|
|
|
|
Morfodiferentierea
= proces ce se desfasoara in stadiul de clopot avansat. Este un proces dictat genetic, in care se stabileste forma si dimensiunea dintilor. Tot in acest proces se stabileste configuratia jonctiunii smalt-dentina. Orice perturbare survenita in acest proces va duce la modificari de forma si volum ale dintilor.
-Acest proces incepe in anumite zone dictate genetic, localizate la Incisivi in zona marginii incizale, la molari in zona viitorilor cuspizi. Apoi se continua spre zona cervicala a dintelui.
MECANISMELE
o Proces gradat, progresiv, de la varful cuspizilor(marginile incizale) spre colet.
o Depunerea apare dinspre profunzime, de la jonctiunea smalt-dentina spre suprafata pentru Smalt si de la jonctiunea smalt-dentina spre profunzime la Dentina.
o Odontoblastele raman active pe toata durata vietii dintelui DOAR DACA DINTELE E VITAL. Ameloblastul nu va mai depune matricea organica a smaltului dupa treminarea depunerii primare.
o Procesul e ritmic, cu perioade mai intense si cu alte perioade mai putin intense. Apar zone microscopice mai OMOGENE ( in perioadele mai intense; in viata intrauterina) si zone MAI PUTIN OMOGENE ( dupa nastere). Aceste benzi se numesc in smalt = BENZILE LUI RETZIUS iar in dentina = BENZILE lui OWEN. Ele reprezinta locuri de minima rezistenta. Alte zone de minima rezistenta : LINIA NEONATALA= linie de crestere ce separa structurile dentare mineralizate prenatal de cele mineralizate postnatal.
Incisivi :loc de intalnire 1/3 Mediana cu 1/3 de colet (spre incizal este prenatal !)
Canini : ½ coroanei
Molari temporari: zonele punctelor de contact ( apar des carii de colet)
Molari de 6 ani (definitivi): in zona cuspizilor
incepe cand o mica cantitate de dentina s-a depus.
Smaltul are origine ECTODERMALA
SMALT PRIMAR :
|
Apa |
Proteine |
Material Anorganic |
|
|
|
|
*Amelogenine 19 % : dispar complet dupa maturare
Mineralizarea consta in depunerea de calciu si fosfor cu formare de cristale de hidroxiapatita. Este partiala pana cand se obtine grosimea totala a smaltului
Maturare: o mare cantitate din apa si proteinele smaltului matur dispar si in acelasi timp smaltul imatur se mineralizeaza accentuat si cu o incarcare minerala abundenta ( Minerale 97 %), devenind SMALT MATUR.
Smaltul matur este mai putin poros, mai putin cretos, mai rezistent la carii. Smaltul imatur are nevoie de profilaxie
EDI se uneste cu Epiteliul Dentar Extern (EDE) rezultand Epiteliul Dentar Redus cu rol de protectie intraosoasa a coroanei fata de tesutul conjunctiv inconjurator, in caz de activitati terapeutice stomatologice, patologii intraosoase. Daca nu va proteja bine coroana pot aparea Hipoplazii, Hipomineralizari de smalt.
Posibilitatea repararii smaltului:
o NATURALA : prin saliva
o Aport de substante benefice externe: Fluor
Realizata de catre odontoblastele secretorii
In 2 etape:
o Secretia matricii organice (18-22 % din intreaga dentina)
o Mineralizarea matricei organice
matricea organica :
o Proteine colagenice / necolagenice;
o Proteoglicani
o Lipide
Apoi odontoblastele emit prelungiri scurte spre Mantaua dentinara, unele ajungand pana la EDI. Aceste prelungiri = FIBRE TOMES (in viitor, cand odontoblastele se vor retrage, lasand aceste prelungiri).
Se va depune apoi Dentina Circumpulpara.
- Mineralizarea Matricii Organice (Predentina)
o incepe cand s-a depus un strat minim de 4 microni de dentina.
o In zona circumpulpara apar conglomerate minerale ce cresc si fuzioneaza intre ele. Exista situatii cand NU fuzioneaza complet, aparand zone mai putin mineralizate = DENTINA INTERGLOBULARA.
Intai se formeaza dentina coronara, apoi cea radiculara
Dentina primara isi inceteaza formarea cand dintele intra in activitate. Dentina ce apare ulterior poate fi Dentina Secundara Fiziologica sau poate fi Dentina Tertiara de Reactie
Incepe cand s-a terminat formarea coroanei, cand aceasta a ajuns la jonctiunea smalt-cement.
Teaca HERTWIG e responsabila de formarea radacinii. Ea are origine epiteliala si are ca roluri dirijarea formarii radacinii si inductia odontoblastelor pentru formarea dentinei radiculare.
Teaca Hertwig are 2 componente:
Diafragmul epitelial, in partea terminala a tecii, are o portiune relativ fixa.
Cand coroana a ajuns sa se formeze pana la jonctiunea smalt-cement, epiteliul de la bucla cervicala incepe sa prolifereze sub forma orizontala, inspre zona papilei dentare, aparand o separatie intre acea zona si sacul folicular. Acea zona va ramane fixa pe toata durata formarii radacinii.
La zona de cudura teaca Hertwig va prolifera avand efect inductor pe odontoblastele din papila dentara, care la randul lor vor produce o mica cantitate de dentina. Apoi teaca Hertwig va fi fragmentata de celulele nediferentiate in sacul folicular. Celulele nediferntiate vor deveni : cementoblasti ( depun cement), Osteoblasti (depun os) si Fibroblasti ( depun ligamntele alveolo-dentare).
Resturile tecii Hertwig = RESTURILE LUI MALASSEZ ( pot fi surse de chisturi)
Cand se formeaza dentina radiculara incepe ascensiunea radacinii catre cavitatea bucala. Astfel apare loc pentru dezvoltarea radacinii.
Dezvolatarea radacinii se face si post eruptiv:
o 18 luni la dintii temporari ( mai mult la molari, mai putin la incisivi)
o 1-2 ani la Incisivi si Premolari Permanenti
o 4 ani la Molari Permanenti
In cazul unor gangrene complicate Teaca Hertwig NU va mai functiona, apexul se va inchide dar radacina NU va mai creste, aparand asimetrie radacina / coroana
Formarea radacinilor la dintii pluriradiculari: de la bucla cervicala apar prelungiri (numarul lor este cel al radacinilor respectivului dinte) catre papila dentara . Fiecare radacina se dezvolta separat si apoi fuzioneaza formand podeaua camerei pulpare.
|
