Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




DEZVOLTAREA DINTILOR

medicina


DEZVOLTAREA DINTILOR


Dintii sunt formati din tesuturi calcifiate si au dubla origine: ectodermala (ce va forma adamantoblastele si smaltul) si mezodermala din care se vor diferentia: odontoblastele (formatoare de dentina), pulpa dentara, cementul.



Organul dentar trece in cursul dezvoltarii sale prin mai multe etape ce cuprind:

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   cresterea si diferentierea celulara adica proliferarea epiteliala, diferen­tierea tisulara, organogeneza,

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   mineralizarea tesuturilor dentare (calcifierea),

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   eruptia dentara insotita de cresterea radiculara,

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   uzura dentara si atrofia orizontala a parodontiului.

1. Cresterea dintilor

La embrionul de 6-7 saptamani, epiteliul bucal gingival se ingroasa prin diviziuni rapide, se infunda in tesutul mezenchinal subiacent formand creasta sau lama dentara primitiva, care va forma dintii temporari si din care prin proliferari succesive se va dezvolta si lama dentara secundara (da nastere dintilor permanenti).

Pe lamele dentare se formeaza cate 10 muguri (noduri) dentari. Din acesti muguri, prin procese de histodiferentiere in epiteliu si tesutul conjunctiv, ia nastere o structura in forma de clopot cu deschiderea spre maxilar. Partea epiteliala va forma organul smaltului (organul adamantin) in care se diferentiaza doua straturi distincte morfo-fimctional:

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   zona epiteliala exterioara sau stratul epitelial adamantin extern format
din celule rotunjite sau cuboide;

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   - zona epiteliala interioara a clopotului sau epiteliul adamantin intern
alcatuit din celule alungite, poliedrice numite adamantoblaste (ameloblaste),
dispuse perpendicular pe papila conjunctiva. Fiecare celula are cate o prelungire
fina, protoplasmatica catre papila dentara. Intre celule se gaseste substanta
fundamentala bogata in elemente fibrilare, ce trec de la celula la celula. Dincolo
de polul celular ce cuprinde nucleul, se intinde un alt strat de celule cuboide ce formeaza stratul intermediar, bogat in fosfataze, cu rol de mineralizare a smaltului. Intre stratul intermediar si epiteliul adamantin extern se gaseste o substanta fundamentala cu caracter mucoid.

Zona de la marginea clopotului, in care se face trecerea de la epiteliul extern la cel intern, are rolul inductor pentru formarea radacinii.

Mezodermul format din tesut conjunctiv vascular se invagineaza in interiorul clopotului formand papila dentara primitiva (papila conjunctiva) din care se vor diferentia: organul formativ al dentinei si schita pulpei dentare definitive. Papila conjunctiva este bogat vascularizata. Celulele situate la periferia papilei conjunctive se diferentiaza in celule speciale, alungite, dispuse in palisada, celule numite odontoblaste. Acestea apar dupa diferentierea ameloblastelor. Odontoblastele emit prelungiri distale, spre ameloblaste, prelungiri ce formeaza o retea bogata din care deriva fibrele Tomes. Odontoblastele au rol in formarea dentinei, contin fosfataza alcalina si transporta material mineral.

Epiteliul clopotului si papila dentara sunt invelite de sacul dentar primar formand mugurele (foliculul) dentar in care incepand din luna a V-a intrauterina, incep sa se formeze tesuturile dure ale dintelui si aparatului de fixare dinte-alveola.


1.1. Formarea coroanei necesita diferentierea si proliferrea celulelor capabile sa sintetizeze matricea proteica dura a smaltului, dentinei si sa o impregneze cu saruri de calciu.

Formarea dentinei se realizeaza pe baza retelei fibrilare (predentina) ce provine din pulpa dentara primitiva si contine precolagen care trece apoi in colagen. In acesta masa raman canalicule fine prin care trec prelungirile odontoblastelor (fibre Tomes). Depunerile sarurilor minerale au loc in jurul fibrelor Tomes (au rol in schimburile metabolice) iar predentina devine dentina. Depunerile de dentina se fac in straturi concentrice pornind de la exterior catre pulpa si pe masura ce procesul inainteaza odontoblastele se retrag ramanand numai fibrele Tomes inserate in canaliculii dentari. Dentina induce formarea matricei smaltului.

Formarea smaltului se realizeaza de catre ameloblaste dupa ce s-a depus primul strat de dentina. Functiile ameloblastelor sunt: formarea tiparului de coroana, organizarea odontoblastelor, formarea matricei smaltului.



Stadiile formarii smaltului sunt:

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   stadiul secretor, de producers a matricei cand ameloblastele devin
active, isi dezvolta reticulul endoplasmatic, sintetizeaza proteine, membrana
distala se plicatureaza, intre pliuri existand colagen ce va fi incorporat in stratul
intern al smaltului la jonctiunea amelo-dentinala;

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   - stadiul de reorganizare in directie longitudinala al organitelor celulare,
care se produce dupa formarea matricei, cand celulele sunt mai mici iar
structurile fibrilare din colagen se detaseaza usor de celula;

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   stadiul de preabsorbtie, caracterizat prin pozitia centrala a nucleului si
numeroase vezicule cu material mineral la jonctiunea ameloblastelor cu celulele
din stratul intermediar;

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   maturarea timpurie, cand veziculele de la capatul bazal al amelo­
blastelor au migrat spre capatul distal si depun cristalele de minerale paralel cu
fibrele formate in primul stadiu. In stratul extern al smaltului se gaseste fosfataza
alcalina care are rol in mineralizarea smaltului;

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   maturarea tardiva a matricei smaltului se realizeaza cu participarea atat
a ameloblastelor cat si a odontoblastelor, care au proprietatea de a absorbi apa si materialul anorganic si de a secreta mineralele care intra in matrice.


1.2. Formarea radacinii are loc dupa aparitia coroanei si se dezvolta
la locul de unire a stratului extern-intern al organului smaltului, prin cresterea
epiteliului in profunzime, ca o teaca. Cresterea in lungime a radacinii se reali­zeaza prin prelungirea tecii epiteliale, aparitia odontoblastelor si formarea
dentinei. Varful radacinii se ingusteaza prin depunere de dentina, ramanand
orificiul apical ce face legatura cu pulpa dintelui.

Din sacul dentar se diferentiaza: - elemente celulare (cementoblaste) ce formeaza o varietate de tesut osos numita cement, asigurand ancorarea fibrelor de membrana periodontala si - elemente fibrilare care vor intra in alcatuirea parodontiului fixandu-se pe osul alveolar si pe cement (fibre Sharpey).

Formarea osului alveolar: din osul maxilar format in profunzime,
o portiune inconjoara regiunea mugurilor dentari, apoi apar septuri interdentare,
iar fibrele Sharpey fac legatura dintre cement si os realizand ansamblul anatomo-
functional osteo-dentar. La inceput germenii dintilor de lapte si ai celor permanenti sunt asezati intr-o singura cavitate (alveola comuna) dupa care se separa
alveola dintilor temporari si ai celor definitivi.

Dezvoltarea dintilor permanenti - se produce din lama dentara
secundara diferentiata inca in viata intrauterina. Pe lama dentara secundara, din
mugurii dentari, se formeaza incet dintii permanenti prin aceleasi etape ca si cei
temporari, in primii 6-20 ani de viata. Cand fiecare dinte permanent s-a format
impinge prin osul alveolar si determina erodarea radacinii dintelui de lapte
(rizaliza) cu caderea lui. La scurt timp dupa acesta erupe dintele permanent.


Dezvoltarea dentitiei ideale depinde de:

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   formarea completa a dintilor,

-   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   &n 555g66f bsp;   dezvoltarea structurala normala a tesuturilor dentare,

eruptia fiecarui grup de dinti la timpul corespunzator, in spatiul adecvat si in relatie corecta cu ceilalti dinti.




Document Info


Accesari: 2912
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )