Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARE DE DIPLOMA PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA ACUTA VIRALA DE TIP A

medicina




SCOALA POSTILCEALǍ SANITARǍ ,,CHRISTIANǍ"













LUCRARE DE DIPLOMǍ




PARTICULARITAŢI DE ĪNGRIJIRE A BOLNAVILOR

CU HEPATITǍ ACUTǍ VIRALǍ DE TIP A





CLUJ-NAPOCA





CUPRINS




Capitolul I - Prefatǎ-

1.Introducere....................pag. 2

2.Scop si motivatie.................pag. 5



Capitolul II - Prezentare generalǎ -

1.Notiuni de anatomie a ficatului.......... ..... ...... ............pag. 7

2.Definitie.......... ..... ...... .......... ..... ...... .................pag.

3.Etiologie si epidemiologie.......... ..... ...... ....................pag.

4.Conditii faorizante.......... ..... ...... .......... ..... ...... .pag.

5.Diagnostic.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. pag.

6.Evolutie si prognostic.......... ..... ...... ...........................pag.

7.Tratament.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............. pag.

8.Masuri de profilaxie si combatere.......... ..... ...... ....... pag.



Capitolul III -

1.Rolul asistentului īn īngrijirea

bolnavului ce sufere de HVA.................

2.Metode si mijloace de lucru.......... ..... ...... ................

3.Prezentare de caz 1.......... ..... ...... .............................

4.Prezentare de caz 2.......... ..... ...... .............................




Concluzii

Bibliografie

Anexe







CAPITOLUL I

PREFATA


1.INTRODUCERE


Hepatita virala A este o boalǎ infectioasa provocata de virusul   hepatic A care afecteazǎ acut ficatul.

Termenul Hepatiata A a fost propus in anul 1947,dar a fost adoptat in 1973,panǎ atunci folosinduse termenele de :hepatitǎ infectioasǎ,icter infectios,epatita epidemicǎ (deoarece apare īn focare epidemice sau epidemii mai ales la copii),icter epidemic.

Inca din secolul al-XVIII-lea si al-XIX-lea au fost observate icterele folosite cu caracter epidemic,in timpul razboaielor,denumite boala militarǎ sau ,,icter soldatesc''.In cursul celui de al-II-lea rǎzboi mondial,hepatita epidemicǎ a provocat o adevǎratǎ pandemie.

Hepatita A este o boalǎ provocatǎ de virusul hepatic A,ARN virus,clasificatǎ prin enterovirusi,familia PICONAVIRIDAE.

Virusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni (27-35 nanometri),mai rezistent in natura deāt alti virusi.

Virusul rezistǎ la solutii dezinfectante(alcool,eter,clorofarm) inclusiv clorinarea obisnuitǎ a apei.Acesta este inactivat prin fierbere in 5 minute,prin autoclavare intr-un minut iar prin clorinare intensǎ in 30 de minunte.

Hepatita A este cea mai cunoscut forma de hepatitǎ afectānd īn special copii si adulti tineri,cu incidentǎ scǎzutǎ toamna si iarna sau sub formǎ de epidemii la 10-15 ani.

Hepatita A este prezentǎ pe toate continentele si īn toate tǎrile fiind inegal rǎspānditǎ chiar si īn aceasi tarǎ.Fregventa imbolnavirii poate fi de 1/100.000 de locuitori/an īn tǎrile cu o igienǎ socialǎ ridicatǎ si de 1000/100.000 de locuitori/an in tǎrile lumii a-III-a.Īn Europa media este de 250/100.000 de locuitori/an.

Raspandirea realǎ a hepatitei A este totusi greu de apreciat datoritǎ lipsei programelor globale de īnregistrare a īmbolnavirilor.

Din studii epidemiologice rezultǎ cǎ indivizii peste 60 de ani prezintǎ anticorpi specifici,īntr-un procent de 90%,semne cǎ au trecut prin boala aparent sau inaparent.

Cauzele rǎspandirii hepatitei sunt conditiile sanitar-igienice din cadrul locuintelor sau īntreprinderilor,organizatiilor dar nu īn ultimul rānd lipsa igienei personale.Tot printre cauze putem aminti :migrarea necontrolatǎ a populatiei si nerespectarea pǎstrǎrii si pregǎtirii alimentelor.

Alte cǎi de transmitere a infectiei hepatitei A pot fi cea parentalǎ,sexualǎ sau verticalǎ(mamǎ-copil),acestea sunt totusi atāt de rare ca in epidemiologia practicǎ sunt ignorate.

Cresterea frecventei īmbolnǎvirilor īncepe īn iulie-august,devine maxim īn octombrie-noiembrire si scade primavera.

Copii au o sensibilitate ridicatǎ pentru hepatita A aceeasta fiind deseori numitǎ si boala ''mainilor murdare''.

Hepatita A duce la deces in 0,05-1%,cauza principalǎ fiind hepatita A-.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ... acuta a ficatului.


2.SCOP sI MOTIVAŢIE



Lucrarea de fatǎ isi propune sǎ trateze particularitǎtile de īngrijire a bolnavilor cu HVA si a fost conceputǎ avand īn vedere cǎ aceastǎ boalǎ a fost una dintre cauzele īnsemnate ale morbiditǎtii īn secolul XX.

Cea mai importantǎ metodǎ de apǎrare pe care o avem la īndemānǎ este prevenirea īmbolnǎvirii iar in acest proces rolul educatiei igienico-sanitare este extrem de important.

Importantǎ este deci īn primul rānd cunoasterea cǎilor si modalitǎtilor de transmitere a bolii,stiind cǎ si īn HVA ca si īn celelalte boli prevenirea este mult mai usoarǎ si mai putin costisitoare decāt tratarea ei

Astǎzi nu se mai vorbeste de o singurǎ hepatitǎ,ci de un grup de īmbolnaviri similare de etiologii deferite,dar cu un tablou clinic mult asemǎnator,neputānd fi diferentiate prin mijloace clinice.

Bolile infectioase meritǎ un interes permanent deoarece,orice relaxare īn acest domeniu se rǎzbunǎ cu sigurantǎ,asa cum s-a putut observa atāt īn ānia cāt si īn restul lumii.









CAPITOLUL II



1.NOŢIUNI DE ANATOMIE ALE FICATULUI


Ficatul este cea mai mare glanda anexǎ a tubului digestiv.Este situat īn etajul supramezocolic,īn partea dreaptǎ,sub diafragm,deasupra colonului transversal la dreapta stomacului.Are o consistentǎ fermǎ si o culoare brumǎ.Are forma unui ovoid tǎiat oblic,avānd 28 cm. īn sens transversal si 16 cm. In sens antero posterior.

Ficatul are o fata superioarǎ,una inferioarǎ,o marine inferioarǎ si una posterioarǎ mai latǎ.

La exterior ficatul este scoperit de peritoneul visceral.Sub peritoneul visceral se aflǎ capsula fibroasǎ a ficatului,de unde pleacǎ septuri conjunctivo-vasculare,care pǎtrund parenchimul hepatic delimitānd lobulii hepatici(unitatile anatomice si functionale ale ficatului-acestia fiind vizibili cu ochiul liber)

Lobul hepatic este format din cellule hepatice(hepatocite),din capilare sinusoidale,din vena centrolobularǎ spre care converg sinusoidelesi din caniculele biliare intralobulare.

Celulele hepatice sunt dispuse in spatiu sub forma unor plǎci sau lame,formate dintr-un singur rand de celule.Īn ame se formeazǎ caviculele biliare intralobulare.Celulele hepatice,hepatocitele,sunt relativ mari,de formǎ poliedricǎ si apar pe sectiune sub aspect poligonal.

Celula hepatica poate sǎ isi verse secretia fie īn caniculele biliare fie(secretie exocrinǎ) fie in sinusoide(secretie endocrinǎ).



Cǎile biliare sunt conducte prin care bila,secretatǎ continuu de celulele hepatice,ajunge in duoden,īnsǎ numai atunci cānd ajung aici produsii digestiei gastrice.Cǎile biliare prezintǎ douǎ parti:una intrahepaticǎ,alta extrahepaticǎ.

Cǎile biliare extrahepatice cuprind un canal principal(canalul hepatocoledoc) si un aparat divericular(format din vezica biliarǎ si canalul cistic).

Canalul hepatic comun se formeazǎ din unirea,la nivelul hilului,a celor douǎ canale hepatice,stāng si drept.

Vezica biliarǎ(colecistul) este un rezervor īn care se depoziteazǎ bila īn perioadele interdigestive.Vezica biliarǎ este situatǎ pe fata visceralǎ a ficatului,are formǎ de parǎ,cu lungimea de 8-10 cm si latimea de 4 cm.Capacotatea ei este de 50-60 cm cubi.

Ficatul are functie biliarǎ(biligeneza),functie metabolicǎ,functie hematopoietica,functie antitoxicǎ si functie de termoreglare.


2.DEFINŢIE


Hepatita epidemicǎ este o boalǎ infectioasǎ transmisibilǎ,apǎrānd spontan sub forma epidemicǎ sau chiar pandemicǎ.

Aceasta este provocatǎ de un virus filtrabil specific,care este introdus in organism pe cale digestivǎ sau accidental,pe cale parenteralǎ provocānd o īmbolnǎvire generalǎ a organismului si īn mod deosebit parenchinului hepatic.Boala se manifestǎ prin smne de infectie generalǎ si prin simptome digestive si hepatice īnsotite sau nu de icter.

3.ETIOLOGIE sI EPIDEMIOLOGIE


Hepatita viralǎ A este provocatǎ de un eterovirus(HVA) cu transmitere fecal-oralǎ sau pe cale digestivǎ.

De regulǎ contagiunea se face si indirect,īn conditiile unor deficiente de igienǎ personalǎ,comunalǎ si alimentarǎ.

Rezistenta virusului fiind mare īn mediul extern,se aplicǎ intensa circulatie a virusului hepatitei A,care duce la o morbiditate mult mai mare decāt aratǎ cazurile icterice,mai ales īn colectivitatile scolare.Se realizeazǎ imunizare naturalǎ,de cele mai multe ori acutǎ,care creste cu vārsta.

Eliminarea fecalǎ a virusului dureazǎ de obicei o sǎptamānǎ īnainte de debutul icterului si o sǎptǎmānǎ dupǎ.Infectia cu virus A conferǎ imunitate neexistānd purtǎtori cronici de virus A.


4.CONDIŢII FAVORIZANTE


Factorii care favorizeazǎ īmbolnǎvirea si predispun la o evolutie mai grea a bolii sunt urmǎtorii:

a)     varsta-Hepatita apare cel mai fregvent la copii la care din fericire,evolutia este mai usoarǎ.Existǎ o singurǎ exceptie :sugarii fac de regulǎ o hepatitǎ mai gravǎ si de aceea copilul mic dace o formǎ mai severǎ de hepatitǎ,la fel ca si persoanele mai īnvārstǎ.

b)    Factorii predispozanti si agravanti :  

-> persoanele mai expuse sǎ facǎ hepatita sunt cei care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igienǎ(personala si alimentarǎ).

-> cei care se hrǎnesc unilateral sau insuficient.

-> persoanele obeze,care se alimenteazǎ īn exces,si care au de regulǎ un ficat sufocat de grǎsimi cu slabǎ rezistentǎ la īmbolnǎvire.Acestia sunt predispusi la o evolutie mai grea a bolii.

-> cei care suferra de boli de stomac si intestin ;care se nutresc insuficient cu diete sarace in factori nutritivi.

-> persoanele care abuzeaza de conserve,de māncǎruri complicat preparate(sosuri,condimente,grǎsimi prǎjite),ca si cei care nu consumǎ alimente proaspete(fructe si zarzavaturi bogate in vitamine) sunt predispusi sǎ facǎ hepatita cu formǎ mai dificilǎ.


5.DIAGNOSTIC


A.DIAGNOSTIC CLINIC


Incubatia dureazǎ īntre 14 si 24 de zile,fiind īn medie 21-35 de zile ;se caracterizeazǎ prin prezenta virusului īn scaun si prin contagiezitate crescutǎ īn a doua jumǎtate a perioadei.

Peroada prodromalǎ (preictericǎ) dureazǎ 1-10 zile si este dominatǎ de manifestǎri generale de tip infectios si tulburǎri digestive care se amendeazǎ odatǎ cu instalarea icterului.Desi,simptomatologia perioadei prodromale este polimorfǎ se descriu urmǎtoarele forme de debut in hepatita viralǎ A :

dubut pseudogripal :febrǎ,mialgii,catar al cǎilor respiratorii superioare,ce fac dificil diagnosticul diferential cu o virozǎ respiratorie sau o anginǎ acutǎ.

debut digestiv diseptic:inapetenta,greturi.vǎrsǎturi,epigastralgi,jenǎ sau tensiune dureroasǎ īn hipocondrul drept,meteorism postprandiae,modificǎri ale sensibilitǎtii gustative si olfactive.

debut nervos-astenic :cefalee,ameteli,somnolentǎ sau insomnii,apatie,stare de rǎu general,uneori depresie psihicǎ.

debuturi atipice:

-> debut colicativ,simuland colica biliarǎ sau apendicita acutǎ.

-> debut direct cu icter

Infectia cu VHA se poate opri la perioada prodromalǎ īn formele abortive ale hepatitei virale A.

In perioada prodromalǎ,examenul obiectiv poate duce la hepatomegaliile, adeno-splenomegalie(mai ales la copii).Examenele de laborator efectuate īn acest studiu pot confirma hepatita viralǎ acutǎ prin valori crescute ale testelor de inflamatie mezenchimalǎ (testul cu Tymol,Kunkel,etc) si ale testelor de hepatocitolizǎ(TGP,TGO).

Perioada de stare (ictericǎ) īncepe odatǎ cu instalarea icterului sclero tegumentar.īn marea majoritate a cazurilor simptomatologia se remite,bolnavii redevin apetenti,fǎrǎ acze subiective.Persistenta sindromului digestiv dispeptic sau si a celui neuropsihic poate anunta o evolutie severǎ.

Principalele sindroame care caracterizeazǎ aceastǎ perioadǎ sunt :sindromul icteric si sindromul hepato-splenomegalic,la care se adaugǎ,inconstant,simtoame legate de afectarea unor organe īnvecinate ficatului :vezica biliarǎ,pancreasul,stomacul si duodenul.

Aparatul cardio-vascular poate prezenta unele modificǎri :bradicarsdie,hipotensiune arterialǎ ;lezarea rinichiului este minimǎ si se evidentiazǎ prin discreta albuminurie.

Sindromul icteric īncepe prin corela icteric īncepe prin corelaia galbenǎ a sclerelor,urmatǎ colorarea galben-rubinie a tegumentelor.Intensitatea si durata icterului este variabilǎ si poate constitui un indicator al gradului de severitate a bolii(formele severe se insotesc de un icter accentuat,formele majore pot evolua farǎ icter sau cu icter discret si de scurtǎ duratǎ ;formele colestatice sunt caracterizate prin persistenta indelungatǎ a unui icter intens).

Concomitent cu icterul,bolnavii prezintǎ urini hipercrome si scaune decolorate,hipocolice.

Īn hepatita iralǎ A durata icterului este de 2-4 sǎptǎmāni,īn formele colestatice icterul persistǎ mai mult de 4 sǎptǎmāni.

Sindromul hepatomegalic :ficatul este mǎrit n volum,depǎsind rebordul costal cu 2-4-6 cm sau mai mult.Consistenta ficatului este elasticǎ,marginea inferioarǎ rotunjitǎ,suprafata netedǎ.

Este sensibil la palpare,iar īn erostatism prelungit sau la efort,bolnavul acuzǎ o durere sau jenǎ īn hipocondrul drept si epigastru.

Hepatomegalia persistǎ pe toatǎ perioada de stare a hepatitei virale acute si se resimte lent in covalescentǎ,ficatul ajungānd la dimensiuni normale la 4-6 luni de la debutul bolii.Se ālnesc si cazuri de hepatitǎ viralǎ acutǎ in care hepatomegalia este fiecare discretǎ.

Splenomegalia poate īnsotii hepatomegalia,mai ales la copii.

Copii cu hepatita viralǎ acutǎ prezintǎ un facies caracteristic,cu pometi cingestionati sī buze caramminate,ce contrasteazǎ cu paloarea sau icterul tegumentar.



Perioada de declin a hepatitei virale acute,īncepe dupǎ 10-14 zile de evolutie a bolii,prin remisiunea treptatǎ a icterului,nominalizare culorii urinelor si a scaunelor,reducerea moderatǎ a hepatomegaliei,declinul valorilorbilirulinei serice si a enzimelor de hepatocitolizǎ.

Perioada de covalescenta dureazǎ 2-3 luni dupa boala acutǎ,timp īn care simptomatologia clinicǎ dispare complet,īnainte de vindecarea biochimicǎ si histologicǎ a ficatului.Din acest motiv,supravegherea bolnavului se face prin control clinico-biologic lunar in primile 3 luni de la externare si se contunuǎ apoi trimestrial timp de 1 an.


B.DIAGNOSTIC DE LABORATOR


1.Sindrom de inflamatie mezenchimalǎ :pune īn evidentǎ modificarea raportului albumine (globuline) si se pozitiveazǎ prin cresterea imunoglobulinelor,precoce,chiar la debutul bolii.Valorile testelor de disproteinemie se mentin crescute īn perioada de stare si scad īn covalescentǎ dupǎ 1-2 luni de la externarea bolbnavului.


2.Sindromul de hepatocitolizǎ(teste enzimatice):Transominazele serice :TGP sau ALAT si TGO sau ASAT care,de la valori normale cuprinse īntre 0-12 u.i (sau 0-40) ajung la valori de peste 200-300 u.i,īncǎ din faza preictericǎ,precedānd cresterea bilirubinei serice.



Īn mod obisnuit valorile TGP,TGO scad īn 2-3-4 sǎptǎmāni,ānd la limitele normale.Determinarea sideremiei aratǎ valori crescute la 200-599 mg%(valori normale 80-120 mg%) īn cursul perioadei de stare,īn paralel cu cresterea transaminazelor.


.Sindromul de retentie biliarǎ:Determinarea bilirubinemiei directe si totale aratǎ valori de 1.6-2.5 mg % la bolnavii cu subicter,valori de 5-15 mg % īn formele icterice si peste 20-25 mg % īn formele colestatice.Crestera concentratiei serice a bilirubinemiei determinǎ aparitia ijn urinǎ a pigmentilor biliari(bilirubina directǎ trecānd prin filtru renal,īn timp ce bilirubina neconjugatǎ nu se regaseste īn urinǎ deoarece nu este solubilǎ).



Formele colestatice de hepatitǎ viralǎ acutǎ se īnstesc si de o crestere marcantǎ a fosfatazei alcaline prin alterarea functiei excretoare a ficatului(volori normale 1,5-4,5 unitǎti Bandasky).


4.Sindromul hepatopriv:dacǎ leziunile hepatice sunt severe,sinteza factorilot de coagulare(protrombina,proaccelerina,proconvertina) este scazutǎ,ceea ce duce la prelungirea timpilor respectivi fatǎ de martor.

Se mai deceleazǎ o scǎdere a sintezei de albuminǎ si o scǎdere a esterificǎrii colesterolului.


5.Diagnosticul de certitudine al infectiei virale acute se stabileste prin detectarea anticorpilo specifici anti-VHA din clasa lgM.Acestia sunt prezenti in seru l bolnavilor īn titru crescut īncǎ de la īnceputul perioadei de stare si rǎmān īn concentramān īn concentratii ridicate īncǎ aproximativ 2-6 luni de la debut.

Determinarea anticorpilor totalo anti-VHA reprezentati īn principal prin Ig G,este utilǎ doar pentru autentificarea unei infectii cu VHA īn antecedente

Examenul direc īn scaun,este rar pozitiv,atunci cānd se efectuazǎ la bolnavi īn perioada de stare,si cānd eliminarea virusului este redusǎ.




6.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC


Hepatita viralǎ A evoluazǎ,īn marea majoritate a cazurilor,ca o infectie viralǎ autolomitatǎ,cu vindecare completǎ,clinicǎ si biologicǎ si cu cāstigarea unei imunitǎti specifice toatǎ viata.Pentru ameliorarea technicilor de diagnostic,īn ultimii ani s-au putut īnsǎ decela si forme prelungite,cu recǎderi ;sau forme colestatice cu evolutie mai lungǎ de 8-12 sǎptǎmāni.

Prin analiza formelor clinice pe grupe de vārstǎ, s-a constatat cǎ la copii infectia īmbracǎ mai ales forme inaparente sau usoare de boalǎ,īn timp ce un procent īngrijorǎtor de bolnavi,peste 40 de ani,pot prezenta forme grave.

Prognosticul este,de asemenea,rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie hipogamaglobulinemie severǎ,care nu pot sintetiza titruti suficiente de lg H specific anti-VHA,si deci nu pot limita infectia,care evoluazǎ spre insuficientǎ hepaticǎ si deces.





7.TRATAMENT


Tratamentul hepatitei virale acute se bazeazǎ pe un ansamblu de mǎsuri nespecifice,cu rol patogenic,de sustinere si semptomologice.

Obiectivele tratamentului īn hepatita viralǎ acutǎ sunt :

scurtarea evolutiei vietii

prevenirea evolutiei spre isuficientǎ hepaticǎ fulminantǎ prin necrezǎ hepaticǎ supra-acutǎ.

Prevenirea complicatiilor imediate


Prevenirea trecerii bolii acute īn stare cronicǎ


Reintegrarea īn activitatea anterioarǎ sau īntr-o muncǎ carespunzǎtoare cu capacitatea ficatului

Īn tratamentul HVA,consumul de alcool este interzis,la fel si medicamentele hepatotoxice,scopul este de a contribui la diminuarea intoxicatiei,scǎderea solicitǎrii functionale a ficatului si prevenirea necrozei generale a hepatocitelor.

Īn formele grave ale hepatitei ǎ cu insuficientǎ hepaticǎ acutǎ,tratamentul este mai complicat.Īn formele usoare si semigrave toti bolnavii īn forma acutǎ a bolii trebuie sǎ respecte un regim la pat dar nu obligatoriu,īn forma gravǎ se respectǎ indicatia de regim la pat obligatoriu.se respectǎ regulile igienico-sanitare de cǎtre bolnav(dezinfectarea mǎinilor,utilizarea toaletelor),igiena oralǎ,a tegumentelor si a mucoasei.

Terapia este specificǎ,simptomaticǎ.Urmǎrirea bolnavilor īn privinta refularitǎtii defecatiei,deoarece constipatia duce la autointoxicare intestinalǎ.

Se impune corectarea dietei cu continut caloric de 2800-3000 kka (proteine=90-100g,lipide=80-100g,hidrocarburi=350-400g, vitC=100mg, vitB=4mg,vitA=3mg,vit PP=15mg).Dieta trebuie sǎ fie factor mecanic si clinic de curǎtare.Īn scopuri de detoxifiere lichidele cosumate trebuie sa fie de 1,5-2l/zi.

Cazuri cu cronizare a hepatitei virale acute nu s-au semnalat.

Bolnavii vor fi izolat īn spital 3 sǎptǎmānji de la īnceputul bolii.


MASURI DE PROFILAXIE sI COMBATERE


A.   Mǎsuri fatǎ de izvorul de infectie :

Depistare-ancheta epidemiologicǎ,clinic,examene de laborator

Izolarea cazurilor,obligatoriu īnspital

Declarare nominalǎ,lunarǎ,anuntarea cazului se face la 24 h de la depistare.

B.   Mǎsuri fata de cǎile de transmitere

Se va lua mǎsuri de dezinfectie continuǎ a obiectelor bolnavului,lenjeriei,prin cǎldurǎ sau cu cleraminǎ 2%,a fecalelor cu var cloros si terminalǎ prin formalizare

Se vor lua mǎsuri de dezinfectie deratizare



Īn caz de epidemii,mǎsuri speciale de educatie sanitarǎ a populatiei,controlul apei potabile,evacuarea corespunzǎtoare a rezidurilor,controlul personalului care lucreazǎ īn colectivitǎti de copii,īn sectoarele de alimenta sectoarele de alimentatie publicǎ sau aprovizionare cu apǎ.

C.   Mǎsuri fatǎ de receptivi

Imunizarea activǎ cu vaccin produs pe celule diploidee umane,inactivat cu formol,administrat intramuscular īn 2 faze la interval de o lunǎ si cu repetarea la un an,care asigurǎ protectie de 99%,cu duratǎ de minim 10 ani.   Este indicat īn special la copii din colectivitǎti,la militari,detinuti,homosexuali,cei care lucreazǎ īn sectoarele de alimentatie,la cǎlǎtorii īn zone cu epidemie mare.

Imunizare pasivǎ cu imunoglobuline standard 16% administrate īn primele 7 zile de la contact,inramuscular,īn doze de 0,02-0,05 ml/kg corp si care oferǎ protectie īntre 3-6 luni.   Este ineficientǎ la contacti familiali,din spital,sau din colectivitate a cazurilor.







CAPITOLUL III


ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ĪN ĪNGRIJIREA

BOLNAVULUI DE HEPATITǍ VIRALǍ TIP A


Pentru supavegherea atentǎ a bolnavilor cu hepatitei viralǎ de tip A asistenta medicalǎ va avea īn vedere urmǎtoarele obiective :


1.Asigurarea repausului fizic si psihic 

Pacientii vor fi convinsi cu mult tact si amabilitate sǎ respecte repaosul fizic si psihic,pentru cǎ o activitate intensǎ atāt psihicǎ cāt si fgizicǎ poate provoca recǎderi sau agravarea bolii.Pozitia cea mai bunǎ care asigurǎ buna irigare a ficatului este decubitul dorsal,obligatoriu 2-3 sǎptǎmāni pǎna la reaparitia apetitului si disparitia asteniei.




2.Asigurarea dietei :

Dieta trbuie sǎ fie echilibratǎ continānd toti factorii nutritivi(hidrocarbonate,proteine,lipide,vitamine) fiind oferitǎ īn functie de toleranta digestivǎ sau apetitul pacientului.

La īnceput dieta este lichidǎ(hidro-lacto-zaharatǎ) si apoi sub formǎ de diferite alimente si preparate usor digerabile.In forme severe,cu intolerantǎ gastricǎ(vǎrsǎturi) se recurge la perfuzii intravenoasse cu solutii de glucozǎ.Nu trebuie sǎ se exagereze cu consumul de glucide(excesul poate fi dǎunǎtor).Dintre lipide untul,smāntāna si untdelemnul pot fi date imediat ce bolnavul are apetit.

3.Supravegherea bolnavului :

Asistenta medicalǎ va urmǎri cu atentie :temperatura,culoarea slerelor si tegumentelor,pruritul,culoarea scaunelor,culoarea si cantitatea de urinǎ,modificarea de comportament,aportul de lichide,greutatea corporalǎ.

Asistenta medicalǎ mǎsoarǎ si noteazǎ valoarea functiilor vitale :puls,tensiune arterialǎ,respiratie,temperaturǎ si la orice modificare patologicǎ va avertiza medicul.

Asistenta medicalǎ pregǎteste toate materialele necesare si recolteazǎ probele bio-patologice pentru examenele de laborator prescrise.


4.Administrarea medicatiei:

Se face conform recomandǎrii medicului,dupǎ nevoie,medicamentele simptomatice.La indicatia medicului asistenta medicalǎ va administra vitamine(vitamina B,vitaminaC) persoanelor subnutrite,iar celor cu etilism cronic(steatozǎ hepaticǎ) li se va administra un regim mai bogat īn hidrocarbonate si proteine,o medicatie lipotropǎ si hepatrotopǎ


5.Asigurarea igienei :

Bolnavii cu hepatitǎ viralǎ tip ǎ vor fi amplasati īn saloane mici,linistite iar īn saloanele respective nu vor fi internati bolnavi cu alte afectiuni.Unghiile vor fi tǎiate scurt pentru a evita leziunile tegumentare-īn prurit prin grataj.

Gustul neplǎcut(amar) va fi īn depǎrtat prin toaleta cavitǎtii bucale cu solutii aromate.Se vor respecta normele de igienǎ alimentarǎ(spǎlarea si dezinfectia vaselor dupǎ fiecare utilzare).

Asistenta medicalǎ trebuie sa acorde o atentie deosebitǎ respectǎrii mǎsurilor privind prevenirea infectiilor intra-spitalicesti,auto protectia fiind permanentǎ.Trebuie sǎ se respecte normele de asepsie īn toate manevrele efectuate,sǎ se respecte sterilizarea corectǎ a intrumentului medical.


6.Educatia sanitarǎ:

Asistenta medicalǎ va sfǎtui si va da explicatii bolnavilor pe toatǎ perioada spitalizǎrii si la externare,cum trebuie sǎ respecte toate recomandǎrile:

sǎ respecte cu strictete odihna

respectarea regimului alimentar

interzicerea consumului de alcool,tutun,cafea

sǎ observe cu atentie si la orice modificare spontanǎ sǎ ia legǎtura cu medicul de familie sau medicul specialist.

Respectarea controlului periodic clinic si bologic.

Pentru a-si īndeplini cu succes toate aceste roluri,asistenta medicalǎ trebuie sǎ cunoascǎ si sǎ stǎpāneascǎ sarcinile de īngrijire,sǎ dispunǎ de dragoste pentru profesia aleasǎ.







































CAPITOLUL IV



CONCLUZII


Hepatiata viralǎ A este numita boala a māinilor murdare,de aceea se impun masuri de prevenire prin :

1 Respectarea igienii personale

2 Respectarea igienii locuintei si locului de munca

3 Fructele si legumele trenuie spǎlate numaidecāt deoarece nu se poate sti dacǎ acestea sunt sau nu contaminate.

4 Respectarea depozitǎrii si pregǎtirii alimentelor.

5 Supravegherea si educarea copiilor de a nu pune māinile sau obiectele murdare īn gura

6 Spǎlarea si dezinfectarea tegumentelor.

Cel mai afectat īn aceastǎ boalǎ este īn primul rǎnd ficatul,organ important cu functii si rol decisiv īn buna functionare a organismului.

Cunoscǎnd corelatia bunǎ īntre alimentatie si ficat,se īntelege de ce regimului alimentar īi revine un rol important īn cadrul tratamentului acestei boli.

Bolnavii cu hepatitǎ viralǎ tip ǎ vor fi īnvǎtati sǎ respecte un regim igieno-dietetic,sǎ elimine factorii nocivi care ar dǎuna sǎnǎtǎtii si sǎ urmeze īntocmai indicatiile medicale primite.




BIBLIOGRAFIE :


1.Voiculescu Marin Gheorghe, ,,Boli infectioase II '' ,Ed. Medicalǎ,Bucuresti 1990


2.Bocarnea Constantin, ,,Boli infectioase si epidemiologie'', Ed.Medicalǎ,Bucuresti,1999


3.Borundel Corneliu, ,,Manual de medicinǎ internǎ pentru cadre medii",Ed. All,Bucuresti 1998


4.Angelescu Mircea, ,,Boli infectioase" ,EDP Bucuresti 1980


5.Gorgan Ioan ,,Cursuri de boli infectioase"


6.Titiricǎ Lucretia, ,,Tehnici de evaluare si īngrijiri acordate de adinstentii medicali'' , Ed. Viata medicalǎ romāneascǎ,Bucuresti,1997


7. Titirca Lucretia, ,,Tehnica ingrijirii bolnavului'' , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1990


8. Titirca Lucretia, ,,Manual de ingrijiri speciale acordate de asistentii


medicali'' , Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,2006










Document Info


Accesari: 19316
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )