Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Analiza cheltuielilor financiare

Marketing




Analiza cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare sunt supuse, de regula, unei analize distincte datorita caracterului lor specific, al proportiei, relativ importante, pe care o detine în cheltuielile totale precum si prin faptul ca acestea reflecta aspecte referitoare la relatiile financiare ale agentului economic cu alti agenti economici sau parteneri de piata, cu sistemul bancar sau financiar.




Studiul analitic al cheltuielilor financiare are în vedere urmatoarele directii metodologice:

a) - analiza dinamicii sumei absolute a cheltuielilor financiare,

b) - analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale,

c) - analiza structurii cheltuielilor financiare si respectiv a modificarilor structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul,

d) - analiza factoriala a modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri în profil dinamic sau comparativ cu nivelul programat.

Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale

Nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri financiare are continutul unui indicator de eficienta si analiza lui în dinamica ofera o informatie c 21321t196v are permite formularea unor concluzii mai complexe, mai explicite si deci mai utile pentru factorii de conducere. Diminuarea raportului cheltuieli-venituri financiare atesta un curs favorabil al eficientei si prin aceasta se propaga o influenta pozitiva asupra nivelului rentabilitatii.

Se considera, prin urmare, ca cheltuielile financiare se efectueaza în conditii de eficienta economica numai atunci când veniturile financiare obtinute sunt mai mari decât cheltuielile sau atunci când indicele de dinamica al veniturilor financiare devanseaza indicele de dinamica al cheltuielilor financiare.

În acelasi context metodologic este calculat si interpretat indicatorul intitulat Cheltuielile financiare la 100 (1000) lei cheltuieli totale". Acest indicator exprima proportia cheltuielilor financiare în cheltuielile totale ale exercitiului, iar analiza sa în dinamica este în masura sa ne edifice asupra sensului si amploarei modificarii structurale.

Cheltuielile financiare totalizeaza urmatoarele categorii de cheltuieli:

1)- ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante

)- cheltuieli privind dobânzile (valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate, valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor încasate de la societati din grup, valoarea dobânzilor cuvenite asociatilor pentru disponibilitatile depuse la unitate, valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operatiunile de cumparare cu plata în rate, valoarea dobânzilor platite, aferente creditelor acordate de banci în conturile curente precum si valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt);

3)- pierderi din creante legate de participatii (pierderi din creante imobilizate);

4)- cheltuieli privind investitiile financire cedate;

5)-.cheltuieli din diferente de curs valutar (diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma achitarii datoriilor în valuta; diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valuta la încheierea exercitiului financiar; diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea exercitiului financiar a disponibilitatilor bancare în valuta, disponibilitati în valuta existente în casierie, precum si a altor valoride trezorerie cum sunt titluri de stat în valuta, acreditive si depozite pe termen scurt în valuta; diferente nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a acreditivelor si avansurilor de trezorerie în valuta);

6)- cheltuieli privind sconturile acordate (valoarea sconturilor acordate clientilor, debitorilor sau bancilor);

)- alte cheltuieli financiare;

Modele factoriale pentru analiza modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri:

Modelul 1"

, în care:

Chd - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri,

CHD - suma cheltuielilor cu dobânzile,

CA - cifra de afaceri,

CS - capitalul strain (împrumuturi, datorii asimilate si credite purtatoare de dobânda).

- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri,

- rata medie a dobânzii.

Modelul 2"

în care:

Act - valoarea medie a activelor totale,

- valoarea medie a activelor totale care revine la 1000 lei cifra de afaceri,

- ponderea procentuala a capitalului strain utilizat pentru finantarea activelor totale (capitalul strain care revine la 100 lei total active),

- structura capitalului strain pe surse de provenienta,

- rata dobânzii aferenta fiecarei surse de provenienta a capitalului strain,

Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri ("Modelul 1")

Felul modificarii

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri

Modificarea totala a cheltuielilor cu dobânzile

la 1000 lei cifra de afaceri

din care:

- influenta modificarii capitalului strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri,

- influenta modificarii ratei medii a dobânzii

Modificarea nivelului eficientei economice a cheltuielilor cu dobânzile exprimat prin indicatorul "Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri", supus analizei conform modelului 1, ne permite sa formulam concluzii privind urmatoarele aspecte:

- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri, sau gradul de participare a capitalului împrumutat la realizarea cifrei de afaceri se recomanda sa înregistreze o diminuare de la un segment de timp la altul deoarece în aceste conditii creste capacitatea de autofinantare a activitatii agentului economic simultan cu reducerea nivelului cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri. În acest caz este necesar sa se confirme devansarea indicelui de dinamica a sumei capitalului împrumutat de indicele de dinamica al cifrei de afaceri,

- rata medie a dobânzii va fi, de asemenea, acceptata la un nivel considerat minim, în conditiile aplicarii unei politici financiare care sa tina seama de: rata inflatiei, situatia raportului cerere-oferta pentru împrumuturile de pe piata financiara, capacitatea agentului economic de a rambursa la scadenta capitalul împrumutat, alegerea sursei de creditare care percepe dobânda cea mai mica.

- într-o formulare generala se poate concluziona, ca pentru a obtine o crestere a eficientei cheltuielilor cu dobânzile este necesar ca indicele de dinamica al cifrei de afaceri trebuie sa devanseze indicele de dinamica al cheltuielilor cu dobânzile,

Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri ("Modelul 2")

Felul

modificarii

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri

Modificarea totala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri

din care:

- influenta modifi- carii valorii medii a activelor totale care revine la 1000 lei cifra de afaceri

- influenta modifi- carii ponderii capitalului strain utilizat pentru finantarea activelor totale

- influenta modifi- carii ratei medii a dobânzii

din care:

- influenta modificarii structurii capitalului strain pe surse de provenienta

- influenta modificarii ratei dobânzii aferenta fiecarei surse de provenienta a capitalului strain

Analiza interdependentei cheltuielilor aferente activitatii economice cu ceilalti indicatori economico-financiari

Un sistem factorial de sinteza privind interdependenta cheltuielilor cu ceilalti indicatori economico-financiari este pus în valoare, în primul rând, în cadrul analizei rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri, prin prisma modificarii unor indicatori specifici care exprima volumul fizic al cifrei de afaceri, structura fizica a cifrei de faceri, preturile si tarifele practicate, precum si a costurilor unitare complete, astfel:

- Modificarea rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri:

* este explicata prin:

a) influenta modificarii cifrei de afaceri:

din care:

- influenta modificarii volumului fizic al cifrei de afaceri,

- influenta modificarii preturilor de livrare a marfurilor sau a tarifelor serviciilor prestate,

b) influenta modificarii cheltuielilor (cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifra de afaceri:

din care:

- influenta modificarii structurii fizice a cifrei de afaceri,

- influenta modificarii preturilor si tarifelor,



- influenta modificarii costurilor unitare complete,

Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic

Analiza rentabilitatii activitatii economice prin prisma punctului critic consta în a determina volumul fizic al productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie executat astfel încât sa se asigure recuperarea în totalitate a cheltuielilor de exploatare prin dimensiunea valorica a productiei obtinute, sau prin încasarea contravalorii produselor vândute sau a serviciilor prestate. În acest caz, reprezentarea grafica este considerata ca fiind un procedeu adecvat care faciliteaza analiza propusa.

Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii:

abscisa OX - volumul fizic al productiei fabricate, vândute sau a serviciilor prestate;

ordonata OY - expresia valorica a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri (productiei) si respectiv a cifrei de afaceri (productiei);

linia A - CF = cheltuielile fixe sau conventional-constante;

linia A - CE = cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri (productiei);

linia O - CA = cifra de afaceri (valoarea productiei);

triunghiul O - A - PC = zona pierderilor;

triunghiul PC - CE - CA = zona profitului;

punctul PC - punctul de echilibru al cifrei de afaceri cu cheltuielile de exploatare aferente sau, punctul critic al rentabilitatii prestatiilor (pragul de rentabilitate).

Pentru a calcula volumul fizic de productie fabricata, vânduta sau de servicii prestate care corespunde pragului de rentabilitate (q*), când cifra de afaceri (CA) sau valoarea productiei (Q) este egala cu cheltuielile de exploatare (CE), aferente cifrei de afaceri sau aferente productiei, dupa caz, se procedeaza la construirea ecuatiei:

CA = CE q*p = CF + q*cv q*(p - cv) = CF

de unde rezulta: , în care:

q* - volumul fizic al productiei, vânzarilor sau serviciilor prestate pentru care cifra de afaceri (productia) este egala cu cheltuielile de exploatare aferente;

- cifra de afaceri (valoarea productiei) care se înregistreaza în punctul critic al rentabilitatii;

- cheltuielile pentru exploatare aferente cifrei de afaceri (productiei) la punctul pragului de rentabilitate;

CF - cheltuielile fixe sau conventional-constante;

p - pretul sau tariful unitar;

- cheltuielile variabile care revin la o unitate fizica de produs sau de serviciu prestat.

În conditiile acceptarii unui anumit cuantum al profitului, volumul fizic al productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie executat, livrat sau prestat, se determina pe baza urmatoarei relatii:

Analiza pragului de rentabilitate ofera posibilitatea fundamentarii a patru categorii de decizii, si anume:

1- managementul operativ al activitatii curente prin decizii care vizeaza optimizarea volumul fizic sau valoric al activitatii economice, pe sortimente sau pe total, pentru a obtine rezultate financiare acceptabile si competitive. Aceste decizii vizeaza, de asemenea, corectia operativa a eventualelor situatii sau fenomene care vor propaga efecte nefavorabile, pe termen scurt, asupra rezultatelor financiare;

2- asigurarea nivelului de profitabilitate dorit în cazul asimilarii în fabricatie a unui nou produs în conditiile stabilirii volumului fizic al productiei din acest nou produs;

3- cuantificarea performantelor financiare care pot fi obtinute în cazul aplicarii unei decizii care vizeaza dezvoltarea activitatii prin cresterea productiei si respectiv, prin cresterea cifrei de afaceri care implica, în consecinta, si cheltuieli mai mari, atât la nivelul celor variabile cât si la cel al cheltuielior fixe;

4- cuantificarea rezultatelor previzibile în cazul aplicarii unor programe de investitii pentru modernizari si perfectionari tehnologice, pentru mecanizarea si automatizarea unor activitati care, ulterior, vor determina diminuarea cheltuielilor variabile, în special a acelor cheltuieli efectuate cu forta de munca directa;

Logica analizei pragului de rentabilitate trebuie amendata cu câteva limite sau riscuri inerente care se refera la urmatoarele aspecte:

- veniturile totale exprimate prin valoarea productiei sau prin cifra de afaceri sunt luate în calcul în conditiile unor preturi unitare de livrare sau de vânzare, constante, indiferent de volumul productiei sau al vânzarilor, fapt ce poate fi infirmat de realitate în anumite conditii particulare de functionare a pietei;

- cheltuielile variabile unitare pot înregistra modificari daca se obtine o crestere a productiei pentru care se lucreaza ore suplimentare platite cu tarife majorate;

- suma cheltuielilor fixe poate fi marcata de o majorare prin extinderea aplicarii unor masuri de progres tehnic care se concretizeaza în cresterea valorica a activelor imobilizate corporale si în consecinta se înregistreaza cheltuieli mai mari cu amortizarea.

Determinarea si analiza punctului critic de rentabilitate (pragului de rentabilitate) poate fi extinsa si la nivelul cifrei de afaceri, în totalitatea sa, fapt ce permite generalizarea acestei metodologii. În acest caz, punctul de echilibru al cifrei de afaceri în raport cu cheltuielile aferente, se obtine astfel:

, în care:

CA* cifra de afaceri în conditiile unui rezultat din exploatare nul;

CV - cheltuielile variabile aferente cifrei de afaceri;

- proportia cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.

Analiza starii financiare pe baza raportarilor de sinteza contabila

Starea financiara este privita prin prisma unui complex de aspecte economico-financiare referitoare la performantele trecute si previzibile, autonomia si solvabilitatea financiara, îndatorarea asumata, efectul de pârghie, echilibrul financiar, riscurile care pot determina deprecierea rezultatelor financiare.

Analiza generala a bilantului sau a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii

Raportarile contabile sunt un instrument al managementului agentilor economici prin care sunt sintetizate datele evidentei contabile la un moment dat si pe o perioada data (trimestru, semestru sau an), privind patrimoniul de care dispune o persoana juridica, sursele de acoperire financiara ale acestuia, precum si datele informative care privesc evolutia datoriilor si creantelor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, activele imobilizate, actiunile si obligatiunile, repartizarea profitului, informatii privind salariatii, administratorii si directorii.

Raportarile contabile elaborate la sfârsitul unei perioade de timp date ofera informatiile necesare pentru a caracteriza întreaga activitate economico-financiara a unui agent economic si sunt constituite din urmatoarele documente: "Bilant" sau "Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii"; "Contul de profit si pierdere" sau "Rezultate financiare"; "Situatia fluxurilor de trezorerie", "Active imobilizate", "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli", "Repartizarea profitului";"Analiza rezultatului din exploatare", "Situatia creantelor si datoriilor"; "Principii, politici si metode contabile"; "Actiuni si obligatiuni"; "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii"; "Alte informatii".

Nota: Modelul de bilant este preluat din lucrarea "Reglementari contabile pentru agenti economici" elaborata de Ministerul finantelor publice si publicata de Editura economica în anul 2002.

Conform precizarilor din bilant, la indicatorul "F - Total active minus datorii curente", se constata ca în categoria datoriilor curente se includ doua posturi: "D - Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si "I - Venituri în avans". Asupra acestei modalitati de întelegere a continutului indicatorului "Datorii curente" pot fi expuse urmatoarele amendamente:

- subventiile pentru investitii, localizate la "I - Venituri în avans", de regula, sunt nerambursabile si în aceste conditii nu pot fi considerate datorii curente. Daca nu au o eventuala clauza de restituire, subventiile pentru investitii urmeaza sa se transforme în active imobilizate si vor fi astfel asimilate capitalurilor proprii si respectiv capitalurilor permanente,

- postul din bilant intitulat "H - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" trebuie împartit, daca este cazul, în doua categorii, astfel:

- provizioane aferente unei perioade mai mici de un an si atunci vor fi considerate ca fiind datorii curente,

- provizioane aferente unei perioade mai mari de un an si atunci vor fi incluse în capitalurile permanente.

Analiza generala a bilantului este în esenta o analiza a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si se bazeaza pe studierea structurii totalului activelor, a fiecarei grupe (post), precum si a corelatiilor existente între grupe (posturi) si elemente, atât în statica cât si în dinamica.

Se considera, astfel, ca fiind aplicabile doua tipuri de analize: analiza pe verticala si analiza pe orizontala a bilantului.

a) Analiza pe verticala a bilantului

Analiza pe verticala a bilantului este directionata, în mod distinct, în scopul caracterizarii modificarilor ce au avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi sau elemente, înregistrata la sfârsitul perioadei analizate comparativ cu începutul exercitiului financiar sau fata de un alt moment anterior ales ca baza de comparatie.

De asemenea, sunt de utilitate si comparatiile cu anumite niveluri apreciate ca repere optime, putând astfel sa se pozitioneze într-un context mai larg starea financiara si patrimoniala a agentului economic, la un moment dat, dar si în perspectiva imediata.

Aceasta analiza vizeaza, prin urmare, urmatoarele aspecte:

1 - analiza, în statica si în dinamica, a marimilor relative de structura care privesc totalul activelor, prin prisma grupelor si posturilor componente, astfel: Active imobilizate/Total active; Imobilizari necorporale/Total active; Imobilizari corporale/Total active; Imobilizari financiare/Total active; Active circulante/Total active; Stocuri/Total active; Creante/Total active; Investitii financiare pe termen scurt/Total active; Casa si conturi la banci/Total active; Cheltuieli în avans/Total active.

2 - analiza proportiilor posturilor ce compun fiecare grupa în totalul grupei, la începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si dinamic. O atentie distincta se recomanda a fi acordata structurii grupelor:

A - "Active imobilizate" pentru componentele: Imobilizari necorporale, Imobilizari corporale si Imobilizari financiare;

B - "Active circulante", pentru a evidentia proportia posturilor: Stocuri, Creante, Investitii financiare pe termen scurt, Casa si conturi la banci;

D - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an", pentru a cunoaste marimile relative de structura privind urmatoarelor elemente componente: Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de credit (Credite bancare pe termen lung si Credite bancare pe termen scurt); Avansuri încasate în contul comenzilor; Datorii comerciale (Furnizori, Furnizori de imobilizari, Furnizori - facturi nesosite); Efecte de comert de platit; Sume datorate societatilor din cadrul grupului; Sume datorate privind interesele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale;

