Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ANOREXIA NERVOASA SI BULIMIA - SEMNAL DE ALARMA PENTRU MEDICII DENTISTI

medicina




Anorexia nervoasa si bulimia - semnal de alarma pentru medicii dentisti


Introducere





Bolnavii îsi controleaza cresterea în greutate prin varsaturi provocate voluntar, exercitii fizice excesive, suprasolicitante, abuz de laxative si de diuretice.

Conform statisticilor :

14 din 100000 oameni sufera de bulimie (3,7-16 % din 100.000 locuitori)5

afecteaza în special adolescentii si feme 343j91d ile tinere (1-2% adolescentele pâna la 18 ani, 1-4% din femeile între 18-30 de ani).

1 din 10 pacienti sunt barbati.

1/3 din cei care sufera de bulimie au un istoric de anorexie.

1/3 din cei care sufera de bulimie au un istoric de obezitate.

Prevalenta creste îngrijorator pe masura ce creste statutul socio-economic.

În 75% din cazuri, triada: preocupare excesiva în legatura cu mâncarea si, de asemenea evitarea alimentatiei, scaderea cu 25% sau mai mult din greutatea ideala si amenoreea, sugereaza diagnosticul de anorexie nervoasa. Daca consumul alimentar excesiv nu este urmat de scadere în greutate, vorbim de bulimie.


Material si metoda


Esantionul este alcatuit din 6 pacienti, atât de sex feminin, cât si de sex masculin, cu vârsta cu prinsa între 12 si 50 de ani, diagnosticati cu anorexie nervoasa sau cu bulimie.

Cea mai comuna si dramatica leziune dentara întâlnita în urma refluxului gastric este erozinea smaltului dentar .

Caz 5 - 28 ani   Datorita scaderii drastice a ph-ului, si, mai ales, tulburarilor nervoase pe care le prezinta pacientii cu anorexie si bulimie (bruxismul este si el asociat), se constata o crestere semnificativa a frecventei aparitiei leziunilor cuneiforme (carii de colet). La acest tip de pacienti, leziunile au si localizari atipice în zone cu autocuratire mai activa.

Leziuni cuneiforme

Tinerele adolescente care urmeaza diverse diete si care prezinta amenoree, dar fara tulburari de alimentatie si cele nedeclarate cu asemenea tulburari, prezinta acelasi risc de scadere a densitatii osoase ca si pacientele anorexice. Aportul insuficient de calciu în perioada copilariei si adolescentei poate sa duca la afectarea maturarii osoase, intensificând astfel manifestarile osteoporozei dupa vârsta de 40-45 de ani. Consumul tot mai mare al bauturilor cu continut de cofeina, în defavoarea laptelui este cauza aborbtiei reduse de calciu în organism.

Desi pacientii cu bulimie tind sa aiba o prevalenta a gingivitelor mai mare, prin afectarea calitativa si cantitativa a secretiei salivare si printr-o igiena orala defectuoasa, studiile de specialitate au demonstrat ca pacientii cu boli de alimentatie nu prezinta un grad mai mare de afectare a parodontiului marginal2,7. Cu toate ca pacientii bulimici au incidenta crescuta a gingivitelor, nu a fost semnalata aparitia parodontitei marginale cronice profunde si a resorbtiilor osoase orizontale sau verticale, deoarece majoritatea pacientilor sunt de vârsta tânara.

Leziunile de la nivelul mucoasei orale, localizate în special pe palatul moale si faringe sunt, fara îndoiala, semnele cele mai cunoscute din bolile de alimentatie4,6,9; acestea apar în urma introducerii în cavitatea orala a diverselor obiecte straine cu scopul provocarii varsaturilor. Într-un studiu se mentioneaza un caz cu o leziune sângerânda localizata în 1/3 posterioara a limbii, provocata prin introducerea unei linguri pentru provocarea varsaturii în urma unui episod de hiperfagie.

Alta leziune specifica bulimiei este cheilita angulara9; aceasta apare ca manifestare a infectiei cronice cu Candida albicans, care în mod normal este prezenta în organism si devine patogena în conditiile tuburarii microbiocenozei cavitatii orale. Candidoza orala este asociata atât cu tulburarile de nutritie, cât si cu disfunctia salivara; asadar, cheilita angulara se trateaza ca o forma a candidozei orale cronice. Leziunile mucozale, cum sunt cele produse prin traumatizare directa cu obiecte straine se infecteaza ulterior cu Candida, devenind atrofice si eritematoase; se face diagnosticul diferential al acestor leziuni cu cele de etiologie specifica sau traumatica.

Alte manifestari ale mucoasei orale sunt: glosite si ulceratii; în etiologia acestora se presupune ca intervin diferite avitaminoze, în special lipsa factorului intrinsec Castle (vitamina B12), folati sau deficitul de fier.


3

2 4 5






Cheilita angulara Glosita rombica mediana Ulceratia mucoasei jugale Glosita marginala


Inflamatia glandelor salivare, cel mai frecvent fiind implicate glandele parotide, uni-sau bilateral si sialoadenita sunt caracteristice tulburarilor de alimentatie. Sialadenita prezenta in unele cazuri a putut fi confirmata prin examen histopatologic. Inflamarea glandelor parotide si alte tipuri de sialadenita, fara o cauza organica evidenta, apar numai la pacientii care-si induc varsatura, în urma unui episod de hiperfagie9.



Saliva poate sa fie influentata cantitativ, prin tulburarea fluxului salivar si/sau calitativ, prin tulburarea compozitiei chimice a acesteia. Este cunoscut ca în urma scaderii fluxului salivar creste incidenta cariilor dentare, a altor infectii orale si a hipogeuziei. Pacientii bulimici au fluxul salivar scazut în comparatie cu persoanele fara tulburari de alimentatie; în cazul prezentei sialadenitei, fluxul salivar este foarte scazut.


Rezultate


Etiopatogenia leziunilor dentare depinde, asadar, de tipul de alimente consumate, modul de consum al acestora, nivelul socio-economic, igiena orala, precum si de tipul de personalitate individuala. Mucoasa orala este un marker excelent de depistarea a eventualelor boli generale care se pot manifesta uneori cu precadere la nivelul cavitatii orale.

Rata fluxului salivar, compozitia biochimica a salivei influenteaza, de asemenea, susceptibilitatea individuala la caria dentara. Medicatia antidepresiva folosita în tratamentul bulimiei sau anorexiei, are un efect antisialogog, crescând semnificativ incidenta cariei dentare; efect similar îl au si medicamentele folosite pentru inhibarea apetitului alimentar.

Mai multi cercetatori au ajuns la aceeasi concluzie, conform careia leziunile dentare, care devin clinic evidente în decurs de 2 ani, sunt mult mai frecvente în cazul pacientilor cu diverse (sub)tipuri de boli de nutritie, decât în cazul persoanelor fara astfel de manifestari6,1.


Concluzii


Medicii dentisti sunt recunoscuti ca fiind primii specialisti care se întâlnesc cu manifestarile acestei maladii si ar trebui sa fie si primii care o semnaleaza.

Trebuie acordata o importanta mai mare manifestarilor de eroziune si ulceratie de la nivelul mucoaselor, pentru ca acestea preceda cu mult manifestarile generale si ne-ar facilita depistarea bolii într-un stadiu mai incipient. În cazul pacientilor bulimici, prezenta candidozei trebuie sa fie un semn de suspiciune, deoarece nu apare în mod normal la persoanele sanatoase. Manifestarile rebele la tratament ale candidozei orale, însotite de ulceratii jugale si cheilite angulare, pot fi un semnal de alarma pentru boala de nutritie, în special bulimia si anorexia nervoasa. Desi este un subiect frecvent tratat în literatura de specialitate si în continua crestere a incidentei, raportarea efectelor produse la nivelul cavitatii orale a fost în mica masura studiata si supusa atentiei. Subiectul principal al studiilor de specialitate a fost în legatura cu frecventa eroziunilor dentare, inflamarea glandelor salivare (sialadenita) si dezechilibrele biochimice la nivelul amilazei serice. Prin contrast, o mai mica importanta a fost acordata dezechilibrelor nutritionale si metabolice pe care aceasta maladie le creeaza la nivel sistemic, ele fiind, practic, factorul letal al acestei boli.


Bibliografie


Bidwell H., Dent D, Sharp J., Bulimia- induced dental erosiun in a male patient, Quintessence In, 1999, 30:135-148

Brown S., Bonifazi DZ, An overview of anorexia and bulimia nervosa and the impact of eating disorders on the oral cavity, Compendium, 1993, 140:1594-1608.

Cameron A., Widmer R., eds. Handbook of pediatric dentistry, 1st edn. London: Mosby, 1997:55

Öhrn R., Enzell K., Angmar-Mansson B., Oral status of 81 subjects with eating disorders, Eur J Oral Sci, 1999, 107:157-163

Oxford Handbook of clinical specialities, 2000

Philipp E., Willershausen-Zonnchen B., Hamm G., Pirke K., Oral and dental characteristics in Bulimic and anorectic patients, Int J Eat Disord, 1991, 4:423-431

Touys S., Liew V., Tseng P., Frisken K., Williams H., Beumont P., Oral and dental complications in dieting disorders, Int J Eat Disord, 1993, 14:341-347

Valena V., Young W.G., Dental erosion patterns fron intrinsec acid regurgitation and vomiting, Aust Dent J, 2002, 47:106-115

Zachariesen R., Oral manifestation of bulimia nervosa, Women Health, 1995, 22:67-76.












Document Info


Accesari: 3193
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )