Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























FIZIO-PATOLOGIE BOALA

medicina




FIZIO-PATOLOGIE



Patologia functionala (F.P.) studiaza mecanismele de trecere de la functia normala la cea patologica, consecintele pt. organism, explica si interpreteaza modificarile functionale, stabileste legile generale de aparitie, evolutie si terminare, precum si mecanismele dezvoltarii proceselor patologice.




Acestea contribuie la intelegerea corecta si stiintifica a tulburarilor descrise clinic si prin examene de laborator si la stabilirea masurilor terapeutico-profilactice.


BOALA


NOTIUNEA DE SANATATE SI BOALA SAU NORMAL SI PATOLOGIC



Notiunea de BOALA reprezinta dificile si complexe probleme teoretice pt. medicina.

Pina in prezent nu s-a putut ajunge la o conceptie unitara privind starea de boala si de sanatate.

Cercetatorii ultimelor decenii au ajuns la concluzia ca normalul si boala sant proprii fiecarui individ, confirmand vechiul aforism: "N 22322x2318w u exista boala ci exista doar bolnavi !".

Normalul este un echilibru functional complex si dinamic intre diferite sisteme reactive ale organismului pe de o parte si intre organism si mediu pe de alta parte.

Realizarea acestui echilibru e controlat si coordonat prin intermediul unor mecanisme de reglare si integrare reprezentate de sistemul neuro-endocrin.

Organismul sanatos are largi posibilitati compensatorii prin intermediul carora reuseste sa mentina adaptarea si compensarea, adica starea de echilibru.

Exemplu: --cresterea debitului cardiac

--cresterea debitului ventilator

*sint reactii adaptative si compensatorii.

In conditii normale, echilibrul se mentine fara un mare efort energetic din partea organismului, reactiile adaptative utilizand rezervele functionale in mod rational, economic.

In situatia in care factori patogeni interni sau externi depasesc limitele adaptative, organismul apeleaza la rezervele energetice prin intermediul unor mecanisme suplimentare (compensatorii) ce asigura desfasurarea activitatilor vitale in concordanta cu noile cerinte.Se realizeaza un nou echilibru ce necesita un consum energetic suplimentar "de lux".

Mecanismele compensatorii, desi functioneaza similar cu procesele fiziologice, nu sint economice, participand la reducerea accentuata a rezervelor functionale.

Interventia mecanismelor compensatorii mascheaza deficitul functional al organismului dind aparenta de normal.

Mecanismele compensatoare poarta in ele riscul dereglarii proceselor functionale, al aparitiei starii de ineficienta a compensarii si de trecere de la starea de sanatate la cea de boala.

Momentul precis al trecerii de la normal la patologic e greu de stabilit sau imposibil.

Boala se caracterizeaza prin "echilibru biologic",calitativ diferit de cel existent in starea de sanatate.

Noul echilibru e mai labil, mult mai vulnerabil, datorita limitarii posibilitatilor reactive a organismului prin utilizarea neeconomicoasa a rezervelor functionale in cursul proceselor de adaptare si compensare.

Acest echilibru mult mai limitat care caracterizeaza starea de boala se mentine printr-un efort functional continuu.



TRASATURI CARACTERISTICE TUTUROR BOLILOR



Boala e consecinta actiunii unui complex de factori (orice boala are o cauza).

In cursul existentei sale, organismul vine in contact cu o multitudine de agenti agresori (obisnuiti; neobisnuiti) acestia constituind un risc permanent de inlocuire a starii de sanatate prin cea de boala.

In raport cu intimitatea agentilor agresori, proportia bolilor este foarte redusa.

Aceasta situatie duce la concluzia ca pt. aparitia bolii, pe langa actiunea unui agent agresor, mai sant necesare o serie de conditii ce pot proveni din mediul extern sau sant legati de particularitatile organismului.

Exemplu: --crestera temperaturii mediului ambiant peste anumite limite reprezinta o cauza potentiala de boala pt. supraincalzire sau socul caloric.In

acelasi timp, efectul patogen al caldurii depinde si de posibilitatea de reactie ale organismului.

Organismul adult si sanatos este mai rezistent decit cel tinar sau batrin sau cel obosit, cu boli cronice, in convalescenta.



REACTIA ORGANISMULUI LA AGRESIUNE



La orice solicitare a mediului, organismul raspunde print-un compex de reactii cu caracter adaptativ.

El, organismul, utilizeaza aceleasi mijloace functionale atat pt. a se adapta cerintelor curente ale vietii cat si pt. a face fata tendintelor dereglante din mediu.

Spre deosebire insa de agresori, care pot actiona un timp nelimitat, reactiile adaptative ale organismului sant limitate in timp.

Depasirea acestor limite poate conduce la transformarea reactiilor adaptative in reactii disarmonice, cu instalarea unoi noi verigi patogene, noi puncte de plecare pt. boala.

Exemplu: (vezi lucrarea practica) --reflexul apneic sau apneea (oprirea respiratiei) este o reactie adaptativa dar este limitata in timp.

Aceste reactii adaptative ale organismului la agresiuni pot fi:

-1- locale --Exemplu:--procesul inflamator; procesul traumatic,

-2- generale--Exemplu:--reactia febrila; reactia inflamatorie,

-3- specifice

-4-nespecifice--Exemplu;--fagocitoza fagolizozomilor.

Reactiile specifice sint dependente de natura agentului agresor iar cele nespecifice sant dependente de intensitatea agresiunii.

In cadrul reactiilor nespecifice,reactia sistemica postagresiva constituie modelul de reactie al organismului in toate situatiile care tind sa dezechilibreze, activitatea fiind considerata ca fiind pivotul reactiilor nespecifice ale organismului.

Reactia sistemica postagresiune are 3 faze:

-1-Faza catabolica

-2-Faza de tranzitie (intermediara)

-3-Faza anabolica



FAZA CATABOLICA


Este rezultatul activarii Sistemului Ortosimpatic (simpato-adrenergic) si a Sistemului Hipotalamo--hipofizo--cortico--suprarenal.

Cresterea initiala a cantitatii de adrenalina, intarita si completata ulterior de Sistemul Hormonilor Glucoproticoizi, realizeaza la nivelul organismului un nivel functional adecvat situatiei postagresiune.

Necesarul energetic crescut este asigurat prin intensificarea glicogenolizei hepatice si musculare prin neuroglucogeneza, in urma mobilizarii lipidelor din rezerva si uneori prin mobilizarea proteinelor din structura.

Printr-un efort energetic este imbunatatita reactivitatea organismului, fiind stimulate toate nivelurile de integrare (hemodinamic, metabolic, neuroendocrin, etc.).

Se creeaza in acest fel la nivelul organismului, conditiile optime pt. combaterea agresiunii, in unele situatii doar pt. compensarea sau limitarea sa.



FAZA INTERMEDIARA


Caracterizata prin diminuarea reactiilor catabolice si intrarea in actiune a reactiilor anabolizante.



FAZA ANABOLICA


Este dominata de activitatea parasimpatica si a hormonilor anabolizanti.

In aceasta faza are loc refacerea treptata, de durata, a structurilor proteice, a rezervelor glucidice si lipidice, a degradarii in faza catabolica.



Boala este si rezultatul tulburarilor de diferite grade a mecanismelor de reglare neuroumorale.



Pe langa actiunea agentilor patogeni, in cursul bolii, unele tulburari sant rezultatul dereglarii de diferite intensitati a mecanismelor de reglare neuroumorale.

Aceasta dereglare apare in urma activitatii excesive a reactiilor adaptativ-compensatorii, reactii ce vor solicita sistemul de reglare si integrare.

In mod normal, sistemele centrale neuroendocrine, primesc in permanenta informatii de la periferie in legatura cu modificarile care s-au produs, analizeaza datele principale si elaboreaza si trmite comenzi spre organele de executie.Aceasta comanda este in permanenta sub control asa incat organele de execuite sa nu-si depaseasca limita eficientei.

Actiunea puternica si prelungita a agentilor patogeni pot tulbura in diferite grade activitatea sau functia structurilor centrale de coordonare si control, cu deconectarea mecanismelor de securitate care asigura mentinerea reactiilor efectoare la limita eficientei.Astfel, reactiile cu caracter de adaptativ-compensator pot deveni reactii patogene.

Exemplu:--tahicardia (cresterea frecventei cardiace in mod excesiv) poate duce la scaderea debitului cardiac.Descarcarea exagerata de adrenalina poate duce la ample perturbatii de circulatii, metabolism, viscerale, etc, rezultind inafara de leziuni si tulburari producerea prin actiune directa a agentului patogen, in conditii de boala, organismul isi creeaza el insusi probleme ca urmare a pierderii capacitatii de reglare si control a functiilor.

Dereglarile apar ca urmare a limitarii capacitatii de reglare a functiilor organismului si pot genera situatii mult mai periculoase decit actiunea insasi a agentilor patogeni.Aceasta caracteristica arata ca pt. a ajuta organismul bolnav, este necesar combaterea agentilor agresanti cat si mai ales sustinerea si reechilibrarea functiilor vitale, in principal cele legate de reglare si control.



































































































































































































































































Document Info


Accesari: 2223
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )