Masajul talpilor, forma de reflexoterapie

EDITURA MEDICAL Bucuresti

Coperta de GICA PETRE

Cuprins

Introducere  ,

Zonele reflexe   

Bolile aparatului digestiv    .      .

Bolile ficatului si c lor biliare .

Bolile     pancreasului    

Bolile  stomatologice      .      .

Bolile aparatului cardio-vascular
Bolile   aparatului   locomotor
Afectiunile coloanei vertebrale
Alte  nevralgii     Boli d_e nutritie si metabolice   .
Sistemul   limfatic     .      .
Bolile   glandelor   endocrine      .
 ginecologice                                 "

 uro-genitaj

 .L.

Bolile   oftalmologice

Anexa

Introducere

Lucrarea se adreseaza publicului larg doritor sa pre­vina sau sa trateze unele afectiuni prin masajul talpilor picioarelor.

Utilizarea fara discernam nt a medicamentelor, al­coolul, tutunul, alimentatia nerationala, viata dezordona­ta  altereaza  starea  de  echilibru  vital   a   organismului.

Masajul talpilor ocupa un loc important n profila­xia si terapia moderna a bolilor, asociate cu un regim igieno-dietetic.

Desi pare simplu, pe ntelesul tuturor, masajul zone­lor reflexe ale talpilor îsi are limitele sale.

Masajul trebuie practicat cu mult discernam nt, pen­tru a nu discredita metoda, care este un bun remediu in terapia unor boli. El usureaza recuperarea morfo-func-tionala a oiganismului n suferinta si fortifica sisteme­le de aparare ale organismului.

1. Zonele reflexe

Zonele reflexe s nt regiuni de pe suprafata pielii, oare stabilesc legatura cu o parte ndepartata a corpului. Zo­nele reflexe se gasesc raspindite pe toata suprafata corpului. n aceasta lucrare s nt abordate zonele aflate pe talpa

Practicarea umblatului descult pe un teren cu aspe­ritati sau accidentat activeaza zonele reflexe ale tal­pilor.

C nd ciorapii si ncaltamintea s nt necorespunzatoare, zonele reflexe r m n slab irigate si nu-si pot ndeplini functiile.

Masarea zonelor reflexe actioneaza printr-o mai buna irigare a zonelor, precum si a orgainului corespunzator, printr-un aport mai mare de s nge, ca urmare a vaso-d-ilatatiei.

n concluzie, irigatia sangvina este vitala pentru orice organism, datorita Qpartu'luM de oxigen, de substante nu­tritive si plastice, de hormoni, de anticorpi, precum si de eliminare a reziduurilor metabolice si a toxinelor.

n timpul masajului pot fi nt lnite pe anumite zone depozite formate de substante catabolice si acid urle sub forma de concretiuni.

Masajul se poate face la toate v rstele, chiar la sugari.

Actionarea asupra zonelor se face prin masaj sau automasaj.

Conditia de baza pentru a obtine un masaj eficace este oa pozitia masorului si/sau individului s fie re­laxata. Portiunea masata poate fi pudrata cu talc. Di­rectia masajului se va face n functie de zonele reflexe abordate si poate fi circulara, centripeta sau centrifuga

Intensitatea masajului va fi la nceput usoara, cres-c ndu-se presiunea treptat si observ ndu-se reactia pa­cientului.

Imaginea corpului se proiecteaza pe talpile picioa­relor astfel: talpa dreapta corespunde partii drepte a organismului, ceea ce explica prezenta zonei reflexe numai pe talpa dreapta. Talpa st nga corespunde p rtii st ngi a organismului si pe aceaista parte vom gasi zona refiexa pentru inima. Spre degetul mare se proiecteaza zona corespunzatoare capului, iar mijlocul talpii cores­punde mijlocului corpului. Zonele reffexe difera de la un individ la altul, ele devenind sensibile sau dureroase numai la cei bolnavi.

Reactia la distanta este cea oare permite un diag­nostic rapid, deoarece punctele anormale, dureroase se manifesta n zonele reflexe si interventia imediata va face s dispara sau s se amelioreze durerea.

Terapia prin masarea zonelor reflexe a fost redesco­perita de medicul homeopat american Fitzgeraild, care a facut observatii ce au stat mai t rziu la baza explicarii acestor fenomene.

In cazurile acute se va ncepe masajul zonei inte­resate.

In cazurile cronice se va aplica masajul zonelor re­flexe n ordinea urmatoare:

■ rinichi,  uretere si vezica  urinara pentru a obtine ^e iberarea  si eliminarea  toxinelor (se maseaza timp de

5 minute zonele suprarenale, ale rinichilor, ureferelor, vezicii urinare, apendicelui, splinei, ganglionilor lim­fatici toracici);

zona reflexa a capului (se maseaza timp de 3 mi­
nute  zonele  reflexe  pentru  creierul  mare,  creierul  mic,
nervul trigemen t mpla dreapta si stinga

zona  organelor de  metabolism  si  de  detoxifiere,
stomac,  intestin  subtire si  gros,  ficat si  pancreas  (ma­
sarea acestor zone va dura timp de 5 minute);

zonele  reflexe  limfatice  care  asigura  producerea
de agenti im unitari de aparare (fiecare punct reflex va
fi masat timp de 3 minute);

celelalte  zone   reflexe    s nt   descrise   a   fiecare
afectiune.

Masajul se va face zilnic pentru fiecare zona reflexa pentru fiecare picior.

Masarea zonelor reflexe, n special a zonelor reflexe ale organelor de metabolism nu este suficienta fara un regim igieno-dietetic.

Cura cuprinde 15 sedinte si este urmata de o pauza de 2 saptam ni, dupa care va fi reluata

2.  Bofife aparatului digestiv

Simptomele suferintelor digestive au fost totdeauna puse in legatura cu actul digestiei, mai ales cu digestia gastrica. Denumirea de dispepsie dota acestor tulburari, reclama investigatii clinice si de iaboiator pentru stabi­lirea unui diagnostic real. Simptomele dispeptice nt lnite n suferinta unui segment din tubul digestiv sau a! orga­nelor anexe s nt: alterarea poftei de m ncare, greturi, eructatii, arsuri, varsaturi, balonari, tulburari de scaun, cu sau fara dureri.

A. Gastrita este un proces inflamator al stomacului ce intereseaza n profunzime, n grad variat, diferitele straturi a- e organului.

Simptomul cel mai constant este durerea localizata n epigastru sub forma de distensie dureroasa. Dure­rea este nsotita de varsaturi, regurgitari, eructatii, arsuri, lipsa poftei de m ncare.

B. Ulcerul gastro-duodenal apare ca o boala cu un mecanism da producere plurifactorial, n care participa un complex de factori genetici si de mediu.

In stabilirea diagnosticului de ulcer, anamneza joaca un rol important.

Coroborarea cu investigatii de laborator, radiologice si clinice duce la precizarea localizarii si furnizeaza de­talii asupra ulceratiei.

Boala se instaleaza de la nceput cu o simptomatolo­gie caracteristica, cu ritmicitatea si periodicitatea sufe­rintelor subiective.

Durerea, simptomul dominant, este ritmata de alimen­tatie cu prezentare periodica si sezoniera (primavara si toamna) mai ales n ulcerul duodenal.

Manifestarile cele mai frecvent nt lnite dupa durere s nt arsurile epigastrice si de-a lungul esofagului.

Varsaturile apar obisnuit n  ulcerul complicat.

Eructatiile survin mai frecvent n ulcerul localizat n jurul priorului.

Creturile   apar  de   obicei   numai   n   ulcerul   gastric.

Pofta de m ncare este conservata, chiar exagerata n ulcerul duodenal.

Constipatia   este   prezenta n   perioada   dureroasa

Zona reflexa Stomacul îsi are punctul reflex dede­subtul degetului mare, pe bolta plantara, pe ambele talpi.

Pentru duoden, zona reflexa se afla sub zona re­flexa a stomacului. Acest punct se afla pe ambele talpi si se abordeaza n boala  ulceroasa (fig.  1).

Vor fi masate zilnic zonele stomacului si aJe duo­denului cel putin 20 de minute. Dupa o saptam na se va constata o ameliorare a simptamelor. Dupa aproxi­mativ 2 saptam ni durerea va disparea.

Durata masajului se va ntinde pe o perioada de 5 saptam ni, c nd simptomatologia va ceda.

Experienta demonstreaza ca masajul punctelor re­flexe este insuficient daca bolnavul comite n continuare erori alimentare.

Alimentatia va fi completa, echilibrata n principii alimentare, cu continut bogat de vitamine (adminis­trare suplimentara de vitamina C si B).

Fig.  1.

_ Eliminarea tuturor factorilor eti patogeni ci infecti-°si si iritanti (alimentari, chimici, termici). Se va inter-fice fumatul, de asemenea alcoolul concentrat si orice oautura alcoolica naiinte sau ntre mese. , Reg/mu/ igieno-dietetic. Repausul este deosebit de 'mportant. Dupa 7-10 zile de repaus la pat, ulcerul ne-cornphcat iese din faza dureroasa

>n perioadele dureroase obisnuite se recomanda de

doua ori pe an tratament ntr-o statiune balneoclima­terica cu ape alcaline sau alcaiino-teroase.

Pe perioada dureroasa este necesara asigurarea unui somn linistit, precum si a unei vieti calme (tranchi-lizc-nte).

Igiena corespunzatoare a alimentatiei va fi respec­tata si n perioadele de acalmie (4-5 mese pe zi, cu timp de masa suficient si alimentatie corespunzatoare).

Regimul alimentar din faza dureroasa a>re un carac­ter restrictiv : vor fi evitate sosurile, grasimile transforma­te prin pregatire culinara, alimentele prajite, supele concentrate de carne, condimentele, bauturile alcoolice, bulionul de rosii, cruditatile, pastaile uscate.

De asemenea vor fi eliminate alimentele care s nt selectiv  netolerate  particular fiecarei   persoane.

Se recomanda un regim alimentar complet, echili­brat, normocaioric, contin nd toate principiile alimen­tare. C nd laptele este tolerat, acesta va constitui sursa principala de proteine, mpreuna cu derivatele acestuia.

In perioadele de acailmie alimentatia va fi completa

C. Diareea este un sindrom clinic si coprobgic caracterizat prin eliminarea frecventa de scaune nefor­mate, cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate.

Cauza imediata a diareilor este accelerarea tranzi­tului intestinal.

Diareile care beneficiaza de masajul punctelor re­flexe s nt diareile de durata, cronice. Nu beneficiaza de masaj diareile prin suferinte intestinale localizate spe­cifice (tuberculoza intestinala) sau nespecifice (boala Crohn) si diareiie din cancerul intestinal,

Diareiie cronice rezulta dintr-o insuficienta prelu­crare   a   continutului   intestinal,  din   prezenta   unor  e!e-

mente cu rol iritant asupra mucoasei intestinale. Pot surveni n insuficiente biliare, n insuficiente de secretie externa a pancreasului.

in conditii normale flora microbiana de putrefactie si de fermentatie se gaseste ntr-un echilibru cantitativ si de activitate, necesar digestiei. C nd acest echilibru ntre cele 2 flore se strica, urmeaza dezvoltarea exage­rata a uneia n detrimentul celeilalte, datorita condi­tiilor de mediu modificate din interiorul intestinului.

Trebuie subliniat ca la toate diareile dispeptice se adauga procese de fermentatie sau putrefactie.

Diareea de fermentatie se caracterizeaza prin scaune voluminoase, aerate, spumoase, de culoare galbuie, cu miros acid. Se instaleaza ca urmare a ingerarii de can­titati m-ari de alimente cu continut de hidrati de carbon si celuloza, insuficient digerate. Uneori se instaleaza dup    consumarea   de  fructe  crude   sau   legume   crude.

Evolutia acestui tip de diaree este cronica, cu faze de   ameliorari   si   cu   recaderi   la   nerespectarea   dietei.

Diareea de putrefactie se dezvolta n prezenta unei cantitati crescute de albumine nedigerate si neabsorbite. Are o evolutie lunga, cu agravare progresiva. Scaunele s nt putin voluminoase, de culoare bruna, neaerate, foarte fetide, neformate, de consistenta pastoasa, semi-lichida sau chiar lichida

^ Evolutia  este cronica si  moi greu de influentat prin masurile dietetice dec t diareea cu fermentatie.

^Ona reflexa a intestinului subtire se proiecteaza pe ^a^oe_:e   talpi,   naintea   calc ielor,   n   partea   interna  a lor   (fio. 2)

Fig. 2.

Masajul   acestei  zone  se  va  face  zilnic  c te  20 de minute. Dup o saptam n simptomatologia se va ameli-

i   prin   disparitia   flatulentei   si   a   baion rilor.   Trata­mentul este de lunga  durata (aproximativ 4 5 luni). Regimul igieno-dietetic, de mare importanta, variaza cu afectiunea n cadrul careia apare sindromul diareic.

D. CONSTIPATIA. Prin constipatie se ntelege eliminarea n-t rziat a continutului intenstinului gros, datorita ncetinirii tran­zitului sau a insuficientei de evacuare a materiilor fecale din portiunea sigmoidorectala.

In mod obisnuit, n caz de constipatie, eliminarea materiilor fecale se face la intervale mai mari dec t limitele fiziologice, n general peste 48 de ore.

La producerea constipatiei participa mai multi factori care actioneaza fie asupra miscarilor peristaltice sau de naintare a continutului n intestinul gros, fie prin alterarea functiei portiunii sigmoidorectale n actul defecarii.

Una din cauzele obisnuite ale constipatiei este alimentatia saraca n reziduuri, mai ales n celuloza nedigestibila (varza conopida

Sedentarismul   determina si   el   instalarea   constipatiei.

Forma care ne  intereseaza  este constipatia cronica

Indiferent de cauzele oare stau la baza constipatiei, apar tulburari functionale cu rasunet asupra ntregului organism : fenomene dischinetice, caracteristice intes­tinului gros n constipatie. Prin alterarea permeabilitatii mucoaselor au loc absorbtii patologice de substante toxice de et m&rvare, oare s nt responsabile de majorita­tea fenomenelor de alterare a starii generale din con-sti-patiej oboseala, cefalee, tulburari nervoase, haiiena fetida, dureri musculare, manifestari cutanate (urticarie sau acnee).

^ Aosorbtiile patologice pot interesa si microbii, ndeo-seoi bacilii coli cu repercusiuni asupra starii de sana­tate _a individului.

Zona  refiexa  pentru colonul ascendent si  prima ju-

d   r^p^{0 co}'^onui'^lu:' tronsvers se afla pe talpa piciorului

pt.  re talpa  piciorului  sting  se  proiecteaza  a  doua

Fig. 3.

jumatate   a   colonului   transvers,   colonul  descendent  si sigmoidul (fig. 3).

Masarea punctelor reflexe se va face pe toata zona colonului timp de 20 de minute, la oare vom asocia masajul   zonei   de   proiectie   a   ficatului   si   duodenului.

Tratamentul va fi de durata p na la normalizarea scaunului.

Regimul igieno-dietetic. Evitarea inhibarii reflexului de defecare, introducerea alimentatiei cu celulozice, combaterea sedentarismului prin mersul pe jos.

Este necesara obisnuirea bolnavului sa aiba scaun la ore fixe.

Regimul alimentar va fi bogat n legume, zarzava­turi, fructe cu coji, fructe uscate (prune), p ine neagra, de Graham, compot, iaurt, mere (alimente cu continut crescut de celuloza

Bauturile reci s nt de asemenea eficiente. Un efect bun l are un pahar cu apa rece luat dimineata nainte de masa

E. Suferintele ano-recto-sigmoidiene. Simptomele care alcatuiesc sindromul recto-sigmoidian se pot rezu­ma la tulburari ale actului defecarii, durerea sub forma de tenesme si eliminarile de produse patologice.

Diferitele suferinte ano-recto-sigmoidiene se pot manifesta prin semne minore, izolate sau pot realiza sindromul rectal sau sindromul anal.

Sindromul   rectal   se   caracterizeaza   prin   senzatii false ale nevoii de defecare.

Scaunele s nt precedate sau urmate de dureri n partea stinga a abdomenului, cu iradieri at t n sus pe traiectul colonului, c t si n jos spre anus si organele genitale.

Sindromul anal se caracterizeaza prin dureri, carora li se asociaza sau nu tenesme si scurgeri de s nge, se­cretii seroase sau purulente.

e suferinte constituie expresia unor procese inflamatorii recto-sigmoidiene si beneficiaza de masarea punctelor reflexe.

Zona reflexa Punctele reflexe pentru rect si anus s nt situate pe talpa piciorului sting (fig. 3).

Vor fi masate zilnic zonele colonului pentru comba­terea constipatiei, ncep nd cu zona colonului ascendent, f*o colonului transvers,  zona colonului descendent si

2 - C-da 1.053                                                       ,-j

termin nd cu zona rectului. Durata masajului va fi de cel putin 20 de minute. Dupa o s ptarn na se va con­stata o ameliorare a simptomelor. Durerea va disparea dupa 2 saptam ni.

Regimul igieno-dietetic va tine seama de variatele tulburari de tranzit (diaree sau constipatie), suprim nd toate alimentele ce pot provoca congestia si iritatia rectcsigmoidului (alcoolul si condimentele).

F. Hemoroizii s nt dilatatiile venoase ale venelor plexurilor hemoroidale ano-rectale.

Fig. 4.

Prin evolutia lor cronica, cu pusee acute si ^M complicatii posibile pot constitui adevarate infirmitati psihice si  fizice.

Zona reflexa pentru hemoroizi se afla n musculatura de pe fata interna a gambei stingi (fig. 4).

Masarea acestor puncte nu va duce la vindecarea hemoroizilor, dar se va obtine disparitia durer or si oprirea s nger rii. Un alt efect pozitiv este dispa, ;ia ra­pida a  inflamatiei.

Durata masajului este de 20 de minute, ia care se va asocia masajul punctelor reflexe pentru combaterea constipatiei.

Regimul igieno-dietetic trebuie diferentiat pentru fiecare bolnav n parte si legat de faza evolutiva a bolii. Se va respecta igiena riguroasa locala dup de­fecare, evitarea constipatiei printr-un regim corespun­zator, eliminarea condimentelor si alcoolului din alimen­tatie.

3. Boiile ficatului si cailor biliara

A.  Hepatita cronica. Simptomele clinice proprii sufe­
rintei hepato-celulare s nt reduse si putin caracteristice.

Se va acorda atentie deosebita senzatiei de astenie, de oboseala, somnolentei postprandiale, scaderii poftei de m ncare, simptome ce tradeaza prezenta procesului hepatitic activ.

Simptomele dispeptice s nt expresia coafectarii di­gestive extrahepatice (gastrice, biliare si pancreatice), precum si a tulburarilor dischinetice, duodenale si bi­liare. Acestea din urma se manifesta prin senzatia de greutate ,postprandiala, balonare si greturi, cu deosebire greturi le matinale.

B.   Ciroza hepatica este suferinta cronica cu evolutie
progresiva, caracterizata prin interesorea difuza a fica­
tului,  prin  modificarea  structurala  a  acestuia, cu  apa­
ritia semnelor de hipertensiune portala si de insuficienta
hepatica

Zona reflexa Ficatul îsi are zona reflexa situata pe talpa   piciorului   drept,  spre  partea   ei  externa  (fig.  5)-

Actionarea asupra zonei  reflexe va duce ia amelio­rarea   simptomatologiei  dupa  o  perioada  de  3    ato m ni.   Dupa  2  luni   dispare  senzatia   de  astenie  si oboseala, pofta de m ncare revine.

F/caf-

Fig. 5.

 -^{60 de}

!e f_i2i

 n ciroza hepatica. Vor fi evitate  fi  excluse cu  des v rsire alcoolul

si tutunul. Alimentatia restrictiva va privi conservele, so­surile, maionezele si grasimile.

Regimul alimentar, complet si echilibrat prin prin­cipii alimentare trebuie sa fie desodat n ciroza hepatica

S nt permise laptele, br nza de vaci, carnea, cerea­lele, fructele, mierea, legumele.

Suplimentarile vitaminice s nt utile, ndeosebi n ceaa ce priveste vitaminele grupului B si vitamino C.

C. ngioco!ecistopatii!e s nt suferintele arborelui ex-tr hepatic!

Tablou! clinic aJ acestor afectiuni este complicat de manifestari care rezulta din antrenarea n suferinta si a altor organe sau segmente ale tubului digestiv,

D/schlnez/ile  biliare  s nt tulburari  de tonus  si  de
motilitate ale  arborelui  biliar extrahepatic si  se traduc
prin   manifestarile   sindromului   dispeptic   biliar,   Acesta
este caracterizat prin simptome dispeptice sistematizate,
n  ceea  ce  priveste  orarul  si  localizarea   manifestarilor
subiective: gust amor, greturi, eructatii, regurgitari, jena
dureroasa n hipocondrul drept.

Cofec/stita cronica se caracterizeaza prin prezenta
sindromului   dispeptic  biliar,   cu   faze   de   stare   rea   de
c teva zile si cu ameliorari de c teva saptam ni.

Zona reflexa a vezicii biliare se afla pe talpa picio­rului drept n interiorul zonei  reflexe a ficatului (fig- 5).

n dischineziile biliare si colecistite se maseaza punctele reflexe ale duodenului si ale vezicii biliare, timp de 25 de minute de doua ori pe zi.

Regimul igieno-dietetic. In dispepsia biliara, c t si n tii   vor fi   excluse alimentele  care  determina

'^-ktooatii

contractia puternica a vezicii biliare (galbenus de ou, grasimi prajite, unt, sm nt na maioneze) sau cu continut mare de colesterol (grasimi, afumaturi, conserve, organe: creier   ficat,  rinichi),  precum  si fasolea, varza,  alcoolul.

Alimente permise n ambele afectiuni s nt: ceai (de menta, cozi de cirese, tei, sunatoare), ceaii cu lapte, lapte batut, iaurt, br nzeturi nefermentate. Fainoase (fi­dea, macaroane, gris, orez). Legume verzi pregatite cu unt sau untdelemn. Carne fiarta sau la gratar, de pa­sare, peste slab..Compoturi, miere de. albine. .

Vor fi evitate constipatia, sedentarismul. Se reco­
manda gimnastica medicala

4. Bolile pancreasului

Pancreatita cronica Simptomatologia clinica cuprinde manifestari dispeptice, neurale si nutritive.

Tulburarile dispeptice se manifesta prin durere, care se instaleaza imediat dupa alimentatie, greata, meteo-rism, pusee explozive de diaree, care survin la intervale mari de timp.

Tulburarile neurale se manifesta prin scaderea ca­pacitatii de activitate fizica si intelectuala din cauza astenie¹'!.

Tulburarile de nutritie se caracterizeaza prin sca­derea  greutatii corporale p na la o stare de emaciere.

Enzimele pancreatice din sucul duodenal, din siinge si din urina s nt scazute n mod constant.

Zona reflexa Punctele reflexe se afla situate pe tal­pile ambelor picioare, sub zonele reflexe ale duodenului si stomacului (fig. 6).

Masarea punctelor reflexe se va face de doua ori pe zi, timp de 20 de minute, asociind masajul punctelor reflexe duodenale. Acest masaj combinat urmareste sti­mularea producerii de fermenti pancreatici.

Ameliorarea starii generale se va face simtita to luna de la aplicarea masajului. Durata tratamentului este de 6 luni.

Fig. 6.

- dietetic va evita orice exces alimentar. Pen-stimularea    producerii   de    enzime    pancreatice    se "i vitaminele A, C, B.

5.  Boiile stomatologice

Cavitatea bucala este msJiul unor modificari profun­de ale structurii chimice si fizice a alimentelor ingerate. La aceste modificari contribuie dintii, limba si glandele salivare.

Dintii joaca un roi mecanic important alaturi de mus­culatura maxilarelor si capacitatea glandelor salivare de a  produce saliva  necesara  procesului de masticatie.

Afectiunile care beneficiaza de masajul punctelor reflexe s nt nevralgia de trigemen si parodontoza.

n cazul nevralgiei denlore, pentru obtinerea unui rezultat bun va ^fi tratata caria dentara, care se carac­terizeaza   prin   distrugerea   dintelui   din   afara nauntru.

Parodontoza este o boala care afecteaza mucoasa gingivala si tesuturile de sustinere a dintelui. Dintii se dezgolesc de nvelisul gingival si devin moi sensibili ia ca!d, rece, dulce.

Zona reflexa pentru maxilarul supeiior s nt situate
dedesubtul unghiei haiucelui. Zona reflexa a mandibula
este situata la jumatatea distantei dintre prima si o doua
articulatie interfaiangiana a ha'ucelui. Zona reflexa^ co­
respunzatoare jumatatii stingi a maxilarului se a .a ,
halucele drept si invers (fig. 7).       . i

in  caz de dureri  de dinti  se procedeaza la  rnasaj zonei  reflexe corespunzatoare. Aceasta  procedura

Afax;/dr superior Afjxi/jr inferior

Fig. 7.

Ia atenuarea durerii prin favorizarea irigatiei sangvine a dintelui. Masajul se va face zilnic pe zonele indicate timp de 5 10 minute, pe o perioada de 10 zile.

In   cazul   parodontozei   masajul   zilnic   al   punctelor refiexe se va face timp de c te 5 minute pe fiecare parte.

ir2_^U.,o⁰,^{tinut vi}"decari dupa o perioada de masaj de ^lu~i2 luni.

^    ^V r^{n  RS}9^!iJa  igiena  bucala  prin periaj dupa fie-^aStu  ^{CU paste de din}i' ^ce contin substante cnti-'_v^a      ?^Ve ?' antienzimatice (flu'or). ^{Va  eV}'^{ta  zanaru}l   si   se   recomanda   consumul   de

Bolile aparatului cardio-vascutar

A. Hipertensiunea arteriala

Prin hipertensiunea arteriala se ntelege cresterea tensiunii arteriale maxime si / sau minime, de repaus, peste valorile  normale corespunzatoare v rstei.

Factorii principali care mentin nivelul tensiunii arteriale si care, n caz de dereglare constituie factorii fiziopatogenetici ai hi­pertensiunii arteriale, s nt urmatorii:

Debitul   sangvin.   Debitul   pe   minut  creste   reflex,   la   eforttt-
turi fizice sau la emotii, ca  urmare a necesitatilor tisulare crescute,
dar   n   conditii   normale   el   nu   duce   la   cresterea   tensiunii   fntra-
vasculcre.

Elasticitatea   arborelui   arterial   scade   in   arterioscle'oza,   o-
v nd   ca  rez:ultat  reducerea   extensibilitatii  vaselor mari.  Drept con­
secinta   creste  tensiunea   sistolica,   dar fara   sa   atinga  valori   prea
mari.   Arterioscleroza   este   nsa    un   fenomen   favorizant   al   hiper­
tensiunii arteriale at t priin cresterea rezistentei periferice, cit si P^r>
scaderea  elasticitatii  arteriale.

e   Rezistenta   periferica Cresterea   rezistentei   periferice   i teriole  este   cel   mai   important factor n  determinismul  hipertensi nilor arteriale  durabile.

Hipertensiunea arteriala si arterioscleroza s nt fenomene ce    Pj;. n succesiune, aceasta din urma duc nd  la  permanentizarea ere, tensionale.

Viscozitatea  s ngelui  influenteaza n   masura   mai   rea
loriie tensionale.

Hipertensiunea arteriala esentiala, ca si hipertensiunile arteriale simptomatice, au ca simptom central si constant al bolii cresterea cifrelor tensionale, a tensiunii sistolice si proportional a celei dia-stolice.

in cazul hipertensiiunilor arteriale simptomatice, tra­tamentul consta n eliminarea bolii de baza

n cazul hipertensiunii arteriale esentiale simptoma­tologia se ma>n'i festa multa vreme prin manifestari subiective. Mai t rziu. apar simptome nervoase (modificari de caracter si  de temperament,  cu  tendinta   de  i rasei-

bilitate), simptome cardiace (dispnee la efort, anqor pectorali), simptome renale (nicturie, semne de insufi­cienta renala s.a.

Zona reflexa. Punctele reflexe care vor fi masate zil­nic s nt punctele rinichi artere vezica urinara (fig.8) Punctele reflexe ale rinichiului se afla n mijlocul talpii. Punctele reflexe ale vezicii urinare se gasesc pe marginea interna a talpii, naintea calc iului. Punctele reflexe ale ureterului pornesc de la zona reflexa a rini­chiului spre interiorul calc iului, unde se afla zona ve­zicii urinare.

Masajul va fi facut zilnic timp de 30 60 de minute. Tratamentul este de lunga durata. La obtinerea unei tensiuni arteriale echilibrate va fi continuat un masaj de mentinere a valorilor tensionale la 3 zile, timp de 30 minute.

Regimul ig/eno-d/etet/c. Se va asigura o viata ordo­nata, 8 ore de odihna activa si 8 ore de activitate.

Igiena alimentara recomanda mese fractionate, f r abuzuri alimentare si cu cina devreme.

Alimentatia va fi hiposodat , normocaiorica, iar pen­tru obezi hipocalorica. Alimentatia va cuprinde toate principiile alimentare.

Pentru obezi cu manifestari clinice evidente se pre­scriu regimuri de introducere: suc de fructe timp ^de 5 zile, regimuri deciorurate cu zile de orez, cartof mere, zile de post, cu efect bun asupra valorilor tensio­nale si asupra starii generale.

Se poate asocia fizioterapie (masaj general sau p^ tkrf,   gimnastica   respiratorie)  si   balneoterapie  [p ape cacbocjazoase partiale sau totale).

B.  Boii e coronariene

Arterioscleroza coronariana sta la baza insuficientei A_e irigatie a miocardului, av nd ca expresie clinica an-iorul pectoral, miocardiopatia ischemica si infarctul miocardic.

Durerea precordiala de origine coronariana poate avea un caracter trecator c nd provine dintr-un dez­echilibru de irigatie reversibil ( n urma unui efort fizic, psihic, alimentar) sau expresia unui dezechilibru acut de durata, ce duce la suferinta miocardica cu necroza (infarct miocardic).

Caracterul durerii este aceiasi, difera doar prin inten­sitate, durata si iradiere.

Durerea este localizata retrosternal, ca o senzatie de arsura, constrictie, uneori foarte puternica

iradierea durerii coronariene este caracteristica n umarul, bratul, antebratul si degetele m inii st ngi, even­tual n sus spre g t, ureche, mandibula si ceafa n stinga sau spate.

Durerea precordiala poate sa aiba la origine cauze

racardiace  cum  s nt  artrita  scapulo-umerala  st ng

spondiloza   cervico-dorsaia,   spondilartroza,   hernia   de

se, dureri care se accentueaza la  manevre mecanice

asupra coloanei, la caldura

^    trebuie  neglijata  intrioarea  acestor afectiuni  cu a coronorion

reflexa   se   gaseste   pe   talpa  piciorului sting ^margmea externa (fig.9).

zelo_r^Uc f^e in^{reflexe vor fi}  masate zilnic, n  timpul  cri-^Va face I   o _^mi"^ute- 'ⁿ perioada de liniste masajul se ^a *~^{6 Zl}'e c te 10 minute.

Fig. 9.

Regimul ig/eno-d/eter/c se va adresa orterosclerozei coronamene,    artenosderozei.    hipertensiunii    arteriale diabetului, obezitatii, va fi normocaloric sau hipocaloric (fa supraponderal,), echilibrat in principii alimentare fa excese unilaterale.

fn ratia de lipide sa predomine grasimi compuse din
acizi grasi  nesaturati (ulei  de floarea  soarelui   de  no'
rumb, de peste). Fumatul este interzis.

Se va adopta un ritm regulat de activitate cu peri­oade de odihna cu includerea n program a misc ri z -nfce progresive si a gimnasticii medicale

C-d

7. Bolile aparatului locomotor

A. Periartrita scapulo-umerala este un sindrom cli­nic caracterizat prin dureri ale umarului si prin redoare, determinate de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor articulatiei umarului.

Aspectele clinice ale acestei afectiuni mbraca patiu ta­blouri :

umarul   dureros   simplu,   consecinta   a   leziunilor  degenera­
tive, uneori calcificate. Se manifesta prin dureri moderate care apar
mai   ales  n   timpul   somnului   la   anumite   pozitii,   sau   la   purtarea
unor greutati.  Miscarile  umarului  nu  s nt limitate,  dar pot fi opri­
te   din   cauza   durerii   la   un   unghi   de   45 ,   dupa   care   miscarea
poate fi continuata

umarul   dureros   acut,   cu   dureri   violente,   insuportabile,  ac­
centuate   ia   mobilizarea   umarului.   Orice  miscare   este   practic  im­
posibila

umarul   blocat   ncepe   cu   dureri   moderate,   cu   exacerbari
nocturne,   av nd   evolutie   lenta   spre   limitarea   progresiva   a   rnit
carilor.   Cu   timpul   durerea   dispare   total,    dar    miscarea   aev.n-
complet sau aproape complet imposibila

umarul   pseudoparalitic   este   rezultatul      rupturii      spon ^^
sau   traumatice   a   tendoanelor   muschilor   rotatori   si   se   man
prin imposibilitatea de a  ridica la verticala bratul.

Zona reflexa se gaseste la baza degetului mic a  P^ dorului,  ntre  metatarsianu!  al  patrulea  si  al crn-ci ■=-^_ Umarul  drept îsi are zona  reflexa  pe piciorul dref umarul sting pe piciorul st ng. (fig. 10).

Ond articulatia scapulo-umerala este dureroasa _sou blocata se va masa cu putere zona reflexa timp de sfer  de ora, dupa care bratul _{va fi miscat mQ}.    ^{P    e un}

sajul se va  repeta  p.n   la  ncetarea durerilor si l_arp
venirea miscarii.                               ■'  ^{la re}"

uO. cu mdie , e  _ai^es^ de tip _mee_a'_ni^P.^e _e^a!e* Pe scari. c? oo ^Se calmeaza la rep_au^P_s

Un alt simptom este limitarea miscarilor (jena la |_e. gatul sireturilor, apoi la ncrucisarea picioarelor (bol­navul nu poate sta picior peste picior"). Dup 5 _anj de evolutie apare ciaudicatia.

La  examenul  obiectiv  se  constata  o  limitar; a  rnis-

Fig. 11.

carilor de adductie,  abductie,  rotatie  si flexie a coap­sei pe bazin n articulatia soldului.

Zona reflexa se afla chiar sub maleolele externe s"
interne (fig. 11).

Zona reflexa a soldului sting se afla pe piciorul s.mg. iar cea a soldului drept pe piciorul drept.

Masajul va dura ntre 10 si 30 de minute, iar tateie vor aparea dupa c teva zile. Rezultatele ^_ consolidate timp de c teva luni prin masajul ^z "^e _njci flexe de 2 3 ori pe saptam na. Nu vor fi ^ne9j^liaJ_inar0-zonele reflexe suprarenale-rinichi-uretere-vezica u

Regimul igieno-dietetic. Se va evita mersul, mai ales oe teren accidentat si statul n picioare prelungit. La mers pe jos se va folosi un baston, tinut de partea opu­sa soldului afectat.

Regimul hipocaloric este necesar persoanelor obeze.

C. Gonartroza, localizare a reumatismului degene­rativ ia articulatia genunchiului, este una din cele mai frecvente forme de reumatism degenerativ.

Simptomul principal este durerea situata de obicei pe fata anterioara sau antero-interna a genunchiului si care apare la nceput n pozitia de genuflexie, la ur­catul si cobor tul scarilor, mersul pe teren accidentat.

Fn stadiile incipiente, zona antero-interna este sen­sibila  la   palpare.   n   stadiile   mai  avansate,   genunchii

Genune///

Fig. 12.

pot fi deformati, cu volum crescut,  uneori cu lichid in traarticular.  La  femei  se  asociaza  frecvent insuficienta venoasa cronica si obezitatea. Miscarile de flexie si ex­tensie ale genunchilor s nt limitate.

Zona  reflexa  a  genunchilor  se  afla,  pentru fiecare genunchi   pe   piciorul   corespunzator.   Punctele   asupra carora se va actiona se afla sub maleola externa (fig. 12) Masajul   se   va   face   zilnic,   ncep nd   cu   10   minute p na la 30 de minute. De la caz la caz vor fi abordate si    zonele    reflexe    suprarenale-rinichi-vezioa    urinara Regimul igieno-dietetic. Menajarea genunchilor (sau a genunchiului) prin evitarea mersului excesiv, n special pe teren accidentat, ca si statul n picioare vreme nde­lungata n timpul zilei s nt utile scurte perioade de odih­na  (circa   30  de  minute),   in   caz  de  gonartroza  unila­terala este util un baston. Pentru mentinerea mobilitatii se  recomanda   cultura  fizica   medicala,   cu   reeducarea cvadricepsului, fara a  solicita  genunchii.  Utilizarea ge-nunchierelor poate fi de un real folos.

8. Afectiunile coloanei vertebrale

A. Nevralgia cervico-brahiala se caracterizeaza prin durere ce porneste din regiunea cervicala si iradiaza de-a lungul membrului superior p na la m na. Nevral­gia este determinata de leziunile discului vertebral, ca urmare a unei circulatii sangvine si limfatice neco­respunzatoare, care face sa stagneze substantele no­cive si mpiedica aportul de substante nutritive si oxi­gen.

Unele nevralgii s nt reumatice, iar altele secundare altor boli ca hernia de disc nalta, luxatii ale uma­rului, fracturi de clavicula, traumatisme, tumori, mor­bul Pott.

Zona  reflexa a  coloanei   vertebrale   se   afla   situata 2-a   lungul   marginii   interne   a   boitei   piciorului.   Este omandat  sa   se  maseze  aceasta  zona   a  celor doua ^b lti plantare (fig. 13).

dea ^{6ntrU m}P'^eclica pierderea elasticitatii discului si flexe'^1e[^e$Cen'^{a acestuia}- ^{vor f}i abordate si zonele re-ce!_Or ^nnicliiior> ureterelor si vezicii urinare si ale ^Substam'|^PUnCte '^im^^atice' ^{care vor} favoriza eliminarea nutritiJ -^{Or nocive} si un aport crescut de substante ^llve si oxigen,

B. Nevralgia sciatica Durerea poate fi provo",ta c.
compresiunea⁹ unei radacini nervoase (hema de ^
sau prezento unei inflansat,, Duren ^ fo^^c_brului , giunea lombara si coboara de-a lungul i^^e _te!e pi-
Lor oina la spatiul popliteu, a calc. ^^_{ui ina}in-
cioarelor. Se accentueaza la aplecarea t una _sl

te  sau   ndoirea   coapsei,   *e   exacerbeaza   \o

tuse si se nsotesc de furnicaturi  sau amo.tc
brele inferioare.      simDtomatica. ^se'

Exista   nevralgia   sciatica   asa-zisa   simp.o

cundar a'tor boli (tumori a!e m duvei spinarii   morbul Pott).

Zona reflexa se  afla  de-o   lungul  tibiei  si  peroneu­lui (fig. 14).

 P         iievaIJniT

_e consumul de olcooi si cafea.

9. Alte nevralgii

A. Nevralgia de trigemen, uni- sau bilaterala, se poate nsoti de varsaturi si tulburarea echilibrului. Se manifesta prin dureri violente ale pielii fetei si ale unei parti a pielii capului p na la crestet. Crizele dure­roase s nt hemicranii cu transpiratie si hipersecretie lacrimala, nazala si salivara

Zona reflexa se gaseste n partea interna a degetu­lui mare n locul unde se stabileste contactul cu al doi­lea deget al piciorului, chiar n regiunea unde se exer­cita o presiune ntre cele doua degete (fig. 15).

Se va masa degetul drept pentru obrazul sting si degetul sting pentru obrazul drept. Masajul va dura 15 minute, timp de 7 10 zile.

Se va acorda atentia cuvenita pantofilor, care pot exercita presiuni asupra zonelor amintite, provocind tulburari nedorite.

B. Migrena se manifesta prin dureri de cap, nsotite de greturi, varsaturi si tulburari de vedere. Cauzele mi­grenelor pot fi digestive, endocrine si alergice.

Zona reffexa corespunde punctelor reflexe ale ^ ierului,  care se afla  pe cele 2 degete  mari ale P^|CI

Fig. 15.

rului. Degetul sting are puncta reflexe pentru jumata­tea dreapta a creierului si degetul drept pentru juma­tatea st ng a creierului (fig.16).

Masajul punctelor reflexe va dura 10 minute.

Regimul   igieno-dietetic va  fi  axat   pe  cauza   migre­nelor.

■ Plexul solar, care apartine sistemului neuro-vege- ^lv- este un plex nervos simpatic.

Ti/e/dd

Fig.  16.

Zona reflexa se afla n imediata vecinatate a zonei stomacului la ambele picioare (fig. 1).

Masajul  acestei   zone  se face  n  tulburari  gastrice de  origine  nervoasa,  diarei  emotionale,   pierderea  c nostintei  n  urma   unei   lovituri  n  regiunea  stomacu Durata masajului va fi de 5 10 minute.

10.  Bolile de nutritie si metabolice

A. Diabeiul zaharat este o boala prin excelenta metabolica, hipo nsulinismul intervenind ca o veriga pa-togenica importanta.

Tulburarea metabolismului glucidic are drept con­secinta cresterea cantitatii de zahar n s nge, peste 1,20 g%_fi hiperglicemie si eliminarea acestuia prin urina glicozurie. Boala se datoreste nu numai pan­creasului, ci si disfunctiei celorlalte glande endocrine. Daca intervine o tulburare n desfasurarea activitatii acestor glande, fie prin cresterea secretiei glandelor, fie prin scaderea secretiei de insulina a pancreasului, atunci se instaleaza hiperglicemia si glicozuria.

Diabetul zaharat se manifesta clinic prin triada cla­sica: poliurie, polidipsie si polifagie.

Poliura sau nevoia continua de a urina mult poate t'nge progresiv un volum de 4 I de urina n 24 de re, antren nd treptat polidipsia (sete mare), care nu Poate fi potolita prin consum de apa. Senzatia de us-aaun

Hiperglicemia este prezenta si pe nemî-ncate. Gli-cozuria este indiciul cel mai obisnuit de diabet zaha­rat.

Masarea   punctelor  reflexe  (vezi  fig.  6)  va  duce  la

stimularea functiei pancreatice pentru producerea in­sulinei. Nu trebuie neglijata zona reflexa a duodenu­lui, care joaca un rol important în înlaturarea reten-tiei de hormoni si permite o mai buna functionare a insulelor Langerhans.

Tratînd punctele duodenului si stimulînd functia pancreasului, au fost obtinute, în unele cazuri, reveniri la valori normale ale glicemiei.

Regimul alimentar va fi individualizat si va trebui sa asigure un aport suficient al tuturor principiilor ali­mentare, inclusiv vitamine si saruri.

Necesarul de glucide trebuie raportat la forma dia­betului si eventual la complicatiile acestuia, precum si la felul activitatii desfasurata de diabetic si consumul total de calorii. Repausul la pat reclama un consum mai scazut de glucide.

Regimul alimentar ideal trebuie sa aiba în vedere si proportia în care proteinele si lipidele trebuie sa in­tre în compozitia acestuia.

B. Guta este o boala metabolica ce se caracteri­zeaza prin hiperproductie de acid uric si precipitarea uratilor în articulatii, unde se reproduce initial tabloul unei artrite acute de obicei monoarticulare, iar mai tîrziu al unei artropatii cronice degenerative.

Guta este o afectiune cu incidenta crescuta ia bar­batii adulti.

Atacul de guta  poate fi  precedat de simptome su­biective  generale  (inapetenta,   greata,   insomnie,   s a

aenerala modificata) sau se poate instala brusc, n plina sanatate aparenta.

n forma tipica atacul de guta apare n cursul noptii, cu dureri de o violenta cu totul iesita din comun la degetul mare al piciorului (podagra). Durerile au ten­dinta sa cedeze n intensitate spre dimineata; manifes­tarea evolueaza cu fluctuatii, timp de c teva zile, dupa care fenomenele cedeaza brusc.

Zona reflexa Vor fi masate punctele din zonele refle­xe  suprarenale     rinichi      uretre    vezica   urinara

(fig. 8).

Regimul alimentar va fi sarac n purine, grasimi, pro­tide, obligatoriu hipocaloric (la persoanele obeze) si fara bauturi alcoolice. Se suprima din alimentatia gutosului viscerele animalelor (rinichi, creier, ficat, momite), carnea fripta, supele de carne, sardelele, pasta de peste, scrum­biile, heringii; legumele care contin purine (stevie, spa­ranghel, spanac, varza de Bruxelles), plante leguminoa­se (mazare, linte, fasole, bob), ceaiul rusesc, cafeaua naturala, cacao, condimentele. Se vor bea multe lichide, 1.5> I pe zi, zeama de legume, fructe crude. Se reco­manda evitarea sedentarismului.

11. Sistemul limfatic

Sistemul limfatic este format din canale limfatice, care transporta limfa spre centru! organismului. Venele din jumatatea superioara a organismului duc limfa in lacul lacunar. De aici, limfa trece n canalul toracic, care primeste si limfa din partea superioara a toracelui.

Prin canalele limfatice se transporta limfa si gra­simile din intestinul subtire.

Sistemul limfatic asigura transportul si reintrarea n circulatia sangvina a proteinelor pkismatice.

Din loc n loc, pe caile limfatice se afla ganglionii, care au rol de a filtra  limfa si de a  produce limfocite.

Sediile cele mai importante ale ganglionilor s nt te­sutul conjunctiv al bazinului, cavitatea toracica n axile, n regiunea inghinala si a g tului. in caz de infectii, ganglionii cei mai apropiati reactioneaza prin tumefie-rea lor, devenind durerosi. in asemenea cazuri creste si producerea de limfocite.

De retinut ca din sistemul limfatic fac parte si apen­
dicele, amigdalele si splina. _t.j

Zonele   reflexe.   Pentru  ganglionii   limfatici   ai   pa^r.^
superioare   a   corpului   si   capului,   punctele   reflexe  s
afla pe ambele picioare, ntr-o mica depresiune m t⁽
maleolei externe (fig. 11).              _re

Pentru ganglionii limfatici ai abdomenului, zona

flexa se situeaza ntr-o mica depresiune n fata ma­leolei interne la ambele picioare (fig. 11).

Punctele reflexe ale lacului lacunar si ale canalului colector toracic se afla ntre primul si al doilea meta-tarsicn ntr-o depresiune la ambele picioare (fig. 7).

Masarea acestor puncte reflexe se face n: edeme ale membrelor inferioare, celulite, staze n organe ca uterul, sinii. Masajul va dura 10 minute pentru fiecare zona n cazul edemelor gambelor si se va face zilnic. In celulita, intervenind si tulburari hormonale, pe l nga abordarea zonelor limfatice este necesar sa se maseze si zona reflexa a ovarelor. Vor fi acordate c te 5 minute at t pentru zonele reflexe limfatice, c t si pentru cele ovariene.

Splina, localizata ntre rinichiul st ng, colonul trans-vers si stomac, are urmatoarele functii:

producere de limfocite si anticorpi;

distrugerea hematiilor mbatr nite;

rezervor de s nge.

Zona reflexa se afla pe talpa piciorului st ng, sub zona reflexa a inimii (fig. 9).

Zona reflexa a splinei se maseaza n anemii, lipsa de anticorpi si tulburari ale zonelor nvecinate.

Nu trebuie neglijate celelalte zone reflexe care pot i   perturbate   (aparatul   digestiv,   aparatul   renal   etc).

Amigdalita este inflamatia amigdalelor, a mucoasei

ranngiene si  a tesutului  limfatic din zona.  Ganglionii

" ilari si cervicali pot fi usor mariti si durerosi. Boala

p    uteaza ^rusc, cu frison, febra mare si dureri n g t.

undul g tului si amigdalele s nt rosii, cu depozite izo-

te de exsudat. Vor fi luate masuri deosebite n cazul

streptococ hemolitic si cu barilul difteric.

d^J^T ^ref'^exa  pentru amigdala si faringe se afla pe etul m_{are a[ picioru}|_ui (_{fjg  7})

 C-da 1,053

12. Bolile glandelor endocrine

Hipofiza. Aceasta glanda coordoneaza activitatile
gonadelor, glandei tiroide, ale cortexului suprarenal. Hi­
pofiza produce hormoni trofici, lactogeni si de crestere.
Influenteaza  anumite faze  ale  metabolismului  glucidic,
lipidic si protidic.

In anumite tulburari ale secretiei hipofizei, zona re­flexa care va fi masata se afla n mijlocul fetei plantare a degetului mare (fig. 16).

Cortexul   suprarenal.  Cei   mai   cunoscuti   hormoni
s nt corttcoizii, cu rol antiinflamator si stimulator al pro­
ducerii limfocitelor.

In cazuri de insuficienta sau lipsa corticoizilor vor fi abordate zonele reflexe care se afla deasupra zonei reflexe a rinichiului. Zona reflexa a suprarenalei drepte se afla pe regiunea plantara a piciorului drept, iar zona suprarenalei stingi pe regiunea plantara a picioru.ui sting (fig. 8).

e Bc ile tiroidei. Cazurile tipice de hipertiroidie pot fi  at t de evidente, nc t diagnosticul  se face  la  pnma vedere. Bolnavul vine la medic pentru  nervozitate, P^a pitatii si  pierderea n greutate, cu pastrarea  poftei    ^ m noare. La acestea se asociaza tremor, oboseala, so

superficial sau insomnie, transpiratie abundenta, marirea volumului tiroidei.

Punctele reflexe ale tiroidei se afla pe talpa picio­rului, ntre primul si al doilea metatarsian si falanga degetului mare (fig. 16).

Masajul se va face ia ambele picioare c te 10 mi­nute, de trei ori pe saptam na

Bolile paratiroidelor

Hipoparatiroidia. Insuficienta parathormonului influ­enteaza n primul r nd metabolismul fosfo-calcic, deter-min nd cresterea fosforului seric si scaderea calciului din serul sangvin, ultima fiind la originea celor mai multe manifestari clinice care urmeaza lezarii para-tiroideior. Principala consecinta a hipocalcemiei este tetania sau spasmofilia", termen utilizat pentru a de­semna hiperexcitabilitatea neuromusculara

Criza tetanica se manifesta prin contracturi ele mus­culaturii voluntare. Frigul, emotiile, oboseala pot favo­riza instalarea unei crize. Furnicaturile si apoi contrac­turile musculare apar initial la un grup de muschi soli­citati (mina dreapta n timpul scrisului sau la picioare in timpul mersului). Bolnavul acuza nesiguranta n mis­cari, apoi se instaleaza redoarea segmentului interesat, Pnn contractura tonica involuntara care devine din acest moment dureroasa

La membrele superioare aspectul contracturii dege-^:e|or este comparat cu m na de mamos".

La fata, contractura  muschiului buzelor duce la  as-tul bot de stiuca".

f_ic:_sⁿ!i^{G criz}e, sau la bolnavii cu forme usoare de insu- paratiroidiana se manifesta formele cronice ale

hipocalcemiei. P ru! îsi pierde luciul, este friabil si are tendinta ia cadere. Unghiile se rup usor. Pielea su er da o gama   larga   de   leziuni   de   tip   eczernatos   sau

psoriazic.

Din punct de vedere psihic, cel mai adesea, depra-siune asociata cu iritabilitate crescuta

Zona ref/exa a paratiroidelor este situata pe margi­nea interna a piciorului, inaintea articulatiei metatarso-falangiana a degetului mare (fig. 16).

Action nd asupra zonei reflexe zilnic, ncep nd cu 5 minute pentru fiecare picior si cresc nd treptat p n la un sfert de ora, vor putea fi obtinute rezultatele dorite.

13. Bolile ginecologice

Dismenoreea este o tulburare a menstruatie! ma­nifestata prin dureri n regiunea lombara si abdominala Durerile pot sa preceada menstruatia si sa cedeze dupa aparitia ei, sau pot sa apara dupa instalarea men­struatie!.

Cauzele   pot   fi   inflamatii   ale   uterului   si   anexelor, fibroame uterine, tulburari hormonale.

Zona reflexa se afla situata pe fata externa a gam­bei,  de-a  lungul  tendonului   lui  Achile  (fig.   17).  Zona

Fig.   17.

reflexa a ovarului si trompei drepte se gaseste pe pi-ciorul drept, iar pentru ovarul si trompa stinga pe pi-ciorui sting (fig. 18).

Tulburarile care beneficiaza de masajul punctelor reflexe s nt: durerile premenstruale, durerile si tulbura­rile menstruale, ciclul menstrual neregulat.

in cazul durerilor premenstruale si menstruale vor fi masate c te 5 minute fiecare zona reflexa a fiecarui ovar, c te 5 minute zona reflexa a uterului si 5 minute zona reflexa a organelor genitale feminine n timpul menstruatiei dureroase. Se va constata de la un ciclu la altul o ameliorare a durerilor. Se va continua cu ma­sajul ca o masura profilactica

n caz de ciclu menstrual neregulat, se va masa zil­nic c te 20 de minute la fiecare picior zona reflexa a ovarului si uterului. Dupa aproximativ 20 de zile va n­cepe ciclul menstrual. Continu nd masajul dupa termi­narea ciclului se va putea obtine un ciclu menstrual ntr-o buna masura la perioade bine delimitate.

S-au obtinut rezultate n unele cazuri de sterilitate feminina. Zilnic vor fi masate zonele reflexe ovar trompe uter, c te 10 minute.

Metroanexitele   s nt  inflamatii   ale   uterului  si  ale
anexelor. Se manifesta prin dureri ale abdomenului in­
ferior,  ale  regiunii  lombare,  fiind  exagerate de efortu­
rile de urinare si defecare.

Zona reflexa o uterului se afla pe fata interna a calc iului (fig. 18). Masarea acestei zone reflexe se va face zilnic 5 10 minute, p na la cedarea durerii.

Vaginita este o  inflamatie a  vaginului,  nsotita sJ
de inflamatia vulvei. Se manifesta prin usturime,    ¹^"
ale vaginului, intensificate de urinare si de raport

sexuale.  Pe Imga spalaturi vaginale va fi  _{masat 2O} reflexa a vag iHilui, care porneste din partea anterioara a zone, uterului, ca o banda n fata si n j_os (fig   ₁₈₎

14.  Bolile aparatului uro-genital

Hipertrofia de prostata Prostata are volum marit
si zona de consistenta crescuta. Se manifesta prin uri­
nari repetate n timpul noptii, asociate cu arsuri n tim­
pul urinarii.

Zona reflexa a prostatei se afla pe partea interna a calc iului (fig.  18).

In hipertrofia incipienta de prostata, rezultate bu­ne se obtin prin masarea zilnica a zonei c te 5 minute pentru fiecare picior. Rezultatele nu vor nt rzia sa apa­ra la c teva zile, barbatul nemaifiind nevoit sa se tre­zeasca noaptea pentru a urina.

Inflamatiile testiculelor si a epididimului se mani­
festa  prin  dureri  ale testiculului  (sau testiculelor) sau/
si   al   epididimului   asociate  cu   marirea  volumului  tes­
ticulului.

Zona reflexa se afla situata n spatele maleolei ex­terne a piciorului (fig. 18).

15. Bolile otorinolaringologice

Otita medie acuta este inflamatia urechii (casa tim­panului), care poate fi supurata sau nesupurata (otita medie catarala), determinata de infectii de vecinatate, de regula din nas si g t. ncepe cu durere, cu senzatie de pulsatie, scadere a auzului, febra, frisoane, stare generala   alterata

Zonele reflexe se afla situate pe talpa piciorului ntre al patrulea si cincilea deget (fig. 19).

Zona reflexa pentru urechea st ng se afla pe picio-rul drept, iar zona reflexa pentru  urechea dreapta pe iciorul st ng.  Masajul  se face de trei  ori  c te 20 de minute timp de 3 zile.

Fig. 19.

Bolile de ochi

Conjunctivita este inflamatio mucoasei coninrw
vale. determinata de microbi, ahturi de factod C |
zant, co: fumul, praful, gazele tdSce. BolnavuTse_DKn
ge de usturimi, senzatie de _nisip n ochi", m nc r';
ntepaturi.                       " ncanmi

Zone/e reflexe ale ochilor se ^l pe talon  mv
lui ntre al doilea _?, _a| treilead*et. OchTdriTa-
zona  reflexa  pe piciorul  st ng _?i ochiul  st ng  ar zo_nn
reflexa pe piciorul drept (fig. 19)   ^na

Masarea zonelor reflexe va du? ntre 5 si 30 de mi nute. o data sau de doua ori _pen, iar rezultatele Z'r apareo imeciat n cazurile acute " n celelX H     -cîteva saptam ni. Masajul mai^ indicaUn'^t miop,e. rupermetropie, cataracta, jlaucom. Pentru con sohdarea rezultatelor se va conta* m_as,_aj_u| de 2-3 ori Pe   saptamma   c te   10   minute,  p ntru   f/ecare   pfcior

AGORAFOBIE - masarea zonelor reflexe rinichi - uretere - vezica urinara, stomac - intestin, cap.

ALERGIE  -   masarea   zonelor   reflexe   suprarenale,   rinichi - uretere - vezica urinara si ale paratiroidei.

ANGOR   PECTORAL   -   masarea   zonelor   suprarenale,   rinichi -  uretere - vezica  urinara.  Masarea  zonei   reflexe  a  inimii.

ANG1NĂ  -   masarea   zonelor  laringelui,   amigdalelor  si  cai­lor limfatice.

ARTRITĂ, ARTROZĂ - masarea zonelor suprarenale, rinichi -

uretere   -   vezica   urinara,   a   zonei   corespunzatoare   articulatiei.

ASTM -  masarea zonelor  reflexe  rinichi - uretere - vezica

urinara,  a  zonelor  paratiroidelor,   plamîn  -  bronhii  si  a  zonelor

limfatice.

BRONsIT    masarea   zonelor    reflexe    pl m n      bronhii, punctele limfatice, paratiroide si suprarenale.

CALCIU (lipsa masarea zonei paratiroidei.

C STIT masarea zonelor rinichi uretere sf insist nd pe zona vezicii urinare sî punctele limfatice.

COCC1S (dureri) masarea zonei reflexe pe picior, a zonei cefei si direct pe ceafa

COLIT masarea zonelor stomac intestin, sistem limfa­tic. Regim alimentar.

COLOAN VERTEBRALA (dureri) masarea zonelor rinichi uretere vezica   urinara,  ficat vezica  biliara, zonele coloanei.

CONST1PA IE masarea zonelor reflexe ale aparatului digestiv.

COXARTROZA masarea zonelor reflexe suprarenale, rinichi uretere vezica urinara, masarea zonei articulatiei soldului la picior si  a  articulatiei  propriu-zise.  Masarea  coloanei  lombare.

CRAMPE MUSCULARE IN GAMBA masarea zonelor reflexe

paratiroide.

"* a masarea   zonelor  reflexe   stomac  duoden,   pan-

 ^s- atentie la regimul alimentar.

ti                 V RS TURI masarea zonelor reflexe stomac

GINGIVIT masarea  zonelor reflexe ale maxilarului superior

si ale mandibulei.

GRIPA  -   masarea   zonelor   limfatice,   amigdaletor,   nasului  51

sinusurilor.

GUT    masarea   zonelor   suprarenale,   rinichi      uretere

vezica urinara. Schimbarea regimului alimentar.

H

tenoieicr si rinichi

inflamat.

INIMA  (dureri,  tulburari  cardiace,  tulburari   valvulare)    ma­sarea   zonelor  reflexe   ale   inimii,   a   punctelor  limfatice,   ale   supra-

INSOMN1E      masarea   zonelor   capului.   Alimentatie   usoara

seara.

LARINGITA masarea  zonelor  reflexe   ale  laringelui. LUMBAGO masarea zonelor reflexe ale coloanei vertebrale, insist nd asupra zonei coloanei lombare.

M

MIGREN    masarea   zonelor   reflexe   temporale   (inverscrte).

in'e ' ^EV.^RALGIE (trigemen) masarea zonelor reflexe situate n d n . , ^deS^{etului m} re, la locul unde vine n contact cu al doilea ^u-9ei al picioli

ti i   ^masarea   zonelor   reflexe   ale   urechii,   ale   punctelor

 ?' ale paratiroidelor.

PARADONTOZA masarea zonelor rsfiexe aie maxilarului superior si mandibulei.

PROSTATIT masarea zonelor reflexe suprarenale, rinichi

uretere vezica urinara si zonei prostatei.

PSORIAZIS masarea zoneior rinichi uretere vezica urinara,   suprarenalelor,   paratiroidelor,   punctelor   limfatice.

RECTIT masarea zonelor reflexe din piciorul drept si din musculatura  ambelor gambe.

REUMATISM masajul zonelor rinichi uretere vezica urinara,   suprarenale,   paratiroide   sl   a   xonei   membrului   afectat.

SALPING1TA _ masarea zonelor reflexe ale trompei si ovarului
a e punctelor limfatice si paratero,delor.                                 ,      rinichi

dibulei.

 -  n

 '"'""" "

TROMBOZ masarea zonelor reflexe ale suprarenalelor, aJe rinichilor ureterelor vezicii urinare.

TUSE masarea zonelor plam n bronhii, ale punctelor lim­fatice, aie paratiroidelor si suprarenalelor.

u

UM R   DUREROS      masarea   zonelor   reflexe  ale   umarului, ale soldului.

vARICE      masarea   zonelor   reflexe   suprarenale,   rinichi   ure ere vezica urinara, coloana vertebrala.

VEZICA BILIARA (inflamatie) masarea zonelor reflexe duoden, ca biliara ficat si  punctelor limfatice. Corectarea regimului

alimentar.

C-d_a

Anexa

Regimuri desodate sau declorurate

Alimentatia obisnuita aduce ntre 3 p na la 5 g de sare (NaCI) pe zi, mai ales cu pline, br nza si lapte. In plus, se adauga de obicei, dupa gust, n momentul pre­gatirii sau la masa nca 10 p na la 15 g NaCI. Aproape toata aceasta cantitate de sare este de prisos, deoarece 1 g pe zi este suficient pentru acoperirea nevoilor or­ganismului!

In lichidele organismului exista o relatie strinsa ntre sare si apa n sensul ca atunci c nd organismul este incapabil sa elimine prim urina excesul de sare con­sumat, acesta retine apa, form nd edeme n proportie de 1 litru pentru 8 p na la 9 g de sare.

C nd a fost descoperita aceasta proportie s-a crezut ca retentia de apa era legata de retentia de clor (Ci), de unde numele de regimuri declorurate" atribuite diete­lor sarace n sare. Se stie acum ca celalalt constituen ai| clorurii de sodiu, si anume sodiul (Na) este raspun­zator de aceasta retentie; pentru acest motiv este deci mult mai  corect sa  se vorbeasca  ele  regim desoda sau sarac n sodiu.

Deci pentru a ne conforma acestor conceptii mo­derne  sarurile regimurilor trebuie sa fie lipsite de sodiu.

Continutul unei ratii alimentare se exprima fie n sare, fie n sodiu, deci trebuie cunoscute relatiile care exista ntre aceste doua elemente n sare de bucatarie:

\n NaCI. 10 g de NaCI = 4 g Na.

în practica se deosebesc:

Regimuri usor desodate (declorurate) sau ..sarace
n sodiu",  care constau  numai n:  1) evitarea  alimen­
telor foarte sarate (br nzeturi,  mezeluri,  saramuri,  afu-
m turi sarate,  muraturi etc); 2) sa nu se adauge sare
n plus la pregatire sau la masa. Acesta este un regim
foarte usor de pregatit, destuii de placut pentru individ
si care aduce  nsa n  ratia zilnica 3 p na  la 5 g de
sare (1,20 p na la 1,50 g de sodiu).

Regimurile strict desodate (declorurate) sau  regi­
murile ,,lipsite" de sodiu s nt cele care aduc mai putin
de 1 g de sare (mai putin de 0,40 g de sodiu) pe zi.
Acestea necesita excluderea tuturor alimentelor care ele
insele contin sare.

INDICA II. Regimul desodat este indicat n:

Insuficienta cardiaca

regim strict desodat n caz de asistolie;

regim usor, c nd inima este compensata n ra-cu starea functionala renala

hipertensiunea arteriala

'  regimul  strict este  eficace (c nd  afectiunea

 _Se         ^e9-imul  strict este  eficace ( "boteste de insuficienta cardiaca

Afectiunile renale:

nefritele acute, toate formele;

nefrita cronica, c nd este hidropigena nefroza lipoidica

Ciroza  hepatica (cu     supra ncarcare     proteica c nd se nsoteste de ascita

Graviditatea:

regim usor desodat n ultimele 3 p n la 6 sap-tam ni.

Afectiunile n  care se indica alta  data restrictia
lichidelor;   astazi   se   stie   ca n   lipsa sarii organismul
elimina apa.

CONTRAINDICA II.   Regimul  desodat este  inutil  in:

Obezitate, caci  lipsa  sarii  nu duce la pierderea
grasimilor tisulare,  daca  nu  se ntovaraseste de o re­
strictie de alte alimente.

Arsuri  gastrice,  hiperclorhidrie  gastrica n  care
condimentele s nt adesea mult mai  nocive dec t sarea,
absenta acesteia nu micsoreaza secretia gastrica

Regimul desodat este cc-ntraindicat n: ■ Uremia  zisa prin lipsa de sare", n diareile si varsaturile excesive.

■ Insuficienta suprarenala, c nd lipsa sarii agravea­za insuficienta glandulara

Regimuri sarace n proteine (dezalbuminate, hipoproteice)

Protidele din alimentatie, ca si cele ale organismu^ nostru contin cel mai pretios element, azotul (6,25 9 , protide contin 1 g de azot), pentru ca viata este leg

de prezenta azotului.

Ca sa traiasca, organismul uman are nevoie de un
minimum azotat, care corespunde la 4 5 g de azot, sau
__ 30 g protide alimentare pe zi. nsa o ratie alimen­
tara obisnuita necesita moi mult dec t acest minimum
teoretic, adica aproximativ 1 g pe kilogram greutate
corporala, sau 55 p na la 70 g de protide pentru un
adult. De obicei, consumul mediu de protide n tarile
europene depaseste cu mult aceste cifre si se ridica !a
16 g de azot sau 100 g protide pe zi.

Alimentele bogate n protide s nt fie de origine ani­mala (br nzeturi 25 35%, carnuri 18 20%, oua 1 ou = 6,3 g protide, peste 10 15%. lapte 3,4%), fie de origine vegetala (legume uscate 25%, cacao 22%. ovaz 16%, p ine 7%).

Protidele alimentare (proteinele sau albuminele) s nt degradate n organism p na la stadiul final de uree si sub aceasta forma s nt eliminate prin urina. Pentru ca bilantul azotat sa fie echilibrat, trebuie sa se gaseasca n urina o cantitate de azot echivalenta celei care a fost ingerata. C nd exista insuficienta renala, resturile pro­teinelor se acumuleaza n s nge (hiperazotemie) si cum acestea s nt toxice  provoaca o intoxicatie (uremie).

Regimurile de restrictie protidica (regimurile hipo-Proteice, hipoazotate sau dezalbuminate) s nt relativ usor de alcatuit si aplicat.

INDICA II

A- - Afectiuni renale. Nehita acuta crteva ^Rt '^{mul   Borat}-^Bull   n   caz   de   anurie,   timp   de

d_{e u}^_e'^xeSir'^C'^{ia  severa}  n  oligurii, daca exista  retentie

  Nefrita cronica:

In  functie  de gradul  si   natura  insuficientei   renale* mai ales n formele uremigene si hipertensive. B. Alte stari patologice.

Afectiuni   iebrile;   restrictie   in   raport   cu   diureza.

Afectiuni cardiace daca se nsotesc de insuficien­
ta renala (chiar functionala

Fenomene alergice

Acidoza, mai ales la diabetici.

Hipertiroidie;   protidele  cresc   metabolismul   bazai
mai mult dec t ceilalti factori de nutritie.

CONTRAINDICA II

n toate afectiunile care necesita un regim hiper-

proteic si n special:

Nefroza lipoidica, cu toata albuminuria existenta;

Ciroza hepatica.

Obezitatea, at t timp    c t    rinichiul    functioneaza

bine.

Hipertensiunea   arteriala n   formele   esentiale
regimul  hipoproteic  este  inutil  n  absenta  insuficientei
renale.

Alhuminuria reziduala nu necesita n mod automa restrictie proteica, aceasta depinz nd de importanta ziunii renale.

Regimuri hiperazotote

S-a crezut mult timp ca substantele azotate, ale caror resturi alcatuiesc ureea si pe oare rinichiul tre­buie sa le elimine, s nt nocive pentru organismul bolnav. Este de la sine nteles c n afectiunile renale n care exista retentie de uree (uremie) trebuie redus aportul de azot alimentar.

Dimpotriva, s nt cunoscute din ce n ce moi mult starile patologice n care bolnavul sufera de o lipsa de proteine tisulare si sangvine (hipoprotidemie), stari al caror tratament necesita n mod imperios mbogatirea ratiei cu substante azotate.

In alimente, azotul este continut de nsesi protidele alcatuite din aminoacizi, din oare unii s nt tot at t de indispensabili vietii ca si vitaminele si mineralele. In functie de calitatea aminaacizilor care le constituie, protidele au o valoare biologica" mai mult sau moi putin mare, adica potrivit capacitatii de a nlocui protei­nele organismului uman.

Pentru ca ratia alimentara zilnica sa aiba o capa­citate nutritiva satisfacatoare, trebuie sa contina nu nu­mai proteine suficiente (minimum 70 p na la 80 g pe zi), dar jumatate din acestea sa aiba o valoare biologica j"ors, adica sa provina din carne, lapte dulce, lapte ^batut, iaurt, br nzeturi, oua, peste, adica proteine de origine animala

Regimuri sarace in  grosimi

_tiv^{r s}'^miie (sau lipidele) se deosebesc din mai multe ^e ■   ■   ^cei'⁰'*'  f^QCtori  de  nutritie  pe care i  aduce

aduc  aproape  de  doua  ori   mai   multa  energie
(9,3 calorii pe gram) dec t hidrotii de carbon sau pro­
teinele (4,1 calorii pe gram),

se   depoziteaza    sub   forma   de   grasimi   (tesut
adipos),

s nt mai putin digerabile, pentru ca inhiba functia
stomacului si diminueaza secretia sucului gastric si, n
sf rsit,

provoaca  evacuarea  veziculei   biliare,   care  este
msensibila la ingestie de hidrati de carbon.

Aceste proprietati explica cele 2 indicatii majore ale regimurilor sarace n grasimi n tratamentul afectiunilor veziculare si al obezitatii.

Afectiuni veziculare

In aceste afectiuni (colecistite de orice fel), cuprin-zvnd litiaza (calculi biliari) si icterul prin obstructie, in­gerarea grasimilor provoaca dureri bine cunoscute de bolnavi.

n afara reactiilor personale exista o ierarhie fata de sensibilitatea la grasimi: sm nt na, uleiul de masline, untul proaspat s nt mai bine suportate izolate, dec t amestecate si crude, dec t pregatite. Pe de alta parte, preparatele culinare bazate pe grasimi ncinse la o tem­peratura nalta (praj re) dau cea mai mare intoleranta.

In schimb, hidratii de carbon neexcit nd deloc con­tractia veziculara, constituie baza regimului de crutare biliara