PLACA BACTERIANA
Este definita ca un depozit moale, alb-galbui, de natura glico-lipido-proteica, fara structura aparenta, care contine o flora microbiana diversa, aglutinata cu resturi alimentare, celule epiteliale descuamate si saruri minerale salivare, care adera pe dinte, constituind un ecosistem bine adaptat mediului, cu activitate metabolica intensa si potential patogenic.
Localizare
n Cavitati carioase – prin sistarea periajului pe hemiarcada afectata.
n Obturatii coronare defectuoase – adaptare marginala deficitara, finisaj incorect, modelari in exces.
n Aparate gnato-protetice incorect adaptate.
n Aparate ortodontice – care suplimenteaza retentia de placa bacteriana asociata cu malpozitia dentara.
n Dinti – microscopia electronica a relevat ca placa nu este prezenta pe toata suprafata smaltului, ci preponderent in treimea cervicala, santuri, gropite si fisuri ocluzale si pe suprafetele aproximale.
n Mucoasa bucala – limba si obraji.
Compozitia
n Fractie organica – glucide, lipide, proteine salivare si microbiene.
n Fractie anorganica – in functie de varsta si localizare sunt prezenti calciul, fosfor, magneziu, flor in stare ionica sau legati de proteine.
n Apa.
n Ecosistem microbian natural complex, eterogen si dinamic, format prin agregare bacteriana si multiplicare (intre 250-300 mil. mg greutate placa).
Cavitatea orala este colonizata inca de la nastere cu specii microbiene saprofite Streptococus salivarius, Veillonella, Lactobacil si Candida albicans. In primele luni apar: Streptococus sanguis si mutans.In placa cu o vechime de 2-3 zile apar Corynebacterium, Neisseria, Bacteroides; in placa cu o vechime de 4-5 zile apar fusobacteriile, actinomicetele, bacteriile filamentoase, iar dupa acest interval spiril si spirochete.
Formarea placii bacteriene
Initial se formeaza pelicula dobandita, film acelular subtire, amicrobian, rezultat prin absorbtia selectiva de glicoproteine salivare cu acid sialic la suprafata smaltului dentar.
Se depune la cateva minute dupa o curatire mecanica minutioasa, creste in grosime in interval de ore, iar la 24 de ore prezinta semne histologice de initiere a colonizarii bacteriene.
Colonizarea bacteriilor se realizeaza la 24 de ore dupa o curatire mecanica.
Atasarea initiala se realizeaza pe seama incarcaturii electrostatice diferite a matricei ( si bacteriilor (-) prin intermediul ionilor de calciu (2 ) din saliva. Se formeaza colonii primare dispuse in insule, care apoi conflueaza.
Acumularea ulterioara de bacterii formeaza colonii secundare si se realizeaza in mai multe maniere
Prin polimeri bacterieni extracelulari cu rol de substrat adeziv
Prin polimeri salivari pentru care bacteriile prezinta receptori de suprafata
Prin aderenta interbacteriana intre structuri de suprafata
Prin adezine.
Activitatea placii bacteriene
n Procese metabolice care duc la formarea ei prin sinteza de polizaharizi intracelulari, care revine tulpinilor de Streptococ mutans. In prezenta enzimelor extracelulare (glucoziltransferaza, fructoziltransferaza) din zaharoza se sintetizeaza glucani si fructani.
n Glucanii isi impletesc structurile filamentoase realizand glicocalixul placii bacteriene, cu rol de stabilizator al matricei intermicrobiene si oferind suprafata functionala pentru colonii bacteriene anaerobe, pentru virajul de saruri minerale, pigmenti si resturi alimentare din saliva. Importanta lor deriva din vascozitatea crescuta si degradabilitatea redusa. Fructanii formeaza depozite extracelulare de consum in aportul glucidic insuficient
n Sinteza de polizaharizi intracelulari revine tot Streptococului mutans, care sintetizeaza din substraturi hidrocarbonate diverse, polizaharizi intracelulari cu structura asemanatoare glicogenului, care se stocheaza intracelular si servesc ca rezerva in absenta consumului.
n Prin scindarea polizaharizilor intracelulari se formeaza acizi (lactic, piruvic, acetic) care initiaza atacul acid cu care debuteaza caria dentara. Prin glicoliza in prezenta enolazei microbiene pe care o intercepteaza fluorul
Compozitia placii la o saptamana
n Stratul I – format din glicoproteine salivare cu aspect amorf, acelular, care trimit prelungiri cu aspect de retea dendritica intre lamelele smaltului; contine prolina, glicina, acid glutamic.
n Stratul II – reprezinta placa bacteriana matura, formata din substanta amorfa si colonii microbiene de Streptococi, coci si bacili gram+ si gram-, bacterii filamentoase, fusobacterii, actinomicete, spirili si spirochete, intre care apar fenomene de simbioza, comensalism, competitie si antagonism bacterian.
n Stratul III – cel mai superficial situat, care contine glicoproteine, celule descuamate, hidrocarbonate, saruri minerale si fluor.
Actiunile placii bacteriene
n La adapostul placii bacteriene se formeaza si se acumuleaza acizi prin fermentarea unei mari varietati de hidrocarbonate; productia rapida si masiva de acid in placa supragingivala initiaza prin demineralizarea smaltului caria dentara.
n Expune marginea gingivala libera si epiteliul de ancoraj la agresiunea microorganismelor prin enzime proteolitice si toxine microbiene, care pot lichefia substanta intercelulara a epiteliului gingival, distrug bariera epiteliala declansand inflamatia gingivala si lichefiaza fibrele de sustinere ale dintelui diminuand tonusul mansonului gingival cu determinarea pungilor parodontale.
n Scade constant si indelungat pH-ul (5,2).
In aparitia cariei dentare sunt implicate
n Consistenta si compozitia alimentelor
n Iatrogenia stomatologica, care creaza spatii suplimentare de retentie
n Insertiile inalte ale mucoasei gingivale
n Educatia sanitara insuficienta
|