G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an" pentru a cunoaste marimile relative de structura referitoare la urmatoarelor elemente componente: Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de credit; Avansuri încasate în contul comenzilor; Datorii comerciale; Efecte de comert de platit; Sume datorate societatilor din cadrul grupului; Sume datorate privind interesele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale;

3 - analiza structurii posturilor prin prisma elementelor care le compun, la începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si respectiv în dinamica. Este edificator, în acest sens, sa se procedeze, cu prioritate la analiza structurii urmatoarelor posturi:

"Stocuri", - pentru a cunoaste situatia urmatoarelor categorii de stocuri: Materii prime si materiale consumabile; Productia în curs de executie; Produse finite si marfuri; Avansuri pentru cumparari de stocuri;

"Creante", - pentru a putea cunoaste proportia creantelor comerciale, a sumelor de încasat de la societatile din cadrul grupului, a sumelor de încasat din interese de participare, alte creante, creante privind capitalul subscris si nevarsat;



"Investitii financiare pe termen scurt". Structura acestui post de active circulante are în vedere urmatoarele componente: Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului; Actiuni proprii; Alte investitii financiare pe termen scurt (Actiuni, Obligatiuni emise si rascumparate, Obligatiuni, Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate, Efecte de încasat, Efecte remise spre scontare);

"Imobilizari corporale", - pentru a caracteriza, prin prisma proportiilor pe care le înregistreaza, situatia urmatoarelor elemente: Terenuri si amenajari de terenuri; Constructii; Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru); Aparate si instalatii de masurare, control si reglare; Mijloace de transport; Animale si plantatii; Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale; Imobilizari corporale în curs;

"Imobilizari necorporale". Structura acestei categorii de imobilizari are în vedere urmatoarele componente: Cheltuieli de constituire; Cheltuieli de dezvoltare; Concesiuni, brevete, licente, marci drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale; Fondul comercial; Avansuri si imobilizari necorporale în curs;

"Imobilizari financiare". Din punct de vedere structural, imobilizarile financiare sunt repartizate astfel: Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului; Creante asupra societatilor din cadrul grupului; Titluri sub forma de interese de participare; Creante din interese de participare; Titluri detinute ca imobilizari; Alte creante (Împrumuturi acordate pe termen lung, Dobânda aferenta împrumuturilor acordate pe termen lung, Alte creante imobilizate, Dobânzi aferente altor creante imobilizate); Actiuni proprii;

4 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat cu proportiile similare considerate ca niveluri optime, cu marimi minime sau maxime care au semnificatia de prag critic;

Nivelurile optime sau limitele critice sunt estimate pe baza unor cercetari ample efectuate pe esantioane reprezentative de agenti economici similari din punct de vedere al profilului de activitate.

5 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat de agentul economic studiat cu proportiile cunoscute din bilanturile contabile ale unor parteneri economici cu acelasi profil de activitate.

Prin aceasta analiza se identifica atât modificarile care au avut loc în structura activului si pasivului cât si pozitia economico-financiara a agentului economic în raport cu alti agenti sau cu niveluri optime sau limitele critice, cauzele care au generat o anumita situatie, urmând sa se aplice în consecinta masuri de corectie si consolidare financiara a patrimoniului.

Pentru a observa modificarile structurale intervenite pe perioade de 4-5 ani succesivi este util sa se construiasca si reprezentari grafice de structura care sunt foarte sugestive si permit sa se identifice operativ directia si amploarea schimbarilor precum si tendinta marimilor relative aferente componentelor structurale care formeaza bilantul.

Informatiile necesare realizarii cestor analize sunt sistematizate, în mod sintetic, în Bilant dar pentru unele componente se vor folosi Balantele contabile analitice.

b) Analiza pe orizontala a bilantului

În afara aspectelor de natura structurala, în cadrul bilantului se formeaza si legaturi de interdependenta care ilustreaza modalitatea în care mijloacele economice s-au constituit pe baza diverselor optiuni de asigurare a resurselor financiare, atât la începutul exercitiului financiar, cât si la sfârsitul acestuia, precum si sensul dinamic al respectivei surse de finantare. Din acest punct de vedere, analiza pe orizontala a bilantului se refera la urmatoarele:

1 - compararea grupei A -"Active imobilizate" cu grupa J - "Capital si rezerve" si aprecierea pe aceasta baza a proportiei acoperirii financiare a activelor imobilizate cu capitalurile proprii. Dupa cum se observa în modelul de bilant prezentat în tabelul 61, grupa J "Capital si rezerve" este format din: capital, prime de capital, rezerve din reevaloare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, iar suma acestor elemente este specificata în bilant prin "Total capitaluri proprii".

2 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate" si "Active circulante" cu grupa J - "Capital si rezerve". Prin acest raport comparativ se contureaza masura în care totalul activele imobilizate si circulante (totalul activelor) de care dispune agentul economic sunt acoperite din punct de vedere financiar de capitalurile proprii.

3 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate" si "Active circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an", ne permite sa apreciem gradul în care suma totala a datoriilor, contribuie la asigurarea resurselor financiare necesare constituirii activelor imobilizate si circulante;

4 - compararea elementului "Creante" din cadrul grupei B - "Active circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an", este de asemenea o modalitate de a constata în mod operativ care este echilibrul banesc între sumele pe care le are de încasat agentul economic si sumele pe care le datoreaza. Urmarirea în dinamica a acestui raport comparativ, eventual si la intervale de timp mai mici de un an, ofera posibilitatea unei interventii manageriale oportune pentru a se evita o deteriorare semnificativa a situatiei fata de un raport considerat optim;

5 - compararea grupei C - "Cheltuieli în avans" cu segmentul grupei I "Venituri în avans" care se refera în mod strict la veniturile înregistrate în avans. Aceste elemente desi au un continut formativ diferit ele prezinta importanta din punct de vedere patrimonial deoarece trebuie sa se afle într-un anumit echilibru. Cheltuielile în avans se refera la cheltuielile cu reparatiile capitale neprevazute, reparatiile curente si reviziile tehnice, abonamentele, chiriile etc. care se suporta esalonat în exercitiile financiare viitoare, în timp ce veniturile înregistrate în avans sunt formate din: veniturile anticipate (încasarile din chirii, abonamente etc.) si veniturile de realizat aferente exercitiilor financiare urmatoare (vânzarile cu plata în rate), respectiv încasarile sau creantele aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate.

Este, de asemenea, de remarcat si în cazul analizei pe orizontala a bilantului, utilitatea aplicarii metodei comparatiilor pentru caracterizarea dinamicii raporturilor dintre grupele si posturile acestei raportari contabile, pe intervale de 4 - 5 ani, dar si în statica, prin efectuarea de comparatii cu niveluri optime sau limite critice, precum si cu indicatori similari înregistrati de alti agenti economici.

Nota: Pe baza informatiilor sintetizate în bilant pot fi individualizati urmatorii indicatori:

Total active = "A" + "B" + "C":

Active curente = "B" + "C":

Datorii curente = "D" + "H" + Venituri înregistrate în avans:

Datorii totale = Datorii curente + "G":

Capital angajat = Capital propriu + Capital împrumutat = "J" + "G":

Capital propriu = Capital si rezerve = "J"

Capital împrumutat = Credite pe termen mai mare de un an = Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an = "G"

Capital permanent = Capital angajat + Subventii pentru investitii:

Analiza ratelor financiare

În practica curenta de analiza a starii financiare a unui agent economic folosind informatiile sintetizate în raportarile contabile se utilizeaza, în general, 5 grupe de indicatori interdependenti, al caror continut informational se completeaza reciproc, constituind un ansamblu coerent si fundamental fara a exclude luarea în considerare si a altor indicatori specifici în vederea caracterizarii unor domenii distincte ale activitatii economico-financiare.

Cele cinci grupe de indicatori de expresie financiara sunt titularizate astfel:

1- grupa indicatorilor de performanta financiara;

2- grupa indicatorilor de eficienta a utilizarii activelor circulante;

3- grupa indicatorilor de lichiditate;

4- grupa indicatorilor care exprima gradul de îndatorare-solvabilitate;

5- grupa indicatorilor actiunilor si dividendelor.

Analiza indicatorilor de performanta financiara

Sistemul indicatorilor de performanta financiara a activitatii agentilor economici este determinat pe baza informatiilor sistematizate în bilant sau în situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si respectiv în contul de profit si pierdere sau în situatia rezultatelor financiare, prezentând un interes deosebit în contextul analizei starii financiare a acestor unitati.

Indicatorul de performanta care ocupa un loc central în cadrul

analizei economico-financiare îl reprezinta rata rentabilitatii financiare (Rrf), care exprima capacitatea unui agent economic de a genera profit net ca rezultat al folosirii capitalurilor proprii. Calculul acestui indicator se realizeaza prin raportarea rezultatului net al exercitiului financiar la capitalurile proprii înregistrate, de regula, la sfârsitul anului.

Se apreciaza o marime corespunzatoare a ratei rentabilitatii financiare daca aceasta este mai mare decât rata medie a dobânzilor pasive acordate de banci pentru depozitele bancare. În caz contrar este mai avantajoasa depozitarea capitalului la o banca care va oferi posibilitatea obtinerii unui câstig mai mare.

Nivelul relativ al rentabilitatii este, de asemenea, dimensionat si pe baza unor indicatori complementari, cum ar fi:

- Rata rentabilitatii economice (Rre) care poate fi calculata în trei variante:

a)

În scopul evitarii unui proces de decapitalizare a agentului economic este necesar ca aceasta expresie a ratei rentabilitatii economice sa aiba o marime care depaseste rata inflatiei.

b) , în care:

Rec este rezultatul economic, ca forma a rezultatului brut al exercitiului obtinut înainte de plata impozitului pe profit si a dobânzilor aferente creditelor contractate.

Nota: La calculul ratei rentabilitatii economice se poate folosi la numitor, în locul indicatorului "Total active", "Activul economic" care este reprezentat de suma: Active imobilizate + Active circulante nete. Activul economic nu include activul format pe baza capitalurilor atrase în mod gratuit (datoriile de exploatare, respectiv: Datoriile ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an si Veniturile înregistrate în avans).

c) , în care: capitalurile permanente sau resursele permanente (stabile) sunt reprezentate prin suma capitalurilor proprii, datoriile ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an precum si de suma subventiilor pentru investitii. Aceasta relatie de calcul a ratei rentabilitatii economice este o expresie a eficientei cu care au fost utilizate capitalurile permanente ca resurse financiare globale de care a dispus agentul economic, fara a lua în consideratie resursele financiare temporare (datoriile curente), care au termene de plata mai mici de un an.

Nota: Daca este necesar, pentru rata rentabilitatii economice poate fi calculata si o expresie în termeni reali, prin aplicarea formulelor propuse de Fisher, astfel:

- atunci când rata inflatiei nu depaseste 10%:

,

- în cazul unei rate a inflatiei care este formata din doua sau trei cifre:

- Rata rentabilitatii veniturilor totale (Rrvt) ,

- Rata rentabilitatii cheltuielilor totale sau rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrct) ,

- Rata rentabilitatii resurselor consumate pentru cifra de afaceri (Rrrc) ,

- Rata rentabilitatii vânzarilor (Rrca) ,

La calculul acestui ultim indicator la numaratorul raportului poate fi folosit ca alternativa si rezultatul (profitul sau pierderea) obtinut ca diferenta între cifra de afaceri si cheltuielile de exploatare aferente acesteia sau, rezultatul net al exercitiului financiar, dupa cum se considera ca se obtine un indicator cu o semnificatie mai buna pentru interpretarea ratei rentabilitatii vânzarilor, astfel:

Un model specific de analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare care poate fi construit este prezentat în continuare.

Modificarea totala a ratei rentabilitatii financiare

, din care:

-Influenta modificarii multiplicatorului capitalurilor proprii

-Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

-Influenta modificarii ratei marjei nete

Nota

Notatia "Vrcp" este folosita pentru a simboliza indicatorul "Rata rotatiei capitalurilor proprii" ("Numarul de rotatii al capitalurilor proprii") care se calculeaza astfel: , iar forma Ratei rentabilitatii vânzarilor simbolizata cu , este denumita si "Rata marjei nete". O pozitie interesanta în acest sistem de relatii o detine indicatorul "Multiplicatorul capitalurilor proprii" (Mcp) care evidentiaza si gradul de îndatorare al agentului economic, prin prisma raportului dintre datoriile totale si capitalurile proprii, fapt ce rezulta din relatia:



Analiza indicatorilor de eficienta a utilizarii

activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor, ca expresie a eficientei utilizarii acestora, prezinta un interes aparte în contextul analizei economico-financiare, deoarece aceasta constituie un indicator de politica comerciala. Se semnalizeaza o activitate performanta atunci când viteza de rotatie a activelor si în special a celor circulante, ca element component cu rol dinamic definitoriu, este în crestere, deoarece favorizeaza marirea masei profitului printr-un rulaj sporit al activelor în cadrul fazelor ciclului economic, generic sintetizat, prin formula: bani - marfa - bani.

Eficienta utilizarii activelor circulante de care dispun agentii economici este apreciata prin indicatori care au la baza procesul de transformare a capitalului pe un circuit în care resursele banesti sunt folosite pentru achizitionarea materiilor prime, materialelor si energiei, a serviciilor si lucrarilor executate de terti, în continuare acestea sunt folosite în procesul de productie sau de realizare a serviciilor, parcurgând unele stadii intermediare specifice pentru ca apoi produsele finite sau serviciile sa fie vândute si deci încasata contravaloarea lor. În final se obtine, prin urmare, reconstituirea formei banesti a elementelor care prin parcurgerea ciclului economic s-au transformat în produse finite sau servicii.

Indicatorii care exprima eficienta utilizarii activelor circulante sunt:

- numarul mediu de rotatii al activelor circulante (n);

- durata medie în zile a unei rotatii (d)

în care:

Ac - valoarea medie a activelor circulante;

Z - numarul de zile calendaristice ale perioadei pentru care se face calculul vitezei de rotatie;

CA - cifra de afaceri.

În afara indicatorilor care masoara viteza de rotatie, eficienta utilizarii activelor circulante este apreciata si cu alti indicatori sintetici a caror semnificatie pune în valoare raportul dintre efectul economic obtinut prin utilizarea activelor circulante si efortul financiar materializat în valoarea medie a acestor active, cum ar fi:

- productia exercitiului la 1000 lei active circulante,

, în care Q reprezinta productia exercitiului

- valoarea adaugata la 1000 lei active circulante,

, în care cu VA s-a notat valoarea adaugata

- cifra de afaceri la 1000 lei active circulante,

- venituri totale la 1000 lei active circulante,

, în care cu Vt s-au notat veniturile totale,

- rezultatul net al exercitiului financiar la 1000 lei active circulante,

, în care Rn reprezinta rezultatul net al exercitiului

Analiza factoriala a dinamicii vitezei de rotatie a activelor circulante, exprimata prin indicatorul "durata medie în zile a unei rotatii", are în vedere sistemul:.

Sistemul factorial al analizei duratei medii în zile a unei rotatii

prin prisma modificarii cifrei de afaceri si a valorii

(stocurilor) medii a activelor circulante

Felul modificarii

Modificarea absoluta a duratei medii în zile a unei rotatii a activelor circulante

Modificarea totala a duratei medii în zile a unei rotatii,

din care:

-Influenta modificarii cifrei de afaceri

-Influenta modificarii valorii medii a activelor circulante ,

din care:

-influenta modificarii stocului mediu de resurse materiale, productie în curs de executie, produse, ambalaje si marfuri

-influenta modificarii valorii medii a creantelor

-influenta modificarii soldu- lui mediu al investitiilor financiare pe termen scurt si al disponibilitatilor banesti din casa si conturi la banci

Sistemul factorial al analizei valorii medii a stocului de active

circulante prin prisma modificarii cifrei de afaceri realizata în medie într-o zi si a vitezei de rotatie a activelor circulante

Felul modificarii

Modificarea absoluta a valorii medii a activelor circulante

Modificarea totala a valorii medii a activelor circulante,

din care:

- Influenta modificarii cifrei de afaceri realizata în medie într-o zi

- Influenta modificarii duratei medii în zile a unei rotatii

Sistemul factorial al analizei rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri prin prisma modificarii valorii medii a activelor circulante, a vitezei de rotatie a activelor circulante si a ratei rentabilitatii vânzarilor

Felul modificarii

Modificarea absoluta a rezultatului din exploatare

Modificarea totala a rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri,

din care:

- Influenta modificarii valorii medii a activelor circulante

- Influenta modificarii numarului mediu de rotatii al activelor circulante

- Influenta modificarii ratei rentabilitatii vânzarilor

Semnificatia notatiilor folosite:

- rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri;

Ac - valoarea medie a activelor circulante;

CA - cifra de afaceri;

- numarul mediu de rotatii al activelor circulante;

- rata rentabilitatii vânzarilor.



loading...








Document Info


Accesari: 6815
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )