se scurge de la sedinta unde cauza se afla pe lista si solutia finala a cauzelor civile sub-districtuale sustinute se defineste ca un indicator esential.

E. Cauzele de dreptul familiei

1. "Timpul de redactare" se defineste ca media de timp dintre data planificata a solutiei si solutia finala īn spetele de divort.

2. Al doilea indicator pentru spetele de divort se defineste ca fiind perioada dintre momentul īn care cauza este pregatita pentru a fi īnaintata instantei si prima sedinta de judecata planificata care are loc.

F. Productivitatea judecatorilor pe sectie

Īn cazul acestui indicator, fiecare norma are o limita inferioara si o limita superioara. Se considera optim un scor īntre 100% si 110%. Alte scoruri pot fi o consecinta fie a sub-productiei, fie a supra-productiei. Astfel, scorul 1 pentru o instanta īnseamna o productie sub 85% si o productie mai mare de 125%. Ideea de baza este ca si supra-productia trebuie sa fie masurata, deoarece transmite īn mod clar un semnal conducerii ca ar trebui sa-i fie analizata cauza: oamenii muncesc mult prea mult sau procesele de activitate sunt extrem de eficiente? Un dezavantaj al prelucrarii "camerei de comanda" īn acest mod este ca, la prima vedere nu e clar daca se poate vorbi de sub-productie sau de supra-productie. Trebuie mai īntāi sa fie examinate datele primare. Īnca īncercam sa gasim o forma mai transparenta de īnregistrare.

G. Initierea la timp a cauzelor

Acest indicator efectueaza o masuratoare obiectiva - prin intermediul īnregistrarii initierii - si subiectiva - prin intermediul sondajului de evaluare a clientului, aplicat profesionistilor si justitiabililor. Īn cazul īnregistrarii, initierea este la timp daca audierile īncep la data planificata, cu o īntārziere de cel mult zece minute. Īn cazul masurii subiective, instanta din Roermond īncearca sa atinga un procent 80% de respondenti (foarte) satisfacuti. Din asta deriva si celelalte scoruri. Motivul masuratorii subiective, precum si cel al īnregistrarii obiective este ca te ajuta sa stii ce fel de īntārziere īnca mai satisface clientii. Devine astfel posibil sa stabilesti daca o norma de 10 minute este acceptabila īn ochii clientilor.


3. Tabelul indicatorilor de perfomanta care masoara calitatea profesionala a sistemului de justitie

Aria de masura I

Impartialitatea si integritatea judecatorilor

Indicatorul de randament

Standardele (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

A. Īnregistrarea ocupatiilor secundare ale judecatorilor

1. Nu exista nici un registru.

2. Exista un registru public

3. Registrul este actualizat

4. Registrul este complet

5. Se publica un raport anual cu privire la modul de functionare al registrului

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

B. Cererile de recuzare ale judecatorilor, finalizate cu o reusita avānd īn vedere criteriul de impartialitate

1. Una sau mai multe cereri de recuzare finalizate cu o reusita

5. Nici o cerere de recuzare a judecatorului

Īnregistrare

Standardul reprezinta o alternativa: nu se pot atinge scorurile de 2, 3 sau 4

C. Procedura de alocare a dosarelor

1. Nu exista nici o procedura

2. Exista o procedura publica

3. Procedura este respectata

4. Procedura este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat

5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea procedurii

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

D. Procedura de īnaintare a plāngerilor

1. Nu exista nici o procedura de īnaintare a plāngerilor

2. Exista o procedura de īnaintare a plāngerilor

3. Partile interesate sunt informate cu privire la existenta unei proceduri de īnaintare a plāngerilor

4. Procedura de īnaintare a plāngerilor este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat

5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea procedurii de īnaintare a plāngerilor

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.


Aria de masura I (continuare)

Impartialitatea si integritatea judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

E. Politica de angajare a judecatorilor onorifici suplinitori

1. Nu exista nici o politica

2. Exista o politica īn acest sens

3. Politica este respectata

4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat

5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

F. Angajarea judecatorilor onorifici suplinitori prin comparatie cu numarul total de judecatori

1. >= 3%

2. 2,5 pāna la 3%

3. 2 pāna la 2,5%

4. 1,5 pāna la 2%

5. < 1,5%

Īnregistrare

G.1. Impartialitatea perceputa

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 50%

2. de la 50 la 60%

3. de la 60 la 70%

4. de la 70 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

G.2. Impartialitatea perceputa

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului


Aria de masura II

Experienta judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

A.1. Experienta perceputa

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

A.2. Experienta perceputa

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

B.1. Pregatirea judecatorului

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 50%

2. de la 50 la 60%

3. de la 60 la 70%

4. de la 70 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

B.2. Pregatirea judecatorului

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului


Aria de masura II (continuare

Experienta judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

C. Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel

Sectia administrativa

1. >= 35%

2. de la 30 la 35%

3. de la 25 la 30%

4. de la 20 la 25%

5. < 20%

Īnregistrare

Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel

Sectia comerciala

1. >= 40%

2. de la 35 la 40%

3. de la 30 la 35%

4. de la 25 la 30%

5. < 25%

Īnregistrare

Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel

Sectia dreptul familiei

1. >= 5%

2. de la 4 la 5%

3. de la 3 la 4%

4. de la 2 la 3%

5. < 2%

Īnregistrare

Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel

Sectia sub-districtuala

Īnregistrare

Procentul de apeluri īn comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel

Sectia penala

1. >= 19%

2. de la 17 la 19%

3. de la 15 la 17%

4. de la 13 la 15%

5. < 13%

Īnregistrare

D. Procentul de anulari neīntemeiate

1. >= 8%

2. de la 6% la 8%

3. de la 4% la 6%

4. de la 2 la 4%

5. < 2%

Īnregistrare


Aria de masura II (continuare)

Experienta judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

E. Politica referitoare la cauzele care trebuie audiate de complete dintr-un judecator sau trei judecatori

1. Nu exista nici o politica

2. Exista o politica īn acest sens

3. Politica este respectata



4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat

5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

F. Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator

Sectia administrativa

1. < 5%

2. de la 5 la 10%

3. de la 10 la 15%

4. de la 15 la 20%

>= 20%

Īnregistrare

Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator

Sectia comerciala

1. < 5%

2. de la 5 la 10%

3. de la 10 la 15%

4. de la 15 la 20%

>= 20%

Īnregistrare

Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator

Sectia dreptul familiei

1. < 1%

2. de la 1 la 3%

3. de la 3 la 4%

4. de la 4 la 5%

>= 5%

Īnregistrare

Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator

Sectia penala

1. < 11%

2. de la 11 la 13%

3. de la 13 la 15%

4. de la 15 la 17%

>= 17%

Īnregistrare

G.1. Politica privind experienta si experientele judecatorilor care sunt īn complet unic

1. Nu exista nici o politica

2. Exista o politica īn acest sens

3. Politica este respectata

4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat

5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

G.2. Policy in relation to the expertise and the experience of the judgements done by more than 1 judge

1. Nu exista nici o politica

2. Exista o politica īn acest sens

3. Politica este respectata

4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat

5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.


Aria de masura III

Experienta judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

A.1. Judecatorul le permite justitiabililor sa-si expuna punctul de vedere

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 75%

2. de la 75 la 80%

3. de la 80 la 85%

4. de la 85 la 90%

5. >= 90%

Sondajul de evaluare a clientului

A.2. Judecatorul le permite justitiabililor sa-si expuna punctul de vedere

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

B.1. Judecatorul asculta diferitele puncte de vedere

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. <60%

2. de la 60 la 70%

3. de la 70 la 80%

4. de la 80 la 90%

5. >= 90%

Sondajul de evaluare a clientului

B.2.  Judecatorul asculta diferitele puncte de vedere

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului


Aria de masura III (continuare)

Experienta judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

C.1. Judecatorul se pune īn postura justitiabilului

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 50%

2. de la 50 la 60%

3. de la 60 la 70%

4. de la 70 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

C.2. Judecatorul se pune īn aceasta situatie

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 50%

2. de la 50 la 55%

3. de la 55 la 60%

4. de la 60 la 65%

5. >= 65%

Sondajul de evaluare a clientului

D.1. Explicarea dosarului

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 55%

2. de la 55 la 65%

3. de la 65 la 75%

4. de la 75 la 85%

5. >= 85%

Sondajul de evaluare a clientului

D.2. Furnizarea de elemente privitoare la dosar

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

E. Explicarea modului īn care se desfasoara procedura

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 55%

2. de la 55 la 65%

3. de la 65 la 75%

4. de la 75 la 85%

5. >= 85%

Sondajul de evaluare a clientului

F.1. Explicarea modului īn care se va solutiona dosarul

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. <60%

2. de la 60 la 70%

3. de la 70 la 80%

4. de la 80 la 90%

5. >= 90%

Sondajul de evaluare a clientului

F.2.  Explicarea modului īn care se va solutiona dosarul

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

G.1. Explicarea deciziei de catre instanta

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 50%

2. de la 50 la 60%

3. de la 60 la 70%

4. de la 70 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

G.2. Fondarea deciziei de catre instanta

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 45%

2. de la 45 la 55%

3. de la 55 la 65%

4. de la 65 la 75%

5. >= 75%

Sondajul de evaluare a clientului

H.1. Comprehensibilitatea deciziei

Satisfacerea justitiabililor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 50%

2. de la 50 la 60%

3. de la 60 la 70%

4. de la 70 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

H.2. Legalitatea deciziei

Satisfacerea profesionistilor

Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 65%

2. de la 65 la 70%

3. de la 70 la 75%

4. de la 75 la 80%

5. >= 80%

Sondajul de evaluare a clientului

I.1. Usage of protocol of intervision/ collegial feedback system

1. There is no protocol

2. There exists a protocol for intervision

3. The protocol is used in reality

4. The usage of the protocol is systematically and periodically assessed

5. The protocol and intervision method are assessed and described in a yearly report

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

Aria de masura III (continuare)

Experienta judecatorilor

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

I.2. Discussion the performance of the judges during the sessions; percentages of judges

1. < 45%

2. de la 45 la 55%

3. de la 55 la 65%

4. de la 65 la 75%

5. >= 75%

Īnregistrare

We speak about the percentage of judges that discuss their performance with a collegue, minimally one time in two years. Discussions based on observations and/or video tapes made during the sessions.


Aria de masura IV

Uniformitatea si egalitatea legii

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

A. Uniformitatea legii asa cum este perceputa de profesionisti (partile cu experienta privind procedurile)

Procentul "satisfacuti" si foarte satisfacuti"

1. < 35%

2. īntre 35 si 40%

3. īntre 40 si 45%

4. īntre 45 si 50%

5. >= 50%

Sondajul de evaluare a clientului

These indicators are assessed with citizens surveys

B. Utilizarea instrumentelor pentru promovarea uniformitatii legii

- circularea unei mape informative

- sistemul de jurisprudenta interna

- dezbateri active si periodice cu privire la jurisprudenta

- discutii cu celelalte instante

- sunt īntocmite acorduri de politici cu privire la solutionarea anumitor spete, iar acestea sunt publicate si respectate la nivel intern

Audit

Fiecare instrument are drept scor un punct.

C. Implementarea politicilor de promovare a uniformitatii legii

1. Exista o politica minima īn acest sens sau nu exista deloc

2. Are loc de cel putin sase ori pe an o discutie organizata

3. Acordurile de politici sunt īnregistrate si actualizate sistematic

4. Acordurile de politici sunt respectate

5. Acordurile de politici sunt īn mod regulat actualizate

Audit

Standardul este cumulativ: daca nu se īndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.


Aria de masura V

Viteza si solutionarea cu celeritate

Aici sunt introduse perioadele de timp care pot fi influentate de catre judecatori.

Standardele se bazeaza, īn masura posibilului, pe  intervalele prevazute prin lege sau pe intervalele prevazute īn legislatia nationala pentru proceduri.

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

A.1. Intervalul mediu de timp dintre data solicitarii de judecata si data solutiei, īn spetele comerciale, īntr-o actiune promovata

1. mai mult de 126 de zile

2. de la 99 la 126 de zile

3. de la 71 la 98 de zile

4. de la 43 la 70 de zile

5. 42 de zile sau mai putin

Īnregistrare

Masurarea "timpului de redactare". Alegerea se refera la intervalul de timp dintre "predarea tuturor documentelor (probelor) si solutie"

A.2. Intervalul mediu de timp de cānd s-a luat decizia ca este necesara o sedinta cu ambele parti prezente si momentul īn care are loc sedinta īn spetele comerciale

1. mai mult de 126 de zile

2. de la 99 la 126 de zile

3. de la 71 la 98 de zile

4. de la 43 la 70 de zile

5. 42 de zile sau mai putin

Īnregistrare

B.1. Intervalul mediu de timp dintre data sedintei si data solutiei īn cauzele administrative principale

1. mai mult de 98 de zile

2. de la 85 la 98 de zile

3. de la 57 la 84 de zile

4. de la 43 la 56 de zile

5. 42 de zile sau mai putin

Īnregistrare

Masurarea "timpului de redactare"

B.2. Intervalul mediu de timp dintre momentul īn care o speta este pregatita pentru a fi prezentata īn sedinta si momentul īn care se afla pe lista completului, īn cazul spetelor administrative

1. mai mult de 112 zile

2. de la 99 la 112 zile

3. de la 85 sa 98 de zile

4. de la 71 la 84 de zile

5. 70 de zile sau mai putin

Īnregistrare

Se exclud: masurile asiguratorii, negocierea cauzei īn afara instantei, rezistenta din oficiu īn fata unei sentinte


Aria de masura V (continuare)

Viteza si solutionarea cu celeritate (pe sectie)

Aici sunt introduse perioadele de timp care pot fi influentate de catre judecatori.

Standardele se bazeaza, īn masura posibilului, pe  intervalele prevazute prin lege sau pe intervalele prevazute īn legislatia nationala pentru proceduri.

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

C.1. Intervalul mediu de timp dintre momentul apelului si data trimiterii dosarului la Curtea de Apel

Cauze penale, complet din trei judecatori

1. mai mult de 120 de zile

2. de la 91 la 120 de zile

3. de la 61 la 90 de zile

4. de la 31 la 60 de zile

5. 30 de zile sau mai putin

6.

Īnregistrare

Masurarea "timpului de redactare"

C.2. Procentul de proceduri amānate

Cauze penale, complet din trei judecatori

1. =40%

2. de la 30 la 40%

3. de la 20 la 30%

4. de la 10 la 20%

5. de la 0 la 10%

Īnregistrare

D.1. Intervalul mediu de timp dintre data la care se stabileste ca va avea loc o sedinta de judecata si data solutiei

Cauzele civile promovate la nivel sub-districtual

1. mai mult de 35 de zile

2. de la 29 la 35 de zile

3. de la 22 la 28 de zile

4. de la 15 la 21 de zile

5. 14 zile sau mai putin

Īnregistrare

Masurarea "timpului de redactare"

D.2. Intervalul mediu de timp dintre data la care cauza apare pe lista de sedinta si solutia finala

1. mai mult de 180 de zile

2. de la 151 la 180 de zile

3. de la 121 la 150 de zile

4. de la 91 la 120 de zile

5. 90 de zile sau mai putin

Īnregistrare

E.1. Intervalul mediu de timp dintre data planificata a solutiei si data solutiei

Sectia de dreptul familiei - cauze de divort

1. mai mult de 112 zile

2. de la 75 la 112 zile

3. de la 57 la 74 de zile

4. de la 29 la 56 de zile

5. 28 de zile sau mai putin

Īnregistrare

Masurarea "timpului de redactare"

E.2. Intervalul mediu de timp dintre momentul īn care speta este pregatita pentru sedinta si prima sesiune planificata

Sectia de dreptul familiei - cauze de divort

1. mai mult de 112 zile

2. de la 75 la 112 zile

3. de la 57 la 74 de zile

4. de la 43 la 56 de zile

5. 42 de zile sau mai putin

Īnregistrare


Aria de masura V (continuare)

Viteza si solutionarea cu celeritate (pe sectie)

Aici sunt introduse perioadele de timp care pot fi influentate de catre judecatori.

Standardele se bazeaza, īn masura posibilului, pe  intervalele prevazute prin lege sau pe intervalele prevazute īn legislatia nationala pentru proceduri.

Indicatorul de randament pe sectie

Standarde (scala de la 1 la 5)

Instrumentul de masura

Comentarii

F. Productivitatea judecatorilor pe sectie

1. <85% sau >= 125%

2. de la 85 la 90% sau de la 120 la 125%

3. de la 90 la 95% sau de la 115% la 120%

4. de la 95 la 100% sau de la 110 la 115%

5. de la 100 la 110%

Īnregistrare

G.1. Initierea cauzelor la timp

Procentul de cauze care īncep cu o īntārziere mai mare de 10 minute

1. >= 40%

2. de la 30 la 40%

3. de la 20 la 30%

4. de la 10 la 20%

5. < 10%

Īnregistrare

G.2. Initierea cauzelor la timp

Satisfacerea justitiabililor

Procentul "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 40%

2. de la 40 la 50%

3. de la 50 la 60%

4. de la 60 la 70%

5. >= 70%

Sondajul de evaluare a clientului

G.3.  Initierea cauzelor la timp

Satisfacerea profesionistilor

Procentul "satisfacut" si "foarte satisfacut"

1. < 30%

2. de la 30 la 40%

3. de la 40 la 50%

4. de la 50 la 60%

5. >= 60%

Sondajul de evaluare a clientului



[1] INK este comparabil cu Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii (FEMC).

[2] Rezultatele acestei testari pot fi consultate īn cadrul raportului: Uitkomsten pilot project Kwaliteit rechtbank Roermond. Berenschot, Utrecht, 28 maart 2002 (disponibil doar īn olandeza).

[3] Versiunea revizuita este descrisa īntr-un manual, asa-numitul Klapper Kwaliteit voor het Rechterlijk Functioneren (Dosarul de calitate a functionarii sistemului de justitie). Consiliul Magistraturii, Haga, aprilie 2002. Textul din prezentul document este o reproducere a unei portiuni din respectivul manual.

[4] Initial se inclusese si aria de masura "accesibilitate si deschidere", desi aceasta arie de masura este cu mult īn afara sferei de influenta a functionarii sistemului de justitie. A existat si un motiv practic pentru a face asta, de exemplu, altfel, acest important factor al functionarii sistemului judiciar  nu ar fi fost cartografiat separat. Dupa mai multe dezbateri, partial la insistentele unui numar de experti, si avānd īn vedere experienta Statelor Unite ale Americii, s-a decis sa nu se mai includa aceasta arie de masura īn sistemul actual, īn principal pentru ca o arie atāt de larga ar face ca atentia sa nu se mai concentreze pe subiectul care trebuie masurat: si anume, functionarea sistemului de justitie.











Document Info


Accesari:
Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan37/public_html/scritube/management/Sistemul-de-masura-al-calitati154227164.php on line 6443

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan37/public_html/scritube/management/Sistemul-de-masura-al-calitati154227164.php on line 6449
1334
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )