Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Marketing




Cuprins

ANALIZA FINANCIARĂ




1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1.1. Analiza patrimoniala

1.1.1. Notiunea de patrimoniu

1.1.2. Indicatorii de echilibru financiar patrimonial

1.1.3 Ratele de echilibru financiar si de îndatorare 454f524e ...... - 9 -

1.2. Analiza functionala

1.2.1. Ciclurile de functionare 454f524e ale întreprinderii

1.2.2. Indicatorii de echilibru financiar functional

2. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

2.1. Contul de rezultate

2.2. Soldurile intermediare 454f524e de gestiune

2.3. Capacitatea de autofinantare 454f524e

2.4. Ratele de rentabilitate

2.4.1. Ratele de rentabilitate economica

2.4.2. Ratele de rentabilitate financiara

2.4.3. Rentabilitatea medie ponderata a capitalurilor

2.5. Analiza pragului de rentabilitate

STUDIU DE CAZ LA "S.C. SRG SA"

Anexe ale societatii "S.C. SRG SA"..............-

ANALIZA FINANCIARĂ

Analiza financiara este prima faza a ciclului fundamental al gestiunii financiare 454f524e . Ea prezinta interes atât pentru conducatorii întreprinderii, cât si pentru partenerii externi ai acesteia. Indiferent de pozitia analistului financiar (pe plan intern sau extern), obiectivele analizei financiare 454f524e se refera la determinare 454f524e a rentabilitatii si riscului. Astfel, managerii, actionarii si potentialii investitori sunt interesati mai ales de performantele firmei, în timp ce bancile, furnizorii si alti creditori sunt interesati în primul rând de riscul de insolvabilitate, deci de echilibrul financiar al întreprinderii.

Analiza financiara se efectueaza pe baza documentelor contabile de sinteza (bilant, cont de rezultate si anexe la bilant) si a altor informatii privind evolutia preturilor si a cursurilor bursiere pe piata. Daca bilantul reflecta situatia patrimoniala a întreprinderii la sfârsitul exercitiului, contul de rezultate furnizeaza informatii asupra activitatii acestei întreprinderi în timpul exercitiului considerat.

Obiectivele si metodele de analiza financiara pot fi sintetizate astfel:

Obiectivele analizei

Metode de analiza financiara

Studiul echilibrului financiar si al riscului de insolvabilitate

Analiza statica pe baza bilantului

Analiza dinamica prin tabloul de finantare 454f524e

Ratele de echilibru financiar si de îndatorare 454f524e

Studiul performantelor financiare 454f524e

Analiza contului de rezultate

Ratele de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate

1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Notiunea de echilibru financiar poate fi înteleasa în doua moduri diferite, dar nu opuse:

- ea semnifica, mai întâi, ca întreprinderea trebuie sa fie apta, gratie lichiditatilor sale, sa faca fata datoriilor atunci când acestea devin exigibile;

- ea presupune, de asemenea, mentinerea unui echilibru functional între nevoile si resursele întreprinderii, tinând cont de destinatiile nevoilor si de stabilitatea resurselor.

De aici rezulta doua tipuri de analiza a echilibrului financiar al întreprinderii pe baza bilantului acesteia:

- analiza patrimoniala (analiza lichiditate-exigibilitate);

- analiza functionala.

Analiza patrimoniala

1.1.1. Notiunea de patrimoniu

Patrimoniul unei întreprinderi se compune din:

- drepturi de proprietate si de creanta (activul bilantier);

- obligatii (datorii).

Patrimoniul se calculeaza ca diferenta între cele doua componente si se mai numeste activ net contabil sau situatie neta.

SN = ACTIV - DATORII

Situatia neta este un indicator mai restrictiv decât capitalurile proprii, ea neincluzând subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.

Acest indicator reflecta averea neta a actionarilor sau asociatilor întreprinderii.

Cel mai adesea situatia neta este pozitiva si crescatoare 454f524e , ca urmare 454f524e a reinvestirii unei parti din profitul net sau a altor elemente (subventii, reporturi din exercitiul precedent, etc.). Aceasta crestere a situatiei nete reflecta atingerea obiectivului major al gestiunii financiare 454f524e , si anume maximizare 454f524e a valorii întreprinderii, adica a valorii capitalurilor proprii.

O situatie neta negativa semnifica o depasire a activului de catre datorii si anunta falimentul întreprinderii. Aceasta situatie se poate datora pierderilor din exercitiile anterioare 454f524e , care 454f524e au consumat integral capitalurile proprii. Partea neacoperita cade în sarcina creditorilor, care 454f524e si-au asumat riscul de insolvabilitate al firmei.

Mentinerea echilibrului financiar al unei întreprinderi consta în corelare 454f524e a lichiditatii activelor (nevoilor) cu exigibilitatea datoriilor (resurselor).

Un activ este cu atât mai lichid cu cât el poate fi transformat mai rapid în moneda. Activele se clasifica în ordine crescatoare 454f524e a lichiditatii: activele pe termen lung (ATL) formate din imobilizari (necorporale, corporale, financiare 454f524e ) si activele pe termen scurt (ATS) care 454f524e cuprind stocuri, creante, investitii financiare 454f524e pe termen scurt si disponibilitati.

Pasivele se clasifica dupa gradul lor de exigibilitate. Un pasiv este cu atât mai exigibil cu cât scadenta sa este mai apropiata. Mai întâi se înscriu pasivele cele mai exigibile, adica pasivele pe termen sub un an (PTS), formate din datorii (DTS) si credite bancare 454f524e curente (PTZ). Urmeaza pasivele pe termen lung (PTL) denumite si capital permanent al întreprinderii (CPM), formate din datorii pe termen mediu si lung (DTL), provizioane pentru riscuri si cheltuieli (PROV) si capitaluri proprii (CPR), care 454f524e nu au practic o scadenta (cu exceptia situatiilor de faliment).

Schematic, echilibrul dintre nevoile si resursele firmei este redat de urmatoare 454f524e a forma a bilantului patrimonial:

ACTIV (NEVOI)

PASIV (RESURSE)

ATL

PTL = CPR + PROV +  DTL

ATS

PTS

Pentru calculare 454f524e a indicatorilor de echilibru financiar este necesara o detaliere a acestor marimi.

Activele de termen lung sunt formate din:

- imobilizari necorporale (cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare 454f524e , concesiuni, brevete, licente, marci, etc.);

- imobilizari corporale (terenuri, cladiri, utilaje, etc.);

imobilizari financiare 454f524e (titluri financiare 454f524e si creante pe termen lung).

Activele pe termen scurt cuprind:

- activele circulante (ACR), formate din:

- stocuri (de materii prime, de productie în curs, de produse finite si marfuri);

- creante (clienti);

- activele de trezorerie (ATZ), formate din:

- disponibil (în casa si în banca);

investitii financiare 454f524e pe termen scurt.

Pasivele pe termen scurt (PTS) sunt formate din:

- datorii pe termen scurt (DTS), care 454f524e cuprind:

- datorii fata de furnizori;

- datorii fata de salariati;

- datorii fata de stat (impozite, taxe, contributii);

- împrumuturi contractate pe termen lung, dar care 454f524e trebuie rambursate în mai putin de un an;

- alte datorii.

-pasive de trezorerie (PTZ), formate din creditele bancare 454f524e curente, numite si credite de trezorerie.

Pasivele pe termen lung (PTL) cuprind:

- datorii pe termen mediu si lung (DTL) formate din:

- împrumuturi bancare 454f524e ;

- împrumuturi din emisiunea de obligatiuni;

- alte datorii pe termen lung.

- provizioane pentru riscuri si cheltuieli (PROV)

- capitalul propriu (CPR) cuprinde:

- capitalul social;

- prime de capital;

- rezerve;

- rezultat reportat

-rezultatul exercitiului.

Pentru calculare 454f524e a indicatorilor de echilibru financiar sunt necesare 454f524e prelucrare 454f524e a prealabila a bilantului contabil si transformare 454f524e a lui într-un bilant financiar, în care 454f524e activele sunt grupate dupa criteriul lichiditatii crescatoare 454f524e , iar pasivele dupa cel al exigibilitatii descrescatoare 454f524e .

Pentru transformare 454f524e a bilantului contabil în bilant financiar, cel mai adesea se fac urmatoare 454f524e le corectii:

- cheltuielile în avans înregistrate pe termen mai mare 454f524e de un an se trec la activele pe termen lung (ATL), iar cele pe termen mai mic de un an la activele circulante (ACR);

- imobilizarile financiare 454f524e (titluri achizitionate de firma pe termen lung) care 454f524e urmeaza a fi valorificate (vândute) în mai putin de un an sunt asimilate creantelor si se vor trece la activele circulante (ACR);

- creantele care 454f524e urmeaza a fi încasate într-o perioada mai mare 454f524e de un an se asimileaza imobilizarilor financiare 454f524e si se trec la activele pe termen lung (ATL);

- rezultatul nerepartizat se va împarti în capitaluri proprii si datorii pe termen scurt în functie de modul în care 454f524e urmeaza a fi repartizat, astfel: partea care 454f524e se va distribui actionarilor sub forma de dividende se va trece la datorii pe termen scurt (DTS), iar partea care 454f524e se va repartiza catre fonduri proprii sau se va reporta pentru exercitiul urmator se va include în capitalurile proprii (CPR);

- în functie de certitudinea riscului sau cheltuielii si de momentul în care 454f524e urmeaza sa se produca sau sa se efectueze, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (PROV) se vor asimila:

datoriilor pe termen lung (DTL), daca riscul este sigur si se va produce peste mai mult de un an;

datoriilor pe termen scurt (DTS), daca riscul este sigur si se va produce în mai putin de un an;

capitalurilor proprii (CPR), daca riscul nu este sigur si are 454f524e un caracter de rezerva;

În practica, cel mai adesea provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt de natura datoriilor pe termen lung. Din acest motiv si pentru simplificare 454f524e a enunturilor si rezolvarilor, vom considera ca în toate aplicatiile din acest manual provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se trec la datoriile pe termen lung.

- veniturile în avans pe termen lung se trec la datorii mai mari de un an (DTL), iar cele pe termen scurt la datorii mai mici de un an (DTS);

- împrumuturile bancare 454f524e pe termen scurt se împart în pasive de trezorerie (PTZ) si alte împrumuturi, care 454f524e se trec la datorii pe termen scurt (DTS).

Indicatorii de echilibru financiar patrimonial

Pe baza bilantului financiar se pot calcula trei indicatori care 454f524e exprima echilibrul dintre nevoi si resurse: fondul de rulment financiar, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta.

a) FONDUL DE RULMENT PERMANENT (FINANCIAR sau PATRIMONIAL)

Acest indicator se poate calcula în doua moduri:

FR = CPM - ATL

Daca bilantul este exprimat în valori brute, în capitalul permanent includem amortizarile si provizioanele, iar activele pe termen lung reprezinta imobilizarile brute. Daca bilantul este exprimat în valori nete, în capitalul permanent nu includem amortizarile si provizioanele, iar imobilizarile luate în calcul vor fi cele nete.

Fondul de rulment astfel calculat exprima surplusul de resurse permanente rezultat din finantare 454f524e a investitiilor, care 454f524e poate fi "rulat" pentru finantare 454f524e a activelor circulante. Altfel spus, fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizare 454f524e a echilibrului de finantare 454f524e pe termen scurt.

FR = ATS - PTS

În aceasta varianta, fondul de rulment reprezinta partea din activele pe termen scurt care 454f524e nu este finantata de datoriile pe termen scurt.

Este prudent ca fondul de rulment patrimonial al unei întreprinderi sa fie pozitiv, acest lucru constituind mult timp o norma importanta a oricarui diagnostic financiar. Dar cea mai mare 454f524e parte a analistilor financiari considera azi ca nivelul fondului de rulment, pozitiv sau negativ, nu are 454f524e nici o semnificatie intrinseca si trebuie interpretat în functie de numeroase variabile si mai ales de natura activitatii întreprinderii. De exemplu, un fond de rulment negativ, care 454f524e reflecta folosirea unei parti din resursele temporare 454f524e pentru finantare 454f524e a unor nevoi permanente, este o situatie inacceptabila, periculoasa pentru o întreprindere industriala si acceptabila pentru una comerciala, în care 454f524e datoriile fata de furnizorii de marfuri pot fi asimilate resurselor permanente, datorita volumului mare 454f524e si caracterului permanent reînnoibil al acestora.

Fondul de rulment se poate descompune într-un fond de rulment propriu (FRP) si într-un fond de rulment împrumutat (FRÎ):

FRP = CPR - ATL

FRÎ = DTL si asimilate (provizioanele pt. riscuri si cheltuieli)

FR = FRP + FRÎ

Fondul de rulment propriu reprezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizarile si releva gradul de autonomie financiara al întreprinderii. Un fond de rulment propriu pozitiv asigura întreprinderii libertate în luare 454f524e a deciziilor de investitii.

Fondul de rulment împrumutat reflecta marimea îndatorarii pe termen lung a întreprinderii.

b) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

Acest indicator exprima partea din activele circulante (stocuri si creante) care 454f524e nu este finantata din datoriile pe termen scurt (furnizori, datorii fiscale si salariale).

NFR = ACR - DTS

O nevoie de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare 454f524e fata de resursele temporare 454f524e . Aceasta situatie poate fi normala, daca se datoreaza cresterii stocurilor si clientilor ca rezultat al unei politici de investitii. Situatia este nefavorabila daca se datoreaza cresterii clientilor (încetinirii încasarilor) si reducerii datoriilor de exploatare 454f524e (urgentarii platilor).

O nevoie de fond de rulment negativa se numeste resursa în fond de rulment (RFR) si reflecta surplusul de resurse temporare 454f524e în raport cu nevoile temporare 454f524e . Situatia este considerata favorabila daca se datoreaza accelerarii încasarilor si contractarii de datorii cu scadente mai îndepartate. Altfel, ea se apreciaza negativ, fiind consecinta unor rupturi de stoc (în faza de aprovizionare 454f524e sau de productie).

c) TREZORERIA NETĂ (TN)

Trezoreria neta exprima rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii (pe termen lung si pe termen scurt).

TN = FR - NFR



Trezoreria neta reprezinta un excedent de finantare 454f524e , concretizat în disponibilitati în casa si în conturi bancare 454f524e .

O trezorerie neta pozitiva reprezinta suma ramasa dupa ce fondul de rulment finanteaza în totalitate nevoia de fond de rulment. Acest surplus monetar va fi plasat pe piata monetara si/sau financiara în conditii de lichiditate, rentabilitate si securitate maxime.

Trezoreria neta negativa evidentiaza existenta unui deficit monetar la încheierea exercitiului. În acest caz, o parte din nevoia de fond de rulment este finantata din creditele de trezorerie.

Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar reprezinta cash-flowul (CF) ce revine actionarilor sub forma de dividende de încasat sau de profit reinvestit.

CF = TN1 - TN0

unde: TN1 = trezoreria neta la sfârsitul exercitiului

TN0 = trezoreria neta la începutul exercitiului

Un cash-flow pozitiv reflecta o majorare 454f524e a activului real, a averii proprietarilor. Cash-flowul negativ semnifica, din contra, o saracire a acestei averi.

1.1.3. Ratele de echilibru financiar si de îndatorare 454f524e

a) RATELE DE LICHIDITATE

Analiza patrimoniala poate fi sustinuta si prin calculul unor rate de lichiditate:

rata lichiditatii generale:

rata lichiditatii partiale:

rata lichiditatii imediate:

Rata lichiditatii generale exprima fondul de rulment financiar în marime relativa. Ea compara lichiditatile potentiale (activele transformabile în moneda pe termen scurt) cu exigibilitatile potentiale (datoriile rambursabile pe termen scurt). O valoare 454f524e supraunitara a acestei rate arata ca întreprinderea are 454f524e capacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe termen scurt. În acest caz fondul de rulment este pozitiv. Valoare 454f524e a subunitara a ratei (fond de rulment negativ) reflecta faptul ca datoriile pe termen scurt nu sunt acoperite de activele pe termen scurt. Acest lucru nu reprezinta un pericol daca gradul de lichiditate al activelor este mai ridicat decât cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Marimea optima a acestei rate este cuprinsa între 2 si 2,5.

Rata lichiditatii partiale exprima capacitatea firmei de a-si plati datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Valoare 454f524e a optima a ratei este cuprinsa între 0,8 si 1.

Rata lichiditatii imediate exprima capacitatea întreprinderii de a-si rambursa instantaneu datoriile pe termen scurt din disponibilul existent. O rata ridicata poate exprima si o folosire ineficienta a lichiditatilor. Se apreciaza optima o rata mai mare 454f524e de 0,3.

b) RATA SOLVABILITĂŢII

Aceasta rata exprima gradul în care 454f524e întreprinderea face fata datoriilor totale.

Rata solvabilitatii exprima situatia neta (SN) a întreprinderii în marime relativa.

O valoare 454f524e a ratei mai mare 454f524e de 1,5 dovedeste ca întreprinderea este solvabila, adica are 454f524e capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung.

c) RATELE DE ÎNDATORARE

Riscul dezechilibrului financiar al întreprinderii depinde de marimea si structura îndatorarii sale. Ratele de îndatorare 454f524e furnizeaza informatii asupra autonomiei firmei fata de creditorii sai. De altfel, multe dintre aceste rate stau la baza normelor bancare 454f524e de acordare 454f524e de credite si servesc la definirea capacitatii de îndatorare 454f524e .

Rata îndatorarii totale se poate exprima în doua moduri:

Rata îndatorarii la termen se poate calcula, de asemenea, în doua variante:

Când limitele mentionate pentru fiecare 454f524e indicator sunt atinse, capacitatea de îndatorare 454f524e a firmei este saturata (firmei nu i se mai acorda credite bancare 454f524e ).

Analiza functionala

Bilantul functional reflecta la un moment dat resursele si utilizarile aferente principalelor cicluri de functionare 454f524e ale întreprinderii.

Ciclurile de functionare 454f524e ale întreprinderii

În functionare 454f524e a întreprinderii se disting trei cicluri:

a) ciclul operatiilor de investire;

b) ciclul operatiilor curente;

c) ciclul operatiilor de trezorerie.

a) Ciclul operatiilor de investire se refera la activitatile de investire si dezinvestire ale firmei. Aceste operatii se succed într-un ritm care 454f524e depinde, între alti factori, de natura activitatii întreprinderii si de deciziile conducatorilor ei. Acestia pot, de exemplu, sa opteze pentru o strategie de înnoire rapida a echipamentelor, care 454f524e mentine întreprinderea la vârful progresului tehnologic. Ciclul de investire implica fluxuri de întrebuintari, finantate atât din resurse externe, cât si din capacitatea de autofinantare 454f524e . Aceste fluxuri dau nastere în bilant, pe de o parte, unui stoc de imobilizari si, pe de alta parte, unui stoc de resurse stabile.

b) Ciclul operatiilor curente se refera la operatiile de aprovizionare 454f524e , productie si comercializare 454f524e . Durata medie a ciclului de exploatare 454f524e depinde de natura activitatii întreprinderii, de organizare 454f524e a sa si de relatiile acesteia cu furnizorii si clientii sai. Fluxurile de utilizari si resurse determinate de ciclul operatiilor curente dau nastere în bilant unor stocuri de bunuri (materii prime, marfuri, productie în curs de fabricatie, produse finite), unor creante (clienti) si unor datorii (furnizori).

c) Ciclul operatiilor de trezorerie se refera la operatiile care 454f524e au ca obiect gestionare 454f524e a disponibilitatilor întreprinderii si acoperirea pe termen scurt, în cazul insuficientei disponibilitatilor, a nevoilor de finantare 454f524e ale întreprinderii prin credite bancare 454f524e curente.

Indicatorii de echilibru financiar functional

Bilantul functional are 454f524e ca obiect reflectare 454f524e a la un moment dat a stocurilor de utilizari si resurse corespunzatoare 454f524e fiecaruia dintre cele trei cicluri de functionare 454f524e ale întreprinderii. Fiecarui ciclu îi poate fi asociat un indicator de echilibru, asa cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Ciclul

Utilizari

Resurse

Indicatori

Investire

Imobilizari brute

Resurse proprii

Împrumuturi

Fond de rulment functional

Operatii  curente

Stocuri

Creante de exploatare 454f524e

Alte creante

Datorii de exploatare 454f524e

Alte datorii

Nevoia de fond de rulment (de exploatare 454f524e si în afara exploatarii)

Trezorerie

Disponibil

Investitii financiare 454f524e pe termen scurt

Credite de trezorerie

Trezoreria neta

Pe baza bilantului functional se pot calcula urmatorii indicatori:

a) FONDUL DE RULMENT FUNCŢIONAL (NET GLOBAL)

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

Resursele durabile sunt cele care 454f524e , înca de la creare 454f524e a (resurse interne) sau achizitionare 454f524e a lor (resurse externe) au fost neexigibile sau putin exigibile si care 454f524e au fost destinate finantarii investitiilor.

Nevoile stabile sunt cele aferente ciclului de investire si corespund imobilizarilor.

Fondul de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului financiar global.

Daca fondul de rulment functional este pozitiv, rezulta ca o parte din resursele durabile ramâne disponibila pentru finantare 454f524e a activitatii curente.

Daca este negativ, înseamna ca finantare 454f524e a investitiilor nu este decât partial asigurata de resursele stabile.

Diferenta dintre fondul de rulment patrimonial si cel functional consta în faptul ca primul ia în calcul capitalul permanent, iar al doilea resursele stabile. În optica patrimoniala, exigibilitatea unei resurse se apreciaza în functie de data stabilita în bilant (se exclud din capitalul permanent împrumuturile contractate pe termen lung, care 454f524e se vor restitui în mai putin de un an). În optica functionala, exigibilitatea unei resurse se apreciaza în functie de data crearii sau colectarii ei (în resursele durabile se includ si împrumuturile sub un an).

b) NEVOIA DE FOND DE RULMENT

NFR = Nevoi curente - Resurse curente

Nevoile curente cuprind stocurile, creantele de exploatare 454f524e si din afara exploatarii.

Resursele curente sunt datoriile pe termen scurt non-bancare 454f524e (datorii de exploatare 454f524e si credite diverse).

O nevoie de fond de rulment pozitiva semnifica faptul ca resursele curente nu acopera în totalitate nevoile curente, diferenta urmând sa fie finantata din fondul de rulment functional sau din credite de trezorerie.

Daca nevoia de fond de rulment este negativa înseamna ca operatiile curente ale întreprinderii nu implica nici o imobilizare 454f524e de capitaluri, ci, din contra, degaja niste resurse. Se vorbeste în acest caz de o resursa în fond de rulment (RFR).

În functie de natura sa, nevoia de fond de rulment se descompune în:

- nevoie de fond de rulment de exploatare 454f524e :

NFRE = ACRE - DEX

- nevoie de fond de rulment în afara exploatarii:

NFRAE = ACRAE - DAEX

unde: ACRE = active circulante de exploatare 454f524e

ACRAE = active circulante în afara exploatarii (debitori diversi sau creante diverse)

DEX = datorii de exploatare 454f524e

DAEX = datorii în afara exploatarii (creditori diversi)

NFR = NFRE + NFRAE

c) TREZORERIA NETĂ

TN = ATZ - PTZ

sau

TN = FRNG - NFR

Trezoreria neta exprima excedentul activelor de trezorerie (ATZ), formate din disponibil si valori mobiliare 454f524e de plasament, în raport cu pasivele de trezorerie (PTZ), reprezentate de credite bancare 454f524e curente.

Nivelul trezoreriei nete depinde de diferenta dintre fondul de rulment functional si nevoia de fond de rulment, deci de ciclul de investire si de ciclul operatiilor curente. Nu exista deci o gestiune autonoma a trezoreriei.

Studiul echilibrului functional consta în interpretare 454f524e a valorii trezoreriei (pozitiva sau negativa), a evolutiei acesteia, si, de aici, în comentare 454f524e a evolutiilor fondului de rulment functional si a nevoii de fond de rulment.

Firma poate avea una din urmatoare 454f524e le sase categorii de structuri functionale:

N

  FR > 0

FRNG > 0

TN > 0

Nevoia de fond de rulment este în întregime finantata din resursele stabile (FRNG > 0), a caror marime permite degajare 454f524e a de disponibilitati (TN > 0). Trebuie cercetat daca acestea nu se datoreaza folosirii insuficiente a capitalului.

  NFR > 0

FRNG > 0

TN < 0

Nevoia de fond de rulment este finantata partial din resursele stabile (FRNG > 0) si partial dintr-un excedent al creditelor bancare 454f524e curente în raport cu disponibilitatile (TN < 0). Trebuie tinut cont în acest caz de riscul bancar.

  FRNG < 0

TN < 0

NFR > 0

Creditele bancare 454f524e curente acopera o parte din activele fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile. Aceasta situatie este nefavorabila (daca nu este ocazionala) si necesita o reconsiderare 454f524e a structurii de finantare 454f524e .

  TN > 0

FRNG > 0

NFR < 0

Resursele rezultate din ciclul de exploatare 454f524e (NFR < 0) se adauga unui excedent al resurselor stabile (FRNG > 0) pentru a degaja un excedent de lichiditati important (TN > 0). Trebuie analizat daca aceasta situatie nu se datoreaza unei folosiri insuficiente a capitalurilor.

  FRNG < 0

NFR < 0

TN > 0

Resursele ciclului de exploatare 454f524e (NFR < 0) acopera un excedent de lichiditati, eventual excesiv (TN > 0), si o parte din activul imobilizat (FRNG < 0). Furnizorii si avansurile de la clienti finanteaza atât ciclul de exploatare 454f524e , cât si o parte din imobilizari. Trebuie examinata posibilitatea unei revigorari a resurselor stabile.

  FRNG < 0

NFR <

TN < 0

Sursele permanente nu acopera decât o parte din activul imobilizat (FRNG < 0), diferenta fiind compensata de furnizori, avansuri de la clienti si credite bancare 454f524e curente (TN < 0). Firma prezinta o dependenta financiara externa mare 454f524e . Trebuie revazuta structura de finantare 454f524e .



2. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

Analiza pe baza contului de rezultate are 454f524e ca obiectiv evaluare 454f524e a performantelor întreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare 454f524e de gestiune, a capacitatii de autofinantare 454f524e si a ratelor de rentabilitate.

2.1. Contul de rezultate

Spre deosebire de bilant, care 454f524e exprima stare 454f524e a patrimoniala la care 454f524e s-a ajuns la încheierea exercitiului, contul de rezultate arata cum s-a ajuns la aceasta stare 454f524e . El evidentiaza deci fluxurile de venituri si cheltuieli pe durata exercitiului financiar. Corelatia dintre bilant si contul de rezultate se realizeaza prin intermediul profitului.

Contul de rezultate poate fi prezentat sub forma de lista sau de tabel, prima varianta fiind mai uzitata. El are 454f524e urmatoare 454f524e a structura:

I. VENITURI DIN EXPLOATARE

1. Cifra de afaceri neta

a) Productia vânduta

b) Venituri din vânzare 454f524e a marfurilor

c) Venituri din subventii de exploatare 454f524e aferente cifrei de afaceri nete

2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productie în curs de executie

3. Productia imobilizata

4. Alte venituri din exploatare 454f524e

II. CHELTUIELI DE EXPLOATARE

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b) Alte cheltuieli din afara

c) Cheltuieli privind marfurile

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

7. a) Ajustare 454f524e a valorii imobilizarilor corporale si necorporale (cheltuieli-venituri)

b) Ajustare 454f524e a valorii activelor circulante (cheltuieli-venituri)

8. Alte cheltuieli de exploatare 454f524e

8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate

Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (cheltuieli-venituri)

III. Rezultatul din exploatare 454f524e (I - II)


IV. VENITURI FINANCIARE

9. Venituri din interese de participare 454f524e

10. Venituri din alte investitii financiare 454f524e si creante ce fac parte din activele imobilizate

11. Venituri din dobânzi si alte venituri similare 454f524e

V. CHELTUIELI FINANCIARE

12. Ajustare 454f524e a valorii imobilizarilor financiare 454f524e si a investitiilor financiare 454f524e detinute ca active circulante (cheltuieli-venituri)

13. Cheltuieli cu dobânzile si alte cheltuieli similare 454f524e

VI. Rezultatul financiar (IV - V)

VII. Rezultatul din activitatea curenta (III + VI)

VIII. VENITURI EXTRAORDINARE

IX. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

X. Rezultatul din activitatea extraordinara (VIII - IX)

XI. VENITURI TOTALE (I + IV + VIII)

XII. CHELTUIELI TOTALE (II + V + IX)

XIII. Rezultatul brut (XI - XII)

14. Impozitul pe profit

XIV. Rezultatul net al exercitiului financiar

Se observa ca în contul de rezultate, veniturile si cheltuielile sunt grupate pe cele trei domenii de activitate:

- de exploatare 454f524e , privind activitatea de baza a firmei, operatiile de gestiune si cele de capital;

- financiara, privind activitatea de plasament;

- extraordinara, privind calamitatile naturale si alte evenimente extraordinare 454f524e .

Fluxurile de venituri si cheltuieli se mai pot clasifica în:

- fluxuri de venituri încasabile si cheltuieli platibile;

- fluxuri de venituri si cheltuieli calculate.

Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate în cursul exercitiului si cele de încasat în exercitiul urmator. Ele influenteaza profitul net si trezoreria.

Cheltuielile platibile sunt cele platite în exercitiul curent si cele de platit în exercitiul urmator. si ele influenteaza profitul net si trezoreria.

Veniturile si cheltuielile calculate nu afecteaza direct trezoreria, ele influentând doar rezultatul. Aceste venituri si cheltuieli se refera la: ajustare 454f524e a valorii activelor (amortizari si provizioane), cedare 454f524e a de active imobilizate, cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatelor exercitiului.

Soldurile intermediare 454f524e de gestiune

Pornind de la structura prezentata a contului de rezultate se pot calcula anumiti indicatori privind volumul si rentabilitatea activitatii întreprinderii.

VENITURI (I)

CHELTUIELI (II)

S.I.G. (I - II)

Venituri din vânzare 454f524e a marfurilor

Cheltuieli privind marfurile

Marja comerciala

Productia vânduta

Variatia stocurilor

Productia imobilizata

Productia exercitiului

Marja comerciala

Productia exercitiului

Consumuri externe

Valoare 454f524e a adaugata

Valoare 454f524e a adaugata

Subventii de exploatare 454f524e

Impozite si taxe

Cheltuieli de personal

Excedent brut (sau insuficienta bruta) al (a) exploatarii

Excedent brut al exploatarii

Alte venituri din exploatare 454f524e

sau insuficienta bruta a exploatarii

Ajustare 454f524e a activelor

Alte cheltuieli de exploatare 454f524e

Profit (sau pierdere) din exploatare 454f524e

Profit din exploatare 454f524e

Venituri financiare 454f524e

sau pierdere din exploatare 454f524e

Cheltuieli financiare 454f524e

Profit (sau pierdere) curent(a)

Profit curent

Venituri extraordinare 454f524e

sau pierdere curenta

Cheltuieli extraordinare 454f524e

Impozit pe profit

Profit (sau pierdere) net(a)

Datorita faptului ca se calculeaza în trepte, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net), seria acestor indicatori poarta numele de cascada a soldurilor intermediare 454f524e de gestiune (S.I.G.). Ele reprezinta de fapt niste rezultate intermediare 454f524e , care 454f524e furnizeaza informatii despre fiecare 454f524e treapta de acumulare 454f524e .

1) MARJA COMERCIALĂ (MC)

MC = Venituri din vânzare 454f524e a marfurilor - Cheltuieli privind marfurile

Marja comerciala se calculeaza doar pentru firmele cu activitate comerciala. Aceasta activitate presupune cumparare 454f524e a si revânzare 454f524e a marfurilor în aceeasi stare 454f524e .

Marja comerciala (numita si adaos comercial) reprezinta un indicator fundamental pentru aprecierea performantelor întreprinderilor comerciale si pentru studiile previzionale, permitând determinare 454f524e a pragului de rentabilitate.

2) PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (QE)

QE = Productia vânduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizata

Productia exercitiului este un indicator specific firmelor cu activitate industriala. Trebuie subliniat faptul ca acest sold nu poate reflecta fidel valoare 454f524e a productiei în cursul unei perioade deoare 454f524e ce componentele sale sunt evaluate la preturi si costuri diferite: productia vânduta la pret de vânzare 454f524e , iar cea stocata si imobilizata la cost de productie.

Indicatorul cifra de afaceri (CA) reprezinta suma dintre veniturile din vânzare 454f524e a marfurilor si productia vânduta. Cifra de afaceri nu trebuie deci confundata cu productia vânduta, cei doi indicatori fiind egali numai daca firma are 454f524e doar activitate industriala, nu si comerciala.

VENITURI DIN VÂNZAREA

MĂRFURILOR

CIFRA DE AFACERI

PRODUCŢIA VÂNDUTĂ

+

PRODUCŢIA STOCATĂ PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

PRODUCŢIA IMOBILIZATĂ

3) VALOAREA ADĂUGATĂ (VA)

VA = MC + QE - Consumuri externe

Valoare 454f524e a adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare 454f524e degajata de utilizare 454f524e a factorilor de productie (capital si munca), adica gradul de eficacitate al întreprinderii în utilizare 454f524e a capitalului sau economic. Din valoare 454f524e a adaugata vor fi remunerati participantii directi si indirecti la activitatea economica a firmei astfel:

- personalul (cheltuieli de personal si participatii);

- statul (impozite minus subventii pentru exploatare 454f524e );

- creditorii (dobânzi si comisioane);

- actionarii (distribuirea de dividende)

- întreprinderea (autofinantare 454f524e ).

Evolutia valorii adaugate trebuie interpretata în functie de factorii care 454f524e au generat-o. Nu întotdeauna o crestere a valorii adaugate implica o crestere a rezultatului net si a rentabilitatii. Ea se poate datora, de exemplu, unei cresteri a stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte mari, a caror vânzare 454f524e va fi foarte dificila pentru întreprindere.

4) EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII (EBE)

EBE = VA + Subventii de exploatare 454f524e - Impozite si taxe - Cheltuieli de personal

Acest sold este calculat independent de politica financiara a întreprinderii (nu tine cont de veniturile si cheltuielile financiare 454f524e ), independent de politica de investitii (nu tine cont de amortizari), independent de politica fiscala (nu tine cont de impozitul pe profit) si independent de elementele exceptionale. De aceea este indicativul cel mai folosit pentru comparare 454f524e a performantelor întreprinderilor, nefiind perturbat de politica de finantare 454f524e , de investitii, de impozitul pe profit sau de factori exceptionali.

REZULTATUL EXPLOATĂRII (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare 454f524e - Ajustare 454f524e a activelor -Alte cheltuieli de exploatare 454f524e

Rezultatul exploatarii corespunde excedentului brut al exploatarii corectat cu alte venituri si cheltuieli de exploatare 454f524e si cu amortizarile si provizioanele privind exploatare 454f524e a.

"Alte venituri de exploatare 454f524e " sunt veniturile care 454f524e nu privesc productia exercitiului (venituri din despagubiri, donatii, din vânzare 454f524e a activelor, subventii pentru investitii, etc.).

"Alte cheltuieli de exploatare 454f524e " se refera la amenzi, donatii, cedare 454f524e a activelor, etc.

Determinare 454f524e a rezultatului exploatarii presupune luare 454f524e a în considerare 454f524e a deprecierii capitalului de productie si a riscurilor legate de activitatea de exploatare 454f524e , prin intermediul cheltuielilor si veniturilor calculate (amortizari si provizioane).

6) REZULTATUL CURENT (RC)

RC = RE + Venituri financiare 454f524e - Cheltuieli financiare 454f524e

Acest sold este calculat pornind de la elementele normale si obisnuite ale activitatii, excluzând elementele extraordinare 454f524e si incidenta fiscala a impozitului pe profit. El permite comparare 454f524e a performantelor între întreprinderi si comparare 454f524e a performantelor unui exercitiu cu ale altuia, deoare 454f524e ce este constituit dupa reguli de permanenta (nu retine decât elementele normale si obisnuite).

7) REZULTATUL NET (RN)

RN= RC+Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale - Impozit pe profit

Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare 454f524e a firmei. El urmeaza sa fie repartizat în functie de politica întreprinderii între:

- salariati si manageri (sub forma participarii acestora la profit);

- actionari (sub forma de dividende);

- firma (reinvestire).

Capacitatea de autofinantare 454f524e

Capacitatea de autofinantare 454f524e (CAF) se poate defini plecând de la rolul si componenta sa.

În ceea ce priveste rolul sau, CAF reprezinta capacitatea întreprinderii de a finanta:

- remunerare 454f524e a actionarilor (CAF este calculata înainte de luare 454f524e a în considerare 454f524e a dividendelor de plata, iar autofinantare 454f524e a este calculata dupa scaderea dividendelor);

- investitiile de expansiune (partea din profitul net care 454f524e nu se distribuie actionarilor);

- investitiile de reînnoire (amortizarile constituie adevarate rezerve de reînnoire a bunurilor).

Capacitatea de autofinantare 454f524e corespunde ansamblului de resurse proprii degajate de întreprindere reprezentând:

- un excedent de venituri (corespunzând unor încasari efective sau viitoare 454f524e ) în raport cu cheltuielile (corespunzând unor plati efective sau viitoare 454f524e );

- un cumul al profitului si cheltuielilor care 454f524e nu corespund unor plati efective sau viitoare 454f524e , din care 454f524e se scad veniturile care 454f524e nu corespund unor încasari certe sau viitoare 454f524e .

Componentele capacitatii de autofinantare 454f524e sunt:

Cheltuieli platibile

- de exploatare 454f524e

- financiare 454f524e

- exceptionale

Cheltuieli calculate

- de exploatare 454f524e

- financiare 454f524e

CAF

Venituri încasabile

- de exploatare 454f524e

- financiare 454f524e

Rezultat net

Venituri calculate

- de exploatare 454f524e

- financiare 454f524e

- exceptionale

Exista, deci, doua metode de determinare 454f524e a capacitatii de autofinantare 454f524e : metoda deductiva si metoda aditionala.

a) Metoda deductiva

CAF = Venituri încasabile1) - Cheltuieli platibile2)

sau

CAF = EBE + Alte venituri încasabile1) - Alte cheltuieli platibile2)

Detaliat, CAF se determina astfel:

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare 454f524e

- Alte cheltuieli de exploatare 454f524e

+ Venituri financiare 454f524e încasabile

- Cheltuieli financiare 454f524e platibile

+ Venituri extraordinare 454f524e



- Cheltuieli extraordinare 454f524e

- Impozitul pe profit

exclusiv veniturile din cedare 454f524e a activelor imobilizate

inclusiv impozitul pe profit

b) Metoda aditionala

CAF = RN + Cheltuieli calculate - Venituri calculate1)

inclusiv veniturile din cedare 454f524e a activelor imobilizate.

Detaliat, CAF se determina astfel:

CAF = RN + Ajustare 454f524e a activelor

- Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului

+ Valoare 454f524e a neta contabila a activelor imobilizate cedate

- Venituri din cedare 454f524e a activelor imobilizate.

2.4. Ratele de rentabilitate

O rata de rentabilitate exprima relatia dintre un rezultat (efect) si capitalul (efortul) investit pentru a-l obtine. Trebuie deci sa asociem indicatorilor prezentati precedent niste indicatori de capital (capital propriu, capital permanent, active fixe, activ total etc.).

Ratele de rentabilitate cele mai folosite în analiza financiara vizeaza fie rentabilitatea activului (rentabilitate economica sau de exploatare 454f524e ), fie doar rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitate financiara).

2.4.1. Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentabilitate economica exprima rezultatele degajate de capitalurile angajate pentru asigurare 454f524e a unei activitati. Ele nu tin seama de structura financiara (modalitatea de procurare 454f524e a resurselor).

Rentabilitatea economica reprezinta raportul dintre un rezultat economic si activul total sau activul economic.

Activul economic (AE) este activul total din care 454f524e se scad datoriile nebancare 454f524e pe termen scurt (datorii de exploatare 454f524e si în afara exploatarii).

AE = A - DEX

AE = IMO + NFR + ATZ

AE = CPR + DFN

unde: A = activ total

DEX = datorii de exploatare 454f524e

ATZ = active de trezorerie

IMO = imobilizari nete

NFR = nevoia de fond de rulment

CPR = capitalul propriu

DFN = datorii financiare 454f524e

  IMO

CPR

IMO

CPR

DFN

1 2

DFN

ACR

ACR - DEX

= NFR

ATZ

DEX

3

 

ATZ

1 = ACTIV TOTAL

2 = ACTIV ECONOMIC

3 = DEX

Se pot calcula urmatoare 454f524e le rate de rentabilitate economica:

a)     rata excedentului brut de exploatare 454f524e :

Aceasta rata nu este afectata de politica de amortizare 454f524e (liniara sau degresiva).

b)    rata bruta de rentabilitate economica:

unde: EBIT = profit înainte de plata dobânzii si a impozitului pe profit

c)     rata neta de rentabilitate economica:

unde: Ip = impozitul pe profit

Aceasta rata masoara capacitatea activului economic de a asigura atât reînnoirea sa, cât si remunerare 454f524e a investitorilor de capital.

d) rata profitului net:

Rata profitului net este dependenta de politica de finantare 454f524e a firmei deoare 454f524e ce ia în calcul dobânzile aferente capitalului împrumutat. De aceea este mai putin comparabila cu ratele realizate de alte întreprinderi similare 454f524e din punct de vedere economic si tehnologic, dar finantate diferit.

Analiza ratelor de rentabilitate economica trebuie sa tina cont de rata inflatiei. De aceea se calculeaza o rata reala a rentabilitatii economice în functie de rata nominala a acesteia si de rata inflatiei.

Daca rata inflatiei este mai mica de 10%, atunci numitorul fractiei se poate aproxima cu 1, iar formula devine:

Pentru o mai buna interpretare 454f524e a rentabilitatii economice, aceasta se poate descompune astfel:

unde: CA = cifra de afaceri

= rata marjei brute de acumulare 454f524e

= coeficientul de rotatie al activului economic

Aceasta descompunere a rentabilitatii pune în evidenta doua strategii opuse pentru cresterea rentabilitatii economice:

- strategia marjei slabe (preturi mici) si rotatiei foarte rapide a activului economic (investitii la periferie, rotatie foarte rapida a stocurilor);

- strategia marjei crescute (preturi mari) si a rotatiei slabe a capitalului economic (investitii în centrul orasului, rotatie scazuta a stocurilor).

Rentabilitatea economica se mai poate descompune si în functie de valoare 454f524e a adaugata:

unde: = rata marjei asupra valorii adaugate

= productivitatea imobilizarilor

= gradul de imobilizare 454f524e al activului economic

Rentabilitatea economica poate fi majorata prin cresterea unuia din cei trei factori, în functie de strategia adoptata de întreprindere.

2.4.2. Ratele de rentabilitate financiara

Aceste rate masoara randamentul capitalurilor proprii, adica gradul de remunerare 454f524e a plasamentului efectuat de proprietarii întreprinderii. Remunerare 454f524e a se realizeaza fie prin plata dividendelor, fie prin cresterea rezervelor.

Pentru masurare 454f524e a rentabilitatii financiare 454f524e , se folosesc urmatorii indicatori:

a) rata rentabilitatii financiare 454f524e :

Pentru ca actiunile firmei sa fie atractive, trebuie ca rata rentabilitatii financiare 454f524e sa fie mai mare 454f524e decât rata medie a dobânzii de piata.

b) profitul pe actiune:

Acest indicator nu tine cont de politica de dividend a firmei, exprimând profitabilitatea totala a întreprinderii.

d)    coeficientul de capitalizare 454f524e bursiera

unde: CB = cursul bursier al actiunii.

PER arata de câte ori sunt dispusi investitorii sa plateasca profitul pe actiune. O valoare 454f524e ridicata a indicatorului reflecta anticipatii favorabile ale pietei asupra profiturilor viitoare 454f524e ale firmei.

Acest coeficient intereseaza mai putin din punct de vedere al diagnosticului financiar, deoare 454f524e ce cursul bursier poate depinde de numerosi factori si nu doar de situatia financiara a întreprinderii.

Rentabilitatea financiara poate fi descompusa astfel:

unde: = rata marjei nete de acumulare 454f524e

= coeficientul de rotatie al capitalului propriu

unde: = coeficientul de rotatie al activului total

= rata de structura a capitalurilor

Rentabilitatea financiara poate fi majorata fie prin cresterea marjei nete de acumulare 454f524e , fie printr-o rotatie mai rapida a activului economic prin cifra de afaceri, fie prin cresterea îndatorarii.

2.4.3. Rentabilitatea medie ponderata a capitalurilor

Patrimoniul întreprinderii reflecta, pe de o parte, deciziile de investitii (activul economic) si, pe de alta parte, capitalurile mobilizate pentru finantare 454f524e a acestora (capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung). Fiecaruia dintre aceste posturi bilantiere îi corespunde o rata de rentabilitate.

Bilant

AE

(Rec)

CPR

(Rfin)

DFN

(Rdob)

Rata rentabilitatii economice caracterizeaza profitabilitatea activului economic, rata rentabilitatii financiare 454f524e , pe cea a capitalurilor proprii, iar rata dobânzii, pe cea a împrumuturilor.

Pe baza bilantului de mai sus se poate scrie urmatoare 454f524e a relatie (modelul Miller & Modigliani):

AE x Rec = CPR x Rfin + DFN x Rdob

Considerând AE = CPR + DFN si împartind relatia de mai sus la CPR, obtinem:

unde: = rata rentabilitatii financiare 454f524e

= rata rentabilitatii economice

= rata dobânzii

= levier (coeficient de îndatorare 454f524e )

= efect de levier (efectul îndatorarii)

Se pot înregistra doua situatii:

- Daca >, atunci EL > 0, iar rentabilitatea financiara va fi cu atât mai mare 454f524e cu cât levierul este mai mare 454f524e (îndatorare 454f524e mai mare 454f524e ). În acest caz, firma este interesata sa se împrumute cât mai mult, pentru a beneficia de "efectul de levier".

- Daca < , atunci EL < 0, iar rentabilitatea financiara va scadea pe masura ce levierul (îndatorare 454f524e a) creste. Firma nu trebuie sa se îndatoreze, deoare 454f524e ce îndatorare 454f524e a are 454f524e un "efect de maciuca" asupra rentabilitatii financiare 454f524e .

2.5. Analiza pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate are 454f524e la baza datele din contul de rezultate si structurare 454f524e a cheltuielilor de exploatare 454f524e în cheltuieli variabile si cheltuieli fixe în raport cu cifra de afaceri.

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime, cu salariile personalului direct productiv etc.).

Cheltuieli fixe sunt independente de variatia cifrei de afaceri, ele existând chiar si când cifra de afaceri este egala cu zero (cheltuieli cu energia electrica, apa, gazele, cu salariile personalului administrativ, cu amortizare 454f524e a).

Aceasta clasificare 454f524e a cheltuielilor este valabila doar pe termen scurt, pentru ca pe termen lung toate cheltuielile sunt variabile.

Pragul de rentabilitate, numit si punct critic sau punct mort, reprezinta cifra de afaceri pentru care 454f524e rezultatul exploatarii este nul. El evidentiaza nivelul minim de activitate pe care 454f524e firma trebuie sa-l desfasoare 454f524e pentru a nu lucra în pierdere. Peste acest nivel, rezultatul exploatarii devine pozitiv, activitatea fiind rentabila.

Pragul de rentabilitate se poate determina în unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru întreaga activitate a firmei. Vom prezenta pragul de rentabilitate în unitati valorice, pentru întreaga activitate.

Se vor folosi urmatoare 454f524e le notatii:

CA = cifra de afaceri

CV = cheltuieli variabile

CF = cheltuieli fixe

RE = rezultatul exploatarii

RE = CA - CV - CF

MCV = marja asupra cheltuielilor variabile

MCV = CA - CV

MCV% = marja procentuala asupra cheltuielilor variabile (este constanta, indiferent de modificarile cifrei de afaceri).

Determinare 454f524e a pragului de rentabilitate (CAPR) se face pornind de la urmatoare 454f524e a relatie:

RE = 0

CAPR - CV - CF = 0

CAPR - CV = CF

Ultima relatie se împarte la CAPR.

Analiza pragul de rentabilitate permite obtinerea unor informatii utile pentru calculele de previziune ale întreprinderii:

- profitul realizabil la o variatie data a cifrei de afaceri;

- cifra de afaceri necesara obtinerii unei anumit profit;

- cifra de afaceri necesara mentinerii unei anumit profit în conditiile în care 454f524e se modifica nivelul cheltuielilor fixe.



loading...








Document Info


Accesari: 36902
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )