Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Atribuirea succesului si esecului scolar

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

Impactul evaluarii asupra motivatiei în învatare
VIOLENTA IN FAMILIE
MODALITATEA DE MANIFESTARE sI ACŢIUNE A MENTALULUI FIINŢEI UMANE
CONDUITA PSIHOSOCIALA
FOLOSIŢI SUBCONsTIENTUL PENTRU A ÎNLĂTURA TEAMA
Mediul de invatare
4 tehnici de facilitare si crestere a potentialului creativ
PREGATIREA PENTRU VIATA
MATERIALELE LUI TOBIAS
ANALIZA PROFILULUI PERSONAL


Atribuirea succesului si esecului scolar

Una din temele importante ale psihologiei sociale, cu impact deosebit în mediul scoalar, o constituie studiul gândirii sociale sau al atribuirii cauzale. Teoriile din acest domeniu descriu felul în care omul construieste explicatii cu privire la experiente 17417s1812r le sale. Indivizii cauta sa înteleaga lumea si sa-i deslu­seasca determinismele, caci numai astfel îsi pot duce la bun sfârsit actiunile, în cazul în care nu reusesc sa obtina explicatii multumitoare cu privire la evenimentele mediului ce-i înconjura, ei traiesc o stare de disconfort psihic.




Oamenii îsi fauresc explicatii atât pentru fenomenele lumii fizice (de exemplu, pentru un trasnet sau pentru eruptia unui vulcan), cât si pentru comportamentele umane (pentru manifestari de furie, marinimie sau pentru esec). în general, astfel de explicatii au o natura cauzala, în sensul ca ele atribuie efectului observat o cauza.

Fritz Heider, initiatorul teoriei atribuirii a fost cel care a atras atentia cercetatorilor asupra importantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenimentele din mediu. El a asezat nevoia de întelegere, de ordine, de coerenta logica între motivele umane fundamentale. în conceptia lui, cau­zele pe care le atribuim comportamentelor celorlalti sunt de doua feluri: factori interni (de pilda, motivatia persoanei) si factori externi (situatia,

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ sCOLARĂ

fara sa fie necesar conflictul. Efectul acesta de favorizare a grupului de apar­tenenta, bazat pe stabilirea de catre individ a asemanarilor si deosebirilor în raport cu altii este unul din cele mai puternice si mai frecvente ce se manifesta în viata sociala. Desi Tajfel si colaboratorii sai l-au invocat mai cu seama în explicatiile lor asupra relatiilor tensionate dintre grupurile etnice, este evident ca el apare si în câmpul educational.

Dar contributia cea mai însemnata a grupului de cercetare condus de H. Tajfel în acest domeniu o reprezinta teoria identitatii sociale. Potrivit acestei teorii, apartenenta la un grup social îi determina pe indivizi sa se auto--defineasca în termenii caracteristicilor grupului respectiv; astfel, grupul confera membrilor o anumita identitate sociala. Daca aceasta identitate sociala este pozitiva (deci satisfacatoare pentru individ), sau negativa, (nemultumindu-1 si motivându-1 sa actioneze pentru ameliorarea ei), se stabi­leste prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. Un grup nu confera identitate sociala pozitiva decât în raport cu alte grupuri, ale caror caracteristici le împiedica sa faca membrilor lor aceeasi oferta simbolica. Identitatea sociala pozitiva se bazeaza, asadar, pe comparatiile favorabile între in-group si out-group-urile relevante; ea are drept conditie necesara perce­perea grupului de apartenenta ca superior sau distinct în raport cu alte grupuri.



Fireste, indivizii au tendinta de a dobândi si mentine o identitate sociala pozitiva, caci aceasta aduce cu sine o stima de sine ridicata. Stima de sine corespunde unor sentimente despre sine si unor evaluari asupra propriului eu. Unii autori identifica chiar stima de sine ridicata cu identitatea sociala pozitiva (Robinson, Taylor si Piolat, 1990). în orice caz, ele se afla în lega­tura, orice deteriorare a identitatii sociale având impact asupra stimei de sine a individului. Potrivit lui Tajfel, în cazul în care identitatea sociala devine nesatisfacaîoare, indivizii încearca fie sa paraseasca grupul, pentru a intra într-unui care poate conferi identitate sociala pozitiva, fie sa lupte pentru câstigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive. Prima dintre aceste strategii se numeste mobilitate sociala, a doua - schimbare sociala.

In cadrai scolii, un grup valorizat negativ este grupul elevilor aflati în situatie de esec. Câmpul educational trebuie vazut ca fiind marcat de o diho­tomie funciara, instituita de practicile evaluative: elevii buni si elevii slabi. Câta vreme exista norme ale succesului scolar, aparitia unui grup al elevilor ce nu întrunesc criteriile succesului este inevitabila. Desigur, marimea grupu­rilor de esec scolar depinde de criteriile folosite de autoritatile scolare în apreciere. Este de presupus ca elevii cu performante foarte slabe vor simti ca formeaza un grup. Aceasta cu atât mai mult cu cât profesorii si elevii cu rezultate bune îi vor percepe ca alcatuind un grup si îi vor discrimina. Rapor­tând o cercetare empirica desfasurata într-o clasa de liceu, Adrian Neculau reproduce declaratia unei eleve, care arata ca în unele cazuri pot sa apara conflicte ascutite între cele doua grupuri: "Cele slabe la învatatura, cele care

PSIHOLOGIE sCOLARA

Sentimentul propriei eficiente poate fi amplificat prin atribuiri interne ale succeselor si prin auto-persuasiune, dar foarte importante ramân obtinerea succeselor reale si feed-back-ul profesorilor.










Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )