BOLNAVUL DE TUBERCULOZ PULMONAR sl CATEGORIILE PROCESELOR PSIHICE
Afectivitatea *
Se pare, dupa cum s-au
facut unele aluzii, ca exista deosebiri
īntre afectivitate si emotivitate. Pe cīnd emotivitatea se refera
la
manifestari psihosomatice prin excelenta, situīndu-se pe
versantul
somato-psihic al vietii
afectivitatea angajeaza
interrelatiile uma-
ne, planul antropologic sau antropocosmic,
concretizīndu-se īn
sentimente si pasiuni (1). Totusi, fenomenele emotive nu pot fi
separate īn mod transant de ce'e afective, ambele constituind doua
fascicole mereu īn intercorelatie ale aceluiasi tot,
deosebindu-se
doar prin predominanta fie a elementelor somatice, fie a unor
trairi psiho-sociale.
Tuberculoza pulmonara, prin implicatiile
sale de or 24124h76y din orga-
nico-fiziologic, psihic si social, produce, cum s-a
vazut, unele dez-
ordini īn planul emotivo-afectiv al unui subiect uman, acesta
rapatīnd
astfel unele caractere specifice.
Prin ce se caracterizeaza afectivitatea
(termenul fiind luat īn
acceptia generala de plan emotivo-afectiv) tuberculosului ?
Viata acestuia este dominata de
frica, ce se manifesta fie sub
forma de teama obiectiva a bolii si de consecintele ei,
fie ca an-
goasa sau ca anxietate (2). Prezenta fricii īn planul emotivo-afec-
tiv al bolnavului determina cresterea emotivitatii īn
general, subi-
ectul manifestīndu-se īn felul acesta
prin hiperemotivitate, dar īn
acelasi timp, datorita obisnuintei cu pericolul,
si prin stari de
hiposensibilitate
īntr-adevar, asa cum observa Minkovski, obisnu-
inta conduce spre tocirea sensibilitatii, aceasta
tocire īntinzīndu-se
mai ales asupra domeniului afectiv, traducīndu-se prin atonie si
pasivitate, sau prin duritatea inimii cu privire la tot si la toate
(4).
* I. Alexandrescu
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMOWAB4
Alaturi de obisnuinta ou o anumirta
stare de lucruri la tocirea
sensibilitatii concureaza si replierea bolnavului
asupra sa īnsusi,
alungarea celorlalte preocupari īn favoarea
īngrijirii excesive . sanatatii īn felul acesta
mentalitatea vegetativa tinde sa invade'/c
psihismul Tuberculosul pulmonar devine foarte atent la cīt ma
nīnca, la ce manīnca si la ce bea, la cīt a crescut īn
greutate, in
teresīndu-1, īn mod
destul de exagerat, persoana sa. Ca o consc
cinta, se exteriorizeaza - cum s-a accentuat - printr-un
egocen
trism extrem īn asemenea situatie, īn
cadrul egocentrismului se
constata o hipotrofiere a sentimentelor. La acest nivel al condui-
tei creierul este mai putin accesibil subtilitatilor si
furtunilor vietii
afective evoluate (1). Evident, īnsasi ambianta de spital
concu-
reaza la slabirea afectivitatii īn raport de plenitudinea vietii din
afara zidurilor sanatoriului, oamenii dintr-un stationar, traind
din
amintiri, hranindu-se cu sperante, proiectīndu-se anemic īn diverse
situatii,
sentimentele lor se subtiaza. Fata de viata care curge
su-
voi dincolo de incinta spitalului,
īn interiorul acestuia oamenii se
manifesta prin tenuitate. Reactiile rarefiate ale acestora reprezinta
īnsa o usa de patrundere īn psihic a anesteziei afective. Ca
sa avem
o reprezentare a modalitatii de manifestare a anesteziei afective
este suficient sa ne gīndim la deportatii din
timpul celui de-al doi-
lea razboi mondial care-si povestesc nenorocirile Povestitorul
re-
lateaza cu un ton monocord, cu o voce terna si
incolora, cu o
mimica saraca. El nu este miscat deloc de ceea ce
relateaza. Ne
gasim īn fata unui lezat al fortelor vii
si īn acest caz sīntem īn-
dreptatiti a vorbi despre o anestezie afectiva (1). Sau
sa patrundem
cu imaginatia īntr-un lagar de prizonieri. "Acestor oameni
carora
li s-a impus un numar matricol si li s-a smuls numele, li s-a ridi-
cat totodata tot ce-i lega de societate". Prizonierul nu mai e
nici
"mecanicul", nici "jucatorul din echipa de fotbal", nici "membrul
de partid", nici
sotul, nici tatal. El a lasat acasa "personajul sau,
toate responsabilitatile sale". Este singur, privat de
imensa forta
a unui mediu organic. Este īntr-o lume unde el nu are loc, īntr-o
vacanta a vietii (3). Prizonierul prezinta un fel de
rana a vietii
sale sentimentale - zice Fraisse -, asteapta mereu stiri, cu ne-
rabdare si cu teama, traind ca īntr-un desert.
Ajunge astfel la un
fel de indiferenta fata de ce-i īn jurul sau, īnoereīnd
totodata a
simti si a iubi. īn felul acesta se lasa īn voia imaginatiei si anco-
ou runnnrvLOMA piu-hona tt
f arii forta īn depresiune.
La un moment dat el nu mai stie
traieste >i se postc.i/.i īntr-o lunga asteptare a vietii.
Viata
psihica a tuberculosului cronic seamana īntrucītva cu
tra a pri/.onicrului.
Suferinta sa
morala se epuizeaza
devine
nona.
Cu alte cuvinte, printr-o adaptare extrema, prin repetitia
evenimentelor cotidiene, se slabeste sensibilitatea, se
atenueaza to-
nalitatea
afectiva. De aceea bolnavii cronici de tuberculoza
pulmonara se exteriorizeaza mare parte din timp printr-un fel de
"pustiire afectiva". Totusi, din cīnd īn cīnd, ca niste
"jupuiti de
vii", devin
extrem de sensibili īn
astfel de situatii, alimentīndu-se
ilmtr-o disponibilitate
emotivo-afectiva,
pastrata īn adīncul sufle-
tului lor, ei
se manifesta prin emotii puternice si sentimente de
mare finete si de o deosebita intensitate. In asemenea
īmprejurari,
(endintele
afective sīnt traite profund, īnsa cu specificarea ca apar
unele īncercari de mascare a realitatii. Ca o
consecinta, ei nu pot
ramīne mult timp disponibili si astfel cauta sa se
fixeze din nou.
Pentru acest lucru li se ofera doua sanse : 1) o īnvestire
afectiva
īn ei īnsisi, ceea ce este egal cu egocentrismul ; 2) o īnvestire
spre
lumea exterioara prin intermediul imaginatiei (3).
Acestea sīnt cele doua perspective ale
exteriorizarii tubercu-
losului pe plan emotivo-afectiv,
care trebuie īntelese ca doi poli ai
afectivitatii bolnavului, aceasta dirijīndu-se pe fondul unei
angoa-
se sau anxietati continue, care niciodata nu dispare total,
cīnd
spre unul, cīnd spre celalalt. Insistīnd asupra anxietatii,
se poate
spune ca aceasta, stapīnind psihicul bolnavului īn toata
profunzi-
mea sa, poate cel mult a fi disimulata sau voalata, dar nu li-
chidata.
īn fond, cei doi poli afectivi ai tuberculosului
reprezinta li-
mite extreme īn
realitate, viata afectiva, sau mai bine-zis ideo-
afectiva a bolnavului, este mult mai nuantata si
dinamizata sau
atenuata de numeroase mobiluri si elemente de continut
Totusi,
unele sīnt mai frecvente. Iata, īn raport de rezultatele obtinute
de
noi prin aplicarea pe un lot de 150 bolnavi din Sanatoriul Bīrnova
Iasi (100 īn 1972 si 50 īn 1979) si pe un lot de 50 de
studenti si
elevi de la Preventoriul
de tuberculoza pulmonara din Iasi, mobi lurile cele mai des īntīlnite, prin aplicarea frazelor de
completat.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZĂ PULMONARA
Ion se simte cel
mai
fericit cīnd
īnainte de orice lu-
cru,
el prefera
Mi-e frica īntotdea-
una
de...
Eu doresc din tot su-
fletul...
Bucur gīndeste ca vi-
itorul sau
Ceea ce-l
īngrijoreaza
pe Florin este...
doarme...
sta la masa... se distreaza...
(bolnavii
cronici)
se plimba... doarme... (bolnavii noi)
doarme...
poate sa viseze... se plim-
ba... asculta muzica... este iubit...
(ele-
vii si studentii)
o
masa buna... sa gīndeasca... sa bea...
(bolnavii cronici)
sa gīndeasca... linistea... mīncarea...
(bolnavii noi)
sa
gīndeasca... sa cugete... linistea...
sa citeasca... sa manīnce... (elevii ti
studentii)
moarte... īntuneric... (bolnavii cronici)
moarte... boala... necazuri (bolnavii
noi)
īntuneric... moarte... diavol... (elevii
si studentii)
sanatate... fericire... (bolnavii cronici)
sanatate...
un viitor bun... (bolnavii
noi)
sa
fiu sanatos... sa traiesc... fericire
(elevii si studentii)
este nesigur... periculos... relativ...
īncarcat cu necazuri... (bolnavii cro-
nici)
va fi
putin fericit... este īn mina
doc-
torilor., este partial primejduit...
(bolnavii noi)
este
nesigur... este cu surprize... estt
nefericit nu e te frumos... (elevii ti
studentii)
boala situatia moartea... (bolnavii
cronici)
boala...
moartea... neajutorarea...
(bol-
navii noi)
singuratatea... īntunericul... soarta...
viitorul... moartea... (elevii si studen-
tii)
HOLNAVVL DS TUBERCULOZA PULMONARA
|
Singurul lucru pe ca- |
|
Destinul meu este... |
|
F.ite neīncrezator īn |
sanatatea... sa supravietuiesc... Bol-
navii
cronici)
sanatate... fericire... (bolnavii noi)
sanatate...
liniste... o clipa de ferici-
re... noroc...
(elevii si studentii)
de om
bolnav... nesigur... greu. . (bol-
navii cronici)
nesigur... īntunecat. . scris pe frunte
(bolnavii noi)
necunoscut...
nesigur... necrutator... im-
previzibil... (elevii si studentii)
este bolnav... (bolnavii cronici)
nu
este sigur pe ziua de mīine... nu
stie daca va scapa... sufera... (bolnavii
noi)
a
avut numai deceptii... este neputin-
cios... īi
lipseste sanatatea... a
suferit
mult... (elevii si studentii)
sanatatea... (bolnavii cronici)
Visul meu de totdea- - sanatatea... (bolnavii noi)
una este - sa traiesc... sa fiu iubit... un colt de
verdeata... (elevii si studentii)
Din completarea frazelor de mai sus, orice neavizat constata
o tematica comuna la cele trei categorii de bolnavi
si-si da seama
i\i tuberculoza
genereaza o ideatic
depresivo-nostalgica, īn sfera
afectiva vibrīnd prelung corzile cu tonalitatea cea mai grava.
Comentariile sīnt de prisos.
Dupa toate acestea nu ne mai ramīne altceva de
facut decīt sa
dam cīteva procentaje prin care sa surprindem prezenta īn
dina-
mica psihica a bolnavilor a unor dominante, a unor continuturi
ideo afective si a unor elemente
specifice.
A) Existenta unor dominante
Dominanta
sanatatii : bolnavi preocupati ideo-afectiv con-
tinuu de sanatate = 96%.
Dominanta bolii bolnavi obsedati de boala 52<!7 -
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
t
B) Existenta unor continuturi ideo-atective >
inhibitoare fata de viata '"
Reprezentarea nefericirii la 10% dintre bolnavi
Neīncredere īn viata la 18% "
Grija manifesta fata de boala la 22% "
Deznadejde la 8% fv
5 Teama de moarte la 10% ' "
Gīnduri de suicid la 4% "
Teama de a nu mai fi iubit la 2% "
Depresie manifesta la 24% "
Teama de munca la 2% "
Sentimentul nerealizarii la 10% "
Teama de oboseala la 12%
Ideea de repaus excesiv la 18% '
Deceptie fata de viata la 12% "
Irascibilitate la 68%
Anxietate manifesta la 42% "
Regretul nefolosirii rationale a vietii la 4% "
Fin£ neliniste la 54% t
Suspiciune a tot si a toate la 16% "
Plictiseala la 6%
Preocupare excesiva fata de
consecintele alcoolului la 6% "
C) Existenta unor continuturi ideo-afective
excitative fata de viata
Dorinta de realizare la 16% dintre bolnavi
Speranta fata de viitor la 34% "
Aspiratie catre fericire la 38% "
Dorinta de distractie la 38% m
5 Gīnduri de "marire" la 16% "
Iubire de viata la 10%
Dorinta de succes la 2% "
Dorinta de a munci la 26% "
Dorinta de a-si realiza idealul la 4% "
Tendinte hedonice la 18% "
Dorinta īn acceptia de vointa la 20% "
Copiii ca dominanta la 20% "
Creatia ca ideal la 4% "
i V A V U L DE TUBERCULOZA PULMONARA
D) Convertiri excltative
i l'reocupare de haine
l'reocupare de moda
la
la
4% dintre bolnavi
/ dintre bolnavi
E) Elemente specifice
l Insomnie
Lrotism
Interiorizare
excesiva
l Capacitate crescuta de
reflectie
Religiozitate
*», Grija de alimentatie
?, Existenta
unui violon d'Ingres"
la 6% dintre bolnavi
la 32o/0 m
la 86«/o
la 40o/ h
la 8<>/o "
la 20o/0 n
la 60/0
l
inīnd seama de precizarile de mai sus, se vede, deci, ca nu
cl)uic sa īntelegem ca tuberculosii
pulmonari nu-s capabili de sen-
timente nobile, sau ca pe acestea si le
manifesta numai īn perioa-
dele de excitare a
afectivitatii. Dimpotriva, trecīnd peste notele
upeiifice ale
personalitatii tuberculosului, īn raport de personali-
iiUe.i
premorbida a bolnavului, de vīrsta studii, de educatia pri-
inii.i si de circumstantele īn care-si
manifesta personalitatea, asa
rum exista tuberculosi
psihopati, exista destul de multi care sīnt
animati
de cele mai frumoase sentimente.
2. Vointa
Dupa socul emotiv suportat
de subiect la īnstiintarea ca este
b lnav de tuberculoza
pulmonara si dupa scurgerea perioadei de
obisnuinta cu ideea
maladiei, adica dupa trecerea cu succes a fazei
de criza psihica, acesta īncepe sa fie animat de vointa
de vin-
decare
Vointa de vindecare la
tuberculos nu rezida numai īn cuget,
īn actul de deliberare si de decizie, iar ca o consecinta
numai īn-
tr-o actiune dirijata constient, ci prezinta caracter
de mobilizare a
celor mai
profunde substraturi psihice si organice, caracter de act
instinctual īn vederea vindecarii, bolnavii fac tot ce le sta īn
pu-
tinta īn ceea ce priveste alimentatia si
medicatia Vointa de vin-
decare sustine, īn acelasi timp, speranta vindecarii
si reintegrarii
īn societate si conserva interesele bolnavilor, structurate īn
cursul
- Psihicul bolnavului de tuberculoza pulmonara 218
PSJHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
vietii premorbide.
Actul voluntar, īn genere, dublat de speranta
reintegrarii īn societate, este confirmat de activitatile
trecute de
noi īn revista īn cursul lucrarii : citit, activitati
artistice, manuale
etc. Multi dintre bolnavi, concomitent cu executarea
minutioasa a
ordonantelor medicale īn vederea vindecarii, īnvata
limbi straine,
activitate care cere disciplina, vointa ferma, īsi
completeaza cul-
tura de specialitate, se initiaza īn probleme de filosofic. La unii
cronici īnsa, cu numeroase internari, cu unele interventii
chirurgi-
cale etc., ca o
consecinta a multiplelor stressuri apropiate cronolo-
gic, adeseori īn serie, intervine o sleire a capacitatii de
rezistenta
organica si psihica si se instaleaza un autentic "taedium vitae".
Nu este vorba numai de o scadere a capacitatii de
actiune, ci de o
coplesire a tendintei de a actiona. In acest caz, bolnavii nu mai
spera, nu-si mai pun probleme, iar īn ultima instanta devin inca-
pabili de a lua o decizie.
Perspecma de mai sus este cunoscuta prin termenul de
abu-
lie. Cazurile de abulie printre tuberculosi sīnt īnsa foarte
rare.
Mai frecvente sīnt cazurile de hipobulie, de scadere a
activitatii
voluntare, de subiecti care, sub diferite pretexte, īncep un lucru ">i
repede īl abandoneaza, nu din pricina oboselii, ci pentru ca
dorin-
ta de a actiona este parazitata de o
motivatie negativa sau de
intrarea īn actiune a mecanismelor de aparare a
eului, vointa de-
venind astfel deficitara.
Nu rar īntr-o clinica de ftiziologie se īntīlnesc
si hiperbulici,
bolnavi cu o activitate exagerata. Acestia īnsa,
actionīnd necontro-
lat, dezordonat, se epuizeaza usor si dupa o perioada
hiperbulica,
urmeaza una hipobulica.
3. Intelectul
Investigarea functiilor cognitive
demonstreaza ca, īn linii ge-
nerale, suferinzii de tuberculoza pulmonara se
exteriorizeaza prin
tr-un intelect plenar, ca boala nu provoaca, nici chiar prin
impli-
catiile pe care le nrezinta,
o diminuare a activitatii intelectuale īn
ansamblul ei. E drept, la unii bolnavi, īn perioada de evolutie,
concomitent cu unele tulburari afective acute, se constata si o
sca-
dere a starii vigile a constiintei
si, ca o consecinta,
īn unele ca-
zuri, o dezorganizare a functiilor intelectuale. Toate acestea re-
prezinta cazuri accidentale, legate de unele perturbatii
afective, la
cian tttdsuym' ,-vg re*f<(<
DE TUBERCULOZA PULMONARA
unii subiecti
acestea fiind generate de grave tulburari organice īn
ce priveste
functionalitatea fiecarui proces psihic īn parte,
datorita
situatiei specifice īn care se gaseste bolnavul, pot apare
|i0i indic unele
dificultati īn
aceasta perspectiva, pentru a avea o
Imagine neta
asupra capacitatii intelectuale a bolnavului de tuber-
i iilo/,a pulmonara, sa trecem īn revista procesele de
cunoastere.
a) Perceptia
Cu exceptia unor cazuri cu evolutie
grava, cu stari preletale,
organice, cīnd pierderea constiintei stimulilor
lumii exterioare este
pi bi i ic totala, iar bolnavii se manifesta prin
fenomene delirante
ti prin
halucinatii, īn general prin halucinatii vizuale, īn care si-
iiuiic se mentin uneori timp mai īndelungat unele
elemente rezi-
duale perceptia
bolnavului de
tuberculoza pulmonara nu este afec-
ui.i Asemenea subiecti se
exteriorizeaza printr o
constiinta vigila,
4ictnie selectiva,
flexibila, īn raport de necesitatile adaptarii, prin-
ii o buna
asteptare perceptiva, prin perceptii clare, integrale.
A< este afirmatii sīnt valabile si pentru senzatii.
Datorita unor tulburari nevrotiforme
īnsa, la unii bolnavi se
poate constata episodic cresterea gradului de perceptibilitate a ex-
citantilor reali sau
scaderea gradului de perceptie a acelorasi exci-
tanti, deci
fenomene de hiperestezie ori de hipoestezie.
De aseme-
nea, tot īn cadrul tulburarilor nevrotiforme, sīnt posibile : mani-
festarea unor parestezii, diverse
cenestopatii, unele derealizari ca :
Mmtamīntul
de "presiune a evenimentelor", lipsa perceperii
timpului.
b) Observatia
Strīns legata de perceptie,
observatia bolnavului de tubercu-
loza pulmonara evolueaza īn limitele normalului.
Datorita unei
mobilizari motivationale,
printr-o stimulare a asteptarii de ceva
nou, de ceva salutar, neasteptat, uneori spiritul de observatie
al
tuberculosului pulmonar este mai viu decīt cel al omului sanatos.
c) Atentia
Daca bolnavul de
tuberculoza pulmonara este antrenat de sen-
zatii
si perceptii, ca si de un spirit de observatie, care nu
prezinta
īn general deficiente sau dificultati, nu acelasi lucru
se poate afir-
ma despre atentie. Tuberculosul pulmonar se exteriorizeaza īn
viata
sa cotidiana obisnuita
printr-o atentie mai slaba, mai cu seama īn
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ceea ce priveste
concentrarea. Aplicīnd pe lotul de bolnavi de la
Sanatoriul Bīrnova,
consemnat deja īn lucrare, proba tablitelor de
corectura Bourdon-Amfimov,
care consta īn bararea unor litere
īntr-un termen dat, la peste 50% dintre subiecti s-au gasit nume-
roase omisiuni, ceea ce īnseamna confirmarea unei diminuari J
atentiei ca : fixare, sustinere, concentrare.
Cum se explica dificultatile de
atentie īn cazul tuberculosului
pulmonar ?
Se pare ca acestea au doua
cauze : a) atentia se afla īn strīn
sa legatura cu motivatia. Numeroasele motivatii
negative ale bol-
navilor, multiplele conflicte intrasubiective pe care acestia le
tra-
iesc, concureaza la fenomenul de distractivitate sau de distragere
a atentiei. Ca atare
bolnavii nu mai prezinta o capacitate integra-
la de fixare si urmarire pe termen lung a unor obiective ;
b) difi-
cultatile de atentie pot fi determinate, de asemenea, de
gradul cres-
cut de fatigabilitate al bolnavilor pulmonari, fatigabilitatea tuber-
culosilor fiind constatata de catre toti
cercetatorii īn materie, fie
ca aceasta este obiectiva, fie ca este doar un fenomen
subiectiv de
autosugestie, o falsa oboseala.
Specific tuberculosului este si
faptul ca, īn ciuda predispozi-
tiei sale spre diminuare a capacitatii de concentrare a atentiei, īn
īmprejurarile īn care se angajeaza starea sanitara a sa,
deci direci
perspectiva sa de viata, potentialul de
concentrare a atentiei se ac
centueaza.
d) Memoria
Memoria bolnavului de tuberculoza
pulmonara, ca proces de
memorare, conservare, recunoastere si reproducere a
"obiectelor"
percepute sau a trairilor subiective, nu este afectata bazai.
Daca
totusi se constata unele tulburari, acestea sīnt determinate
de im-
plicatiile memorarii si actualizarii.
Asa dupa cum se stie, memorarea
presupune īntre altele si
concentrarea atentiei īn bune conditii asupra obiectelor din cīmpul
perceptiv sau asupra elementelor notionale pe care un subiect vrea
sa le īncorporeze mintal. Dificultatile de atentie
determina difi-
cultati de memorare si de reproducere.
Memorarea se sprijina, de
asemenea, ca si
actualizarea, pe legi-
le asociatiei si pe motivatie. Elementele
motivational-afective nega-
tive paraziteaza
procesele memoriei si astfel unii subiecti, īn anu-
mite situatii, se prezinta ca niste deficitari mnezici. k . <
<HH,NAVUL DE TUBERCULOZĂ PULMONARA
Tulburarile de memorare ale tuberculosului
pulmonar sīnt īn
..irīnsa
corelatie si cu
evolutia bolii. Asa de exemplu, īn starile
I nai ie grave, se pot constata
chiar amnezii; īn
cazurile cu delir,
rrmnezii sau paramnezii. īn general īnsa, tuberculosul pulmonar
n tulburari de memorie se exteriorizeaza
printr-o memorare nesa-
m facatoare
si prin uitarea unor evenimente din trecut, adica prin
hi i omnezii sau prin forme foarte
usoare de amnezii anterograde si
«Ic rememorare.
e) Imaginatia
Prin faptul unei spitalizari de
lunga durata, deci prin scoate-
ica
subiectului din cadrul preocuparilor sale diurne si prin obliga-
tia de a sta ore īntregi īntins la orizontala, tuberculosul pulmonar
prc inta
o imaginatie bogata, vie. El retraieste imaginativ scene
lin viata sa trecuta si
construieste
tablouri care privesc viitorul,
l.ira a cadea īnsa īn mitomanie sau
a aluneca īn pseudologii.
Prin-
ire bolnavi se gasesc si cazuri de
mitomanie si de pseudologii, dar
iNCsiea sAnt īn strīnsa
corelatie cu psihopatia sau cu alcoolismul.
f) Gīndirea
Ca si celelalte procese intelectuale, gīndirea
bolnavului de tu-
l>ciculoza
pulmonara evolueaza normal. Specificul ei se pare ca
nvida īn
cresterea gradului de reflexivitate. Interiorizarea tuber-
< tilosului se traduce printr-o mobilizare a cugetului, printr-o con-
I untare
a motivelor, printr-o ascutire a simtului critic. Bolnavul
ii/caza deci
abuziv de gīndire, fara īnsa a se abate de la legile lo-
p.icii, desi gīndirea sa are
un net caracter afectiv
īn acest sens, īn
f.īndirea bolnavului se pot
semnala continuu prezenta unor ele-
mente afective, pozitive sau negative, dupa caz si situatie, dupa
< iun si unele dorinte care pun problema unui transfer afectiv.
Asa,
unele bolnave tinere, sub 30 de ani,
doresc ca dupa īnsanatosire
s.i urmeze o
scoala de surori medicale, sa devina surori medicale
spre a trata bolnavii, spre a alina suferinta,
iar unii barbati, īn
.icclasi
scop sīnt dominati
de ideea de a deveni medici. O doam-
na īn vīrsta de 55 ani, profesoara pensionara,
celibatara, s-a ex-
primat fata de noi īn felul
urmator : "Doresc sa nu mai stau sin-
Rura. As vrea
ca, īntr-o forma sau alta, sa ma īntorc īn mijlocul
Tineretului pe care sa-1 iubesc, sa- sprijin, sa ajut sa-si īndepli-
neasca toate dorintele".
2 PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Corelate cu unele psihoze sau cu
suferinte nevrotice, se īntīl-
nesc si la tuberculosii pulmonari unele tulburari ale gīndirii
care
constau īn idei prevalente, obsesive sau delirante. Cel mai des īn-
tīlnit este sindromul hipocondriac, īn sensul unui rationament de
existenta eronat, īn trama caruia īsi afirma
prezenta unele suferinte
grave. Astfel de tulburari īnsa nu sīnt o
consecinta a tuberculozei,
ci a bolii psihice.
g) Concluzii privitoare la intelectul tuberculosului
Intelectul tuberculosului pulmonar
nu prezinta ca atare defici-
ente sau dificultati manifeste majore, nici īn pozitia
de bolnav
acut, nici īn pozitia de bolnav cronic. Totusi, la bolnavii cu un
tonus vital scazut, la cei macinati de un pesimism
sui-generis, ca si
la unii psihopati, prin implicatii afective si de mediu, se
pot con-
stata unele degradari intelectuale, la unii intelectul degradīndu-se
pīna la un adevarat marasm intelectual.
|
